Domnule ministru, Bună seara, bine ați revenit la Antena trei sine bună seara mulțumesc de invitație. Vedem aici o imagine elocventă pentru schimbările și transformările care au loc. O văd aici, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, din mâna cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyne, și vreau să vă întreb direct, domnule ministru, ce ați discutat și ce ați negociat pentru România cu acest foarte important lider european.

Au fost discuții alături de președintele Nicușor Dan. Negociat, e prea mult spus, pentru că a fost o întâlnire, o vizită de lucru, să spun așa, în care noi am prezentat președinte Comisiei Europene câteva din investițiile pe care le avem în vedere a fi derulate prin bani europeni prin acești până, de exemplu, prin acest program de împrumut safe, cum avem dezvoltarea de la Mihail Kogălniceanu, care este un lucru extraordinar, unic pentru Europa de Est și probabil pentru toate Europa. În 2040 baza vor fi două baze foarte mari în Europa baza de la Mihail Kogălniceanu și baza de la Ramstein. Și acolo, la Mihail Kogălniceanu, avem o investiție în mai multe fază, investiție a statului român și o parte din această investiție vrem să derulăm prin acest instrument de împrumut safe.

La fel, în portul Constanța, am dus-o pe președinta Comisiei Europene, alături de președintele Nicușor Dan, am și de comisarul cu biluscumisarul pe apărare. Am fost în portul Constanța, le-am arătat zona în care dorim să facem, OO9, dană militară, care să poată să primească mai multe nave ale noastre, are ale aliaților și am avut un briefing de securitate pe la bordul fregatei regele ferdinant. A fost mai inedit. Așa ca program. Un program scurt, da, foarte condensat. O discuție foarte bună pe care am avut-o cu președinta și cu comisarul, Kubilius.

Și de aici încolo urmează multe discuții tehnice, că tot vorbim de SAFE. Săptămâna viitoare așteptăm răspunsul comisiei către toate statele membre, statele membre și noi. Pachetul întreg este 150 de miliarde de euro. Da, da, da, am cerut. Am niște sume pentru investiții în apărare și în infrastructură, infrastructură care are acel dual US apărare și civil. Săptămâna viitoare primim răspunsul și de atunci vor începe foarte repede niște discuții tehnice. Până la finalul lui noiembrie definitivă în lista de proiecte proiectele de achiziții europene comune. Asta este spiritul și eligibilitate a proiectelor. Save va fi făcută pe pe niște criterii foarte clare și până la anul mai vom semna contractele.

Premierul Ilie Bolojan a declarat săptămâna trecută aici, la ediția specială Antena Trei CNN, că încearcă să convingă conducerea Comisiei Europene ca și cele două porțiuni de autostradă, de la Pașcani până la Siret și Pașcani până la Ungheni, conexiunile cu Ucraina și Moldova să fie făcute tot cu ajutorul acestor fonduri speciale pentru reziliență. Deolews ne putem gândi la acest aspect. Da, sunt, adică sunt parte din programul gândit inițial de către colegii de la Ministerul Transporturilor, că cancelaria premierului coordonează toate acest aceste proiecte și coordonează utilizarea acestui instrument financiar safe. Acolo vin proiecte de la Mapn, de la de la instituțiile de forță, de la MAI și de la Transporturi și sunt aceste proiecte foarte, foarte importante. Mai sunt niște treceri de frontieră pe care le avem în vedere și de aici încolo, cum spuneam, de săptămâna viitoare vor începe niște discuții tehnice.

Va fi o o negociere complicată, pentru că ei zic că să fie proiecte cros-border-and și de exemplu cu Ucraina da. Și de unde considerăm că e cros-board-ri, că trece peste graniță, că poat să înceapă mai de jos sau mai de sus, când e despre Ucraina și aici va fi o discuție, dar măcar o parte din aceste proiecte, dacă din aceste segmente dacă reușim să le băgăm la finanțare pe sa va fi un câștig pentru România, pentru că avem o problemă bugetară, știm, asta este evident acum pentru toată lumea. În același timp, evident că e nevoie ca proiectele de infrastructură mai mari trebuie să continue și ar fi o gură de oxigen pentru buget să putem băga la finanțare prin acest instrument foarte convenabil să băgăm proiectele de infrastructură, un instrument bun pentru care practic sunt bani de apărare, dar care pregătesc țările europene pentru viitor.

Această reziliență pe care ne-o dorim cu toții și parte de infrastructură în mod particular, adresată în aceste proiecte, domnule ministru, a spus că e vorba despre un nou port militar în portul Constanța. Asta sună pro-excepțional pentru noi, da, da, ați spus de baza aeriană Mihail Kogălniceanu, vorbim despre două porțiuni de autostradă și dacă ne uităm, toate aceste proiecte pe care pentru care veți pleda să primim bani europeni din proiectul SAFE sunt pe zona de est. E un împrumut a-e dădea, subliniez, împrumut în condiții foarte bune, nu-s bani europeni în accepțiunea largă, așa cum sunt fonduri structurale, cum sunt obișnuiți cei mai mulți bani, acei europeni care vin gratis, cum ar veni. E un împrumut în condiții foarte bune, în condițiile astea în care România acuma se împrumută, o dobândă foarte mică, foarte noi mâine, dacă ne împrumutăm și ne împrumutăm constant pe piețele internaționale, ne împrumutăm la o dobândă mare.

