La cinci zile după eliminarea generalului Qassem Soleimani, Iranul a declanşat miercuri riposta împotriva Statelor Unite lansând rachete asupra a două baze militare din Irak unde staţionează soldaţi americani, comentează AFP.
Potrivit Pentagonului, peste 12 rachete au fost lansate din Iran împotriva bazelor Ain al-Assad şi Erbil.
Aceste raiduri, revendicate de Teheran, marchează o schimbare ce provoacă temeri legate de o escaladare regională sau chiar un război deschis, chiar dacă liderii american şi iranian au părut că doresc să calmeze imediat jocul.
Într-un mesaj pe Twitter pe un ton deosebit de calm şi liniştitor, preşedintele american, Donald Trump, a anunţat că “evaluarea pagubelor şi a victimelor este în curs. Până în prezent, totul este bine!”. “Voi face o declaraţie mâine (miercuri) dimineaţă”, a mai scris liderul de la Casa Albă.
La rândul său, şeful diplomaţiei iraniene, Mohammad Javad Zarif, a afirmat că ţara sa a efectuat şi a “terminat” în cursul nopţii represalii “proporţionale”. “Nu căutăm escaladarea sau războiul”, a insistat el.
Agenţia federală a aviaţiei americane (FAA) le-a interzis avioanelor civile americane să survoleze Irakul, Iranul şi Golful Persic.
Cursul petrolului a crescut cu peste 4,5% miercuri dimineaţă la bursele din Asia.
Gardienii Revoluţiei iraniene, armata ideologică a Republicii Islamice, au sfătuit Washingtonul să îşi recheme trupele americane desfăşurate în regiune “pentru a evita noi pierderi” şi au ameninţat că vor lovi Israelul şi “guvernele aliate” ale Americii.
Tirurile au intervenit la puţin timp după încheierea funeraliilor generalului Qassem Soleimani, asasinat vineri la Bagdad împreună cu irakianul Abu Mehdi al-Muhandis, lider al Hashd al-Shaabi, coaliţie ce regrupează paramilitari pro-Iran integraţi forţelor de securitate irakiene.
“Rachete balistice lansate deschis dinspre Iran asupra unor ţinte americane, este o nouă fază”, a apreciat un specialist în grupările armate şiite, Phillip Smyth, reamintind că până în prezent Teheranul avea tendinţă să răspundă prin intermediul unor facţiuni, fără revendicări.
Dacă Donald Trump a îndepărtat clar marţi orice intenţie de a părăsi Irakul, unii aliaţi occidentali ai SUA au anunţat retragerea lor parţială, alimentând temerile de a vedea tensiunile actuale sabotând lupta împotriva jihadiştilor.
O retragere a trupelor americane “ar fi cel mai rău lucru care i s-ar putea întâmpla Irakului”, a declarat liderul administraţiei de la Washington, insistând asupra pericolului pe care îl reprezintă în ochii săi pentru această ţară impozantul vecin iranian.
“La un moment dat, vom pleca”, “dar acest moment nu a sosit”, a subliniat el.
Aproape în acelaşi timp, secretarul apărării, Mark Esper, insista într-o conferinţă de presă că politica Statelor Unite nu s-a schimbat: “Nu părăsim Irakul”.
Aceste luări de poziţie au fost provocate de o “eroare” a administraţiei americane care a trimis luni o scrisoare autorităţilor irakiene în care informa că se va retrage din Irak şi urmează să îşi repoziţioneze forţele în următoarele zile şi săptămâni.
Marţi, premierul irakian demisionar Adel Abdel Mahdi a confirmat că a primit o scrisoare “semnată”, “tradusă” şi “foarte clară” din partea comandamentului american care anunţa o retragere militară din Irak.