Asta este un un împrumut în condiții foarte bune, cu un termen de grație, o perioadă de grație de 10 ani și îl putem lua pe 45 de ani, deci nu, nu apară, nu-s multe variante. De aia e important să folosim acești bani în ani în care urmă, dacă vom face un nou port militar cu aceste împrumuturi europene foarte avantajoase, dacă întărim baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dacă mai sunt și alte proiecte de infrastructură pe zona de est, ce înseamnă pentru ce ne pregătim? Ne pregătim ca pe pentru viitor. Pentru că vedeți o lecție pe care și noi, și Europa am învățat-o cu, să zicem, în engleză, de hard way, de când cu războiul, nimeni nu-și imagina până în 2022 că vom avea un război în Europa. Iată că se întâmplă și până atunci, și noi și toate țările europene a fost destul de relaxați.

Părea că va fi o pace veșnică pe bătrânul continent. Nimeni nu se uita foarte atent la înzestrare, nimeni nu se uita foarte atent la apărare. Eram, stăteam liniștiți, țară NATO, ne făceam exercițiile și așa mai departe. Și în momentul ăla ne-am dat seama că din nou, și noi, și marea majoritate a țărilor europene și-au dat seama că nu sunt suficient de echipate pentru a descuraja o agresiune. Ei bine, de-o Europa s-a trezit și, iată, face pași concreți, reali, pentru a fi mai bine pregătită, pentru a descuraja un eventual atac a unui viitor inamic, pentru că o să avem pace. Ucraina, se va termina războiul ăsta. Putin are o vârstă și el, dar nimic nu ne asigură că peste ani și ani nu ne vom trezi cu nou. Putin cu noi gânduri. Și pentru asta este bine să fim bine pe picioare, noi, alături de aliații noștri, să fim bine echipați, să descurajăm orice poftă teritorială a unui viitor dictator.

Ce evaluări aveți? Se termină mai degrabă războiul sau viața lui Putin?

Întâi am pot să spun că poate și o dorință a mea, sufletul meu, să ajungem la o pace justă, rapidă, cu niște garanții de securitate solide. În fiecare zi mori oameni nevinovați. Săptămâna trecută, a joi, înaintea summit-ului, înaintea întâlnirii informale de la Copan-Haga, miniștrilor apărării au dat în cu rușii, au dat cu drone în Kiev au murit 24 de oameni. Trei din ei au fost copii civili nevinovați. Asta nu trebuie să se mai întâmple nicio zi. Deci mi-aș dori ca mâine să se termine de asta. Salut inițiativa a președintelui Trump. Da, îi pune pe toți la masă pentru a se ajunge la o soluție. Noi, România, suntem parte din aceste discuții alături de coaliția de voință, alături de partenerii americani și vrem să vedem o soluție în viitorul cât mai apropiat.

Pasul următor este să-i vedem la masă pe președintele Zerlensci cu Putin și de aici încolo să înceapă să începe să ne îndreptăm către o soluție, cu o oprire a focului și apoi cu un tratat de pace ca în care cumva și noi, alături de partenerii americani și partenerii, aliații NATO și vecinii europeni, să fim la această discuție în final, pentru a putea aduce niște garanții că Putin nu folosește o eventuală pace doar să se reîncarce, să-și recâștige forțele ca să reatace, ci să-l descurajăm pe un pe viitor, Domnule ministru, chiar înainte de a veni în România și în turneul acesta pe flancul estic al NATO, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că într-o situație post-conflict, dacă va fi pace în Ucraina, Uniunea Europeană se gândește foarte serios să trimită trupe de menținere a păcii pe teritoriul Ucrainei. România, fin membru al Uniunii Europene.

Vă întreb deschis participăm la aceste discuții cu intenția de a trimite și România trupe de menținere a păcii.

Participăm la toate discuțiile care au loc în formatele formale și informale cu partenerii europeni și cu partenerii NATO. Cum spuneam, suntem parte din aceste discuții la fiecare nivel. Eu ca ministru al apărării, Oana Țoi, ca ministru de externe, președintele Nicușor Dan și nu este nicio soluție clară în momentul ăsta. Și la Copenhaga, săptămâna trecută, chiar asta a fost unul din mesajele pe care mai mulți le-am transmis. Haideți să avem niște scenarii pe care să, cu care să fim pregătiți înainte de a vedea acest moment al opririi focului și al începerii negocierilor condițiilor de pace, pentru că da, apoi fiecare țară trebuie să-și parcurgă pașii interni. Orice decizie s-ar lua, fiecare țară are constituția ei, fiecare țară are legile ei și fiecare țară are pași interni diferiți.

De aia în Uniunea Europeană ne merge mult mai greu să luăm o decizie. În Statele Unite. E mai simplu și orice. Orice țară care decide de una singură are un proces de decizie mai simplu. Noi trebuie să stăm toți la masă să vedem toate scenariile. Fiecare se duce acasă și în funcție de răspuns și în funcție de cadru particular al fiecărei țări, vine înapoi la masă și se ajunge la o soluție comună. Eu cred că vom găsi o soluție comună. E prea devreme acuma să spunem că că va fi una sau alta. Ce e clar în momentul ăsta, poziția noastră României este că nu trimitem trupe în Ucraina. Ne-am arătat disponibilitatea pentru a funcționa în continuare ca un hub logistic pentru orice tip de ajutoare care merg către ucraineni. Facem asta din prima zi a războiului. Vom face asta în continuare.

Antrenăm alături de partenerii și aliații noștri, antrenăm militari ucraineni. Vom face asta în continuare. Până până una-alta, sta un ajutor foarte important pe care îl dăm ucrainenilor și pe care îl apreciază. Acum 10 zile am fost în Ucraina, am avut niște discuții foarte bune și cu ministrul apărării, și cu premier. Premierul Ucrainei chiar apreciază fiecare fiecare pas și efortul pe care îl facem. Este și ajutor militar, este și un ajutor umanitar foarte important. Este și un ajutor pe care îl dăm economie ucrainene. Suntem împreună pe acest flanc estic și vom fi împreună pentru mulți ani și de asta trebuie să ținem aproape. Sunteți politician cu experiență, ați devenit ministrul apărării, știți că în societatea românească circulă multe diversiuni și multe manipulări legate de ajutorul pe care România îl de Ucrainei. Există forțe extremiste, forțe care nu înțeleg ce înseamnă democrația, nu ce înseamnă.

Nu înțeleg ce înseamnă ajutorul în caz de război și care speculează asta politic. Și din această perspectivă aveți în momentul de față câteva elemente să le oferiți opinii publice în legătură cu viitoarele garanții de securitate pe care Ucraina le va primi, pentru că au fost aliați citați în Financial Times, care au spus că dacă aliații din NATO și Uniunea Europeană vor oferi garanții de securitate Ucrainei, atunci în România trebuie să amplasăm mai multe avioane F35, ca de pe bazele românești să putem supraveghea, să putem interveni în spațiul aerian ucrainean în cazul în care vor mai exista provocări. Asta va fi parte dintr-o discuție, cum spuneam, o discuție foarte exactă, foarte specifică împreună cu aliații noștri. Noi facem asta și acum. Astăzi, în timp ce vorbim, sunt 5 euro fighter la care fac misiune de poliție aeriană înaintată la Mihail Kogălniceanu, erau și în pozele de ieri cu La Fonder Line.

Lucrăm împreună cu partenerii noștri, avem antrenamente comune, misiuni comune, cum, iată cum este aceasta. Noi avem avioane dislocate în pe flancul de est, în Polonia și asta se va întâmpla în continuare. Deci este una, unul din scenariile de pregătire a păcii și de oferirea acestor garanții de securitate. Bineînțeles, a spus-o și premierul, a spus-o, și președintele, o spun și eu avem aceste baze, avem un, suntem poziționați foarte bine geografic pentru a putea oferi acest tip de suport, domnule ministru, dezbaterea din societatea românească a implicat și discuția referitoare la ajutorul militar direct pe care România l-a oferit Ucrainei în timpul vizitei dumneavoastră la Kiev, de ziua Independenței, omologul dumneavoastră ucrainean v-a mulțumit pentru cele 23 de pachete de ajutor militar și pentru cel de-al 24-lea care era pe drum și vă întreb în mod deschis nu credeți, totuși, că este momentul să spunem opiniei publice în ce constau aceste pachete de ajutor militar?

Pentru că premierul Ilie Bolojan, săptămâna trecută aici la o discuție cu mine, a făcut o deschidere, a avut bunăvoința să spună da, din stocurile noastre de muniție cu calibru sovietic. Noi am dat din stocurile noastre pentru că avem prea multă muniție. Am oferit Ucrainei ajutor și apoi a mai alocat niște sume de bani pentru pregătirea piloților ucrainieni la Centrul European de Instrucție 16 de la Fetești. Ce putem spune?

Contin si altele în aceste pachete, care au fost, să zic așa, creionate împreună cu în urma unui dialog cu prietenii ucrainieni, în funcție de nevoile dânșilor și de disponibilitățile noastre, păstrând în același timp capacitatea operațională a Armatei Române. Sunt aceste pachete în care, cum spuneați, de la glanțe până la, ca să dau un exemplu, până la sistemul petriot care a fost donat către Ucraina, le-am dat ce am putut noi și ce au avut dânșii nevoie.

O să facem asta în continuare acum, legat de detalierea fiecărui pachet, aceste lucruri sunt clasificate și vom vedea împreună cu premierul și cu președintele în ce măsură și ce putem de clasifica din asta, pentru că practic noi spunem și cu ce ne-am golit depozitele și asta nu e neapărat cel mai bun lucru să-l faci în public. Sunt capacități care de pe care le remprospătăm. Lucrurile durează din punctul de vedere al livrărilor, pentru că acum toți furnizorii de echipamente și de armament concentrează livrările către Ucraina. Și este normal să fie așa. Un glonț pe în prima linie a frontului din Ucraina este de 100 de ori mai valoros decât un glonț într-un depozit care stă și zace acolo. Ucraina are nevoie de toate capacitățile pentru a se apăra și pentru a respinge agresiunea rușilor și de asta noi toți suntem solidari.

Pentru că, din nou, spun nimeni nu vrea să stea cu glanțele în depozit și să se trezească peste două luni vecin cu putin. Eu nu vreau asta. Sunt sigur că românii nu vor asta. Sunt trei elemente concrete pe care le avem. Premierul a spus muniție de tip sovietic. Dumneavoastră ați spus sistemul petro pe care toată lumea îl cunoaște, bani pentru instituirea piloțului ucrainieni. Deja se conturează câteva elemente din sprijinul militar românesc, pentru pentru Ucraina și pentru sistemul pe tryot. O să vă rog, domnule ministru, să precizați faptul că noi l-am donat. Poi, da, și am primit donație din partea aliaților, o sumă mai mare decât făcea sistemul. Am primit. Practic o să primim acest sistem gratis. În ap, aproape gratis. Plătim o diferență foarte, foarte mică la raportat la costul unui sistem peticos.

Deci noi am dat un sistem de-al nostru ucrainienilor și aliații ne da, unul însitații va fi plătit mai exact de către Statele Unite, Norvegia și Germania. Deci dânșii finanțează producția acestui nou sistem petriot care va veni către Armata Română într-un viitor apropiat. Din nou, acum e un pic complicat să putem spune exact când vor fi le livrate echipamentele pentru țările care nu sunt în război. Deci e evident prioritate este pentru cei care sunt. Este deci să spune opiniei publice că noi nici militari, nici financiar nu am pierdut prin donarea acestui sistem petriat către Ucraina și din nou spun imaginați-vă cât ar costa sau ce pierdere ar fi pentru România dacă ne-am învecinat cu Rusia. Dacă Ucraina ar pierde acest război și ne-am trezit vecin, probabil ar trebui să alocăm foarte multe miliarde pentru apărare și situația de tensiuni ar fi groase, la care nu vreau să mă gândesc.

Și de aia este important ce facem și noi și aliații noștri, să sprijinim războiul pe care Ucraina îl duce pentru a-și apăra teritoriu și a-și apăra civil. Iată, nevinovați de care vorbeam mai devreme. Este inacceptabil ca în acești ani pe care îi trăim în această Europă modernă să vedem că un dictator vin intră cu tancurile în într-o țară liberă și independentă. Domnule ministru, ați declanșat un proces extrem de interesant. Îl continuați și predecesorii dumneavoastră au făcut la fel. Legat de pregătirea rezerviștilor, este un exercițiu MOBEX pe care eu îl privesc cu foarte mare atenție. Și eu am făcut armata, era declanșat, doar, nu vreau să mi a sumerite care absolut le mele sunt absolut da, sunt de două luni și ceva, două luni și o săptămână pe acest pe scaun ministerial.

Sunt lucrurile bune care sunt începute, cum ați spus și dumneavoastră de de ani de zile trebuie să continue și o să fac tot ce ține de mine ca lucrurile bune să continui. Vreau să vedem harta aceasta a mobilizării în exercițiul mobex. Doamnelor și domnilor, pentru că Armata Română a început un proces de pregătire a rezerviștilor Armatei Române. Rezervist, așa cum sunt și eu, așa cum sunt și toți cei care au făcut serviciul militar și sunt în evidențele armatei până la o anumită vârstă. Vedem aici, domnule ministru, harta județelor în care au fost efectuate aceste exerciții mobex, una la mână. Vă întreb în mod direct îi pregătiți pe rezerviști pentru că ne pregătim de război. Sunt niște exerciții care se fac de ani de zile. E s-au făcut și în anii și-n anii trecuți.

Acum au devenit foarte populare din datorită fake news-urilor de pe platformele sociale, că mulți au zis am primit hârtie, vin, ne iau la oaste, ne încorporează. Nu sunt aceste exerciții, cum ați spus și dumneavoastră, cu rezerva, în care, din timp în timp, rezerviștii, rezerva operațională se antrenează alături de nevitarii de carieră și e absolut normal. În orice țară european, în orice țară, lucrurile astea se întâmplă, se vor întâmpla și în toamna asta. Iată, vă invit la Mobex București-Ilfov, da, mergem, vin cu mare plăcere, vă spun sincer da și va fi un exercițiu de amploare mare, da, la București-Ilfov. Deci, vă rog, dacă vedeți-o de o mai multă agitație, nu se întâmplă nimic. E st un exercițiu absolut normal și vor curge imaginile cu tehnică militară și cu oamenii îmbrăcați în uniformă și vor spune Moșteanu ne bagă în război. Nu, nu vă bagă nimeni război.

Este important ca, cum spuneam, ca armata să-și evalueze din timp în timp și și rezerva operațională, să-i aducă alături de militarii profesioniști, să facă acest antrenament de o zi și să se refamiliarizeze, dacă vreți, cu armament, poate cu armament mai modern față de ani în care au făcut dânșii armata. E un lucru bun care se întâmplă. Vor mai fi exerciții în toamnă, vom face un exercițiu mare alături de partenerii aliați, în care grupul de luptă de la Cincu va crește timp de 2 săptămâni la nivel de brigadă, brigadă. Și acolo iar vor fi, dar din nou va crește doar pe timpul exercițiului. Va fi o dislocare de echipamente și de forțe din partea aliaților, pe care o vor vedea oamenii pe șosele, în zona aia, apoi vor pleca acasă partenerii noștri. E absolut firesc aceste exerciții, mai ales când lucrezi.

Ești parte din această alianță minunată de de apărare și să lucrăm alături de ei. Să facem aceste exerciții și dacă veți vedea echipamente militare pe șoselele în septembrie, să știți că despre aia este vorba. E un lucru absolut firesc și dacă vedeți tot felul de știri bombastice pe site-urile de socializare, îi rog pe toți cei care se uită la noi să se informeze din surse. Oficial avem site-ul ma-p-ne.ro inforat, dar punct map-ne.ro-acolo-s toate informațiile la zi despre ce face Armata Română, domnule ministru. Astăzi News Strategy Center, unul din cele mai influente tin-tank-uri de analiză militară, de securitate și de politică externă, condus de George Scutaru, a publicat un studiu extrem de important, de relevant în legătură cu incidentul care s-a întâmplat în Delta Dunării, unui incident care pe noi ne îngrijorează foarte, foarte tare și spune George Scutaru în analiza sa.

Analiza privind semnificația atacului realizat de Rusia cu o dronă navală pe Dunăre împotriva unei nave ucrainiene, la data de 27/08/2025 foarte aproape de România. Ținta a fost nava ucraineană Sinferopolonavă de cercetare, intrată în serviciu în 2021, deci o navă nouă, cu un deplasament de 1.220t cel mai probabil, nava sinferopol era folosită pentru bruiajul dronelor rusești care atacă frecvent porturile ucrainiene Ismail și Ren de pe Dunăre, având avantajul de a acționa în mișcare. Dunărea, spune George Scutaru în studiul new strategi center a devenit un câmp de luptă multi-domeniu aerian și naval, iar NATO și UE ar trebui să analizeze cu maximă atenție, împreună cu Ucraina, acest incident. Chiar și în cazul unui acord de pace, Rusia își va continua cu intensitate acțiunile hibride, dronele navale putând fi folosite în operațiuni sub steag fals împotriva infrastructurii critice maritime. România nu trebuie să ignore semnalul Rusiei și pericolul în sine.

În acest moment nu se mai poate afirma că este exclus un act de sabotaj folosind o dronă maritimă pentru a bloca, de exemplu, Canalul Sulina, care este principala cale de comunicație a României pe Dunăre, spre mare, sau pentru a fi afectată o platformă din zona economică exclusivă a României. Incidentul trebuie analizat cu atenție la nivelul Armatei Române și la nivelul NATO, spune George Scutaru, CEO de la Administrat GA Center și vă întreb și eu mă întreabă. Vă întreabă și George Scutaru dacă ați analizat acest incident și dacă evaluați pericolul uriaș pe care acesta îl reprezintă, faptul că Rusia este capabilă să trimită drone maritime în interiorul brațelor Dunării, că că e că e capabilă. Ne așteptam că au, că o să fac asta, nu ne așteptam. Și a fost o discuție. Sunt la curent. De miercuri spre joi noapte s-a întâmplat acest eveniment.

Joi am fost la întâlnirea miniștrilor. Cum spuneam, vineri noaptea m-am întors și sâmbătă am avut o ședință lungă la minister exact pe pe tema asta, să înțelegem în detaliu ce s-a întâmplat și suntem. Armata Română e prezentă în acea zonă, știm ce s-a întâmplat, suntem la curent. Navasinferopol era navă pe care o vânau de mult rușii pentru că-i încurca extrem de mult, erau folosită probabil și ca centrul de comandă pentru unele operațiuni și stătea cumva pitită acolo, în acele ape, foarte aproape de în, pe brațul Chilia și gândindu-se că n-o să aibă cu tupeul să trimită o dronă acolo, iată că au avut și asta, așa cum foarte corect, analiza domnului Scutaru și am spus-o și eu nenumărate rânduri și discuțiile cu partenerii externi și cu partenerii europeni și cu aliații NATO?

Că Marea Neagră va rămâne un teren de joacă, să spun așa, rușilor, în care vom avea foarte multe provocări în anii care vor urma acestei păci pe care cu siguranță o vom vedea în viitorul apropiat. Însă noi vom va trebui să fim alături de aliații noștri, să fim atenți în continuare să avem acțiuni de descurajare a oricăror astfel de atacuri sau a unor potențiale atacuri asupra infrastructurii critice. Da, important important ce facem acum cu această misiune de deminare alături de tulci, de turcii, de bulgari. Această emisiune trebuie să continuă să crească. Ne vine este pe drum încoace din Anglia al 2-lea vânător de mine luat de la partenerii britanici. Și e veste foarte bună. Ceputul încoace a plecat, a plecat vestea la început lui noembrie. O să-l avem în Marea Neagră, deci o avem două vânătoare de mine moderne se va alătura acestor acestei operațiuni.

În anii care urmează și în perioada care urmează va trebui să ne uităm și la misiuni de patrulare alături de de aliați, bineînțeles și la tot tot tot ce înseamnă protecția infrastructurilor critice de energie, pentru că în 2 ani de zile vom fi cel mai mare producător de gaz din Europa. Dacă totul merge cum trebuie. Dacă rușii sunt capabili să trimită o dronă navală pe brațul Chilia, care este un braț comun română-ucrainean, cu ce vom păzi noi și ce măsuri vom lua ca din 2027 averea aceea de 26 de miliarde de euro da, exploatarea Neptun-Dep să nu fie afectată, pentru că nu putem să presupunem că Rusia se va liniști. Trebuie să avem în vedere faptul că Rusia va continua războiul la Marea Neagră. Da, însă nu una.

Deci, din nou, din punct de vedere al tratatelor internaționale, este un lucru foarte diferit în a de fapt, în a ataca o navă a unei țări cu care Rusia e în război acum sau a ataca o infrastructură energetică a unei țări NATO nu vor avea curaj să atace infrastrut energetică, dar trebuie descurajați constant și pentru asta trebuie să avem aceste misiuni în zonă, să creștem prezența în zonă, să creștem capabilitățile cu care descurajăm orice încercare a rușilor în zona Mării Negre. Domnule ministru, în pregătire acestei emisiuni și vă mulțumesc că v-ați făcut timp să dialogăm în această seară v-am rugat să prezentăm oficial o hartă a prezenței militarilor NATO în România și ați considerat necesar, împreună cu colaboratorii dumneavoastră la Ministerul Apărării, să faceți două slide-uri separate. Comandamentele NATO din România și unitățile militare cu prezență militară NATO semnificativă și aș vrea să le vedem aici, în videoului.

Rog pe colegii mei să le difuzăm. Cele două hărți sunt date oficiale. Doamnelor și domnilor, ceea ce veți vedea acum sunt informații în premieră națională. Domnule ministru, pe teritoriul României sunt cinci comandamente NATO esențiale și o să vă rog pe dumneavoastră să vă referiți la ele. Nu sunt, nu-s prea multe de spus despre fiecare dintre ele, însă e toate sunt conduse de către comandanți români, se condați de comandanți ai țărilor aliate. Și este acest lucru fapt practic. Această hartă ne face pe noi să dormim liniștiți și pe fiecare român să doarmă liniștiți. Pentru că un brela NATO în brelă de protecție și în momentul în care România a devenit o țară NATO, am făcut un pas enorm pentru fiecare român, pentru siguranța Romă, pentru securitatea României, pentru siguranța fiecărui cetățean. Faptul că suntem pe această hartă atât de de prezenți, iată, arată importanța pe care NATO de României, poziția geostrategică pe care o avem unii aș spune privilegiată.

Da, faptul că ești foarte aproape de, iată, de un război și foarte aproape de ruși poat să fie și un privilegiu, dar poat să fie și o pentru unii, iată e un stres. Eu asigur pe toți că nu au de ce să fie stresați. Și faptul că avem aceste comandamente, că avem trupele aliate staționate pe teritoriul nostru, că suntem parte din această mare familie care a decis să se apere împreună de orice atac ne face, ne permite fiecăruia dintre noi să ne vedem de viață și să dormim liniștiți.

Cinci comandamente NATO, aș spune cel mai important dintre el, doamnelor și domnilor, Baza 99 Deveselu, elementele scutului antirachetă din sistemul NATO, o investiție de peste 1.000.000.000 dolari făcut de armata americană, apoi comandamentul de trei stele de la de la Sibiu, comandamentul diviziei multinaționale Sud-Est de aici din București și unitatea de integrare a forțelor NATO tot aici, în București, brigada multinațional Sud-Est de la Craiova și centru de excelență NATO în domeniul in inteligențe, în domeniul informațiilor militare. Hyumind la Oradea, vedem și harta următoare, cea legată de numărul militarilor NATO prezenți pe teritoriul României. Așa cum vă spunea și domnul ministru, Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu are prezența cea mai consistentă, o prezență americană, între 2500 și 3000 de militari americani și un detașament al forțelor armate germane cu cinci avioane euro fighter. Da, și cu un detașament de 100 de de militari care asigură serviciul aerian de de poliția aeriană dolină.

Au fost partenerii italieni până de curând și acum au făcut rotația și au venit partenerii. Grupul de luptă al NATO este dislocat la Cincu, este condus de Franța, ca națiune-cadru, sunt 1300 de militari acolo, Franța, Luxemburg, Spania și Belgia și-au trimis trupele și sunt în permanentă pregătire acolo, 24 din 24. La Cincu și, așa cum vă spuneam, brigada multinațională Sud-Est de la Craiova, unde sunt polonezi, portughezi și militari din Macedonia, Domnule ministru, în momentul de față sunt un pic peste 5000 de militari NATO pe teritoriul României. Da, în jur de 5000 flu mai fluctează plus și minus, dar în jur de 5000. Care este semnificația acestei prezențe? Pentru că în fiecare intervenție, președinții României, primii miniștrii, miniștrii apărării cer statelor membre NATO să mărească prezența militară pe teritoriu României. Și ați vorbit despre un eveniment major care va avea loc, și anume francezii își vor mări capacitatea la nivel de brigadă, adică vor crește de la 1000 la spre cinci.

Miza aproape de 5000 de militari francezi timp de 2 săptămâni în timpul exercițiului. Deci am fol din această care este miza acestei sporiri la nivel de brigadă. Important import, din nou, este un exercițiu și înarmată. Important să faci aceste exerciții, să te pregătești constant, să știi cum poți funcționa mai bine, cum putem, poți funcționa în lanțuri de comandă, iată internaționale cum poți disloca echipamente pe distanțe foarte mari, pentru că orice a astfel de creștere a efectivelor vine cu cu multe echipamente și militare și echipamente conexe, echipamente logistice, până și fapt de diferența mea între a servi a dat de mâncare la 1300 de oameni sau la 5000 de oameni în fiecare zi diferite și fiecare cetățean care gătește masa în fiecare seară își de seama ce, ce înseamnă asta. Am zis un lucru foarte simplu, așa din din toată această poveste, deci facem aceste exerciții, o să le facem în continuare.

Le mulțumesc partenerilor, noi suntem un partener loial, corect al Alianței și noi avem la rândul nostru militari în misiuni internaționale, misiuni ca misiuni NATO sau misiuni ale Uniunii Europene și le mulțumesc militarilor români care servesc în fiecare zi de parte de patrie făcând această acest, creând acest echilibru și această interconectare cu armatele aliate și iată, dânșii sunt aici, colegii noștri militari sunt în alte țări, departe de țară și din nou, le mulțumesc pentru efortul pe care, pentru prima oară în istoria României, doamnelor și domnilor, în momentul în care Franța va ridica la nivel de brigadă grupul de luptă al NATO dislocat la Cincu, pentru prima oară am putea vedea aproape 10.000 de militari NATO pe teritoriul României, cu tehnică militară specială, cu tancuri lo clerk, cu avioane de luptă. Va fi o dislocare care va demonstra capacitatea Alianței de a proteja această țară și împreună să apărăm fiecare centimetru de teritoriu aliat.

32 de state, peste 1.000.000.000 de oameni și peste 50% din produsul intern brut al planetei. I alianța cea mai puternică din istorie. Sunt 32 de state membre, cu o capacitate militară de peste 2 milioane de militari aici, în România, pe flancul estic. Lucrul acesta se vede și se simte mai puternic pe fondul războiul de agresiune declanșat de Rusia. Există informații că Rusia ar vrea să extindă acest război, că nu se gândește putin la pace, insistă președintele Trump. Se declară dezamăgit, spune că încearcă cumva să forțeze o pace în Ucraina, măcar un armistițiu. Și nu are un partener de discuție în Vladimir Putin. El vrea să să continue războiul. A făcut vâlvă și în presă, domnule ministru, o imagine cu generalul Valeri Erasimov, șeful statului major al armatei Federației Ruse. În spatele său era o hartă cu invazia rusească până la gurile Dunării.

Da, asta spuneam și mai devreme, ca să noi vedeți ce în capul lui Putin și al celor din jurul lui. Nu vreau să mă gândesc la un astfel de scenariu. De-aia este. Ar fi foarte grav pentru România să ne trezim vecini cu Putin. D-aia este important și eu mi-am asumat foarte clar și răspicat această de și înainte să fiu ministru, trebuie să această poziție. Trebuie să ajutăm Ucraina să respingă, să-i respingă pe ruși, te să ajutăm Ucraina să-și păstreze independența și suveranitatea. Pentru că orice alt scenariu este un scenariu negru pentru România. Domnule ministru, care sunt prioritățile pe anul 2025 referitoare la înzestrarea militară și ce s-a derulat până acum, ce se derulează până la finalul anului și dacă veți atinge ținta de buget cheltuit de 2,5% din PIB, avem ținta în bugetul aprobat, e 2,29 la anul ăsta.

Ăsta e bugetul apărării, în bugetul național, așa cum a fost aprobat prin legea bugetului. O să vedem acum, la rectificare, în ce măsură putem să facem mici corecții, dar așa cum știți, bugetul României ne arată foarte bine. În momentul ăsta trebuie să echilibrăm situația fiscal-bugetară și asta este misiunea numărul unu a Guvernului Bolojan, ăsta este ținta de la începutul anului, vedem exact cum terminăm cu execuția la final, în momentul ăsta sunt programe vechi în derulare, care programele de nuzestrare sunt programe multi-anuale. Nu cumperi o dată într-o zi și îți vin peste două luni toate echipamentele și ai terminat. Sunt programe la care plătim un soi de rate, tot tot ele se derulează înainte. Anul acesta avem un program nou de înzestrare, prins în programul de înzestralmatei române, pentru că și asta din nou.

Vreau să fac o mică paranteză, că muzic, domnule, vine ministru ăla și al lui, ea nu știu ce vine al-ministru și ea nu știu ce nu ia ministru, nu decide. Ar fi grav să fie așa. Există un plan de capabilități pe care orice țară NATO îl are cu partenerii aliați, în funcție de poziția geografică, de perspectivele și misiunile comune pe care urmează să le aibă aliați. Noi avem aceste ținte de capabilități pe mulți ani de zile, ce trebuie să, cu ce trebuie să însestrăm Armata Română a agreate cu parteneri NATO și acum, în funcție de de priorități și de disponibilitățile bugetare, cumpărăm din ele, contractăm din ele. Anul acesta a fost o procedură în derulare aprobată de Parlament pentru achiziția de rachete, de baterii, de apărare antieriană, acel șorad veșoratde care s-a discutat atât de mult. S-a semnat acordul cadru.

Urmează să semnăm contractele sub o capabilitate de care avem foarte mare nevoie, pentru că rachetele cu rază scurtă și foarte scurtă reprezintă nivelul, aș spune cel mai apropiat de protejare a marilor orașe. Trebuie să acoperim întregul teritoriul națona. Acest sistem, absolut orice, orice, orice capacit, orice, orice poziție importantă care trebuie apărat antiairian are nevoie de aceste. Deci s-a semnat anul acesta contractul pentru șorat veșorada sta, e o veste bună. Alte alte contracte se derulează în continuare pentru sistemele petriot. Pentru a semnat acordul de pentru completare a acestui sistem pe triod sunt multe alte achiziții care sunt mai mici, să zic cel trec sub nivelul de 100 de milioane. Nivelul Parlamentului sunt în derulare programele, să zic așa, vechi, programul de pirania, de exemplu, și transport are blindate care se bază pe fabrică aici, în București. Da, și ne uităm la prima achiziție comună europeană în prim prim safe achiziția de lansatoare de rachete mistral.

Și acolo sunt fazele, sunt, der, se derulează de ceva vreme și suntem într-o fază foarte avansată cu a închide acest contract și a începe. E un contract la fel, multianual, un contract de aproape 700 de milioane, cu livrare pe mai mulți ani de zile. O ăcapabilitate de care armata nevoie are. Armata Română are mare nevoie și la fel vorbim de corvetă, o corvetă achiziționată din Turcia, acea corvetă turcească am trimis către Parlament achiziția corvetei chiar acum. Aștept aprobarea Parlamentului în săptămânile care urmează și apoi va vor începe discuțiile detaliate pe contract. Corvete este gata, este în Turcia, avem nevoie. Apropo, că vorbeam de Marea Neagră, avem nevoie foarte mult. Forțele navale au fost văduvite, din păcate, în alti categoria de forțe care a primit cea mai mică atenție din partea conduceri armatei.

Da, și e, iată că vedem provocările de la Marea Neagră și pentru asta, când avem nevoie de misiuni comune cu aliații noștri, da, la acele misiuni trebuie să avem și cu ce să ne prezentăm. E nevoie de această corvetă care va fi? Are o echipare standard, cu echipament și cu armament interoberabil NATO. Vom echipa în continuare și cu sisteme de rachete. Aici, la noi avem un contract mai mare pentru de navelstrig, NE-SIS, care urmează să vină și va echipa toată nava, toate forțele nate. Există, așadar vești bune și în domeniul înzestrării. Contractele pe care le-am asumat se derulează, iată, vin și altele noi, cum e știrea cu ușoratveșorat. Vă întreb, domnule ministru, practic, o chestiune care vine foarte mult și din partea telespectatorilor. Inclusiv azi noapte au fost bombardamente în zona Deltei Dunării. Am dat și noi comunicat? Da, am văzut în fiecare dimineață comunicarea Ministerului Apărării.

Este un exemplu pentru multe alte ministere civile care nu comunică sau pur și simplu habar n-au ce înseamnă ideea de a informa opinia publică. Chestiuni esențiale. Asta e partea a 2-a Colegii mei sunt foarte buni proactivi. Jos pălăria pentru ei, excepțional cei de la comunicare a Ministerului Apărării Naționale. Vă întreb, domnule ministru, de ce nu doborând tiktok al Ministerului Apărării? Dacă da, vă rog să-l împăriți. E foarte bine că spuneți lucrul acesta. De ce nu doborâm aceste drone, pentru că unele dintre ele ar putea să cadă. S-a întâmplat să cadă pe teritoriul național, doamne ferește, să moară oameni sau să fie lovit vreun obiectiv din acesta civil sau industrial? De ce așteptăm noi de fiecare dată să vedem unde? Ca dronele, în evoluția lor haotică, în loc să le dăborâm, poate de comun acord și cu ucrainieni, nu, nu-s haotice. Cad în Ucraina, pe malul celălalt al Dunării.

Au fost niște cazuri în și e posibil să e posibil să mai fie. În momentul în care ucrainienii trag în ele, bucăți din drone ajung pe teritoriul românesc. S-a întâmplat, nu s-a întâmplat vara asta, dar s-a întâmplat și au fost și la știri la dumneavoastră de de mai multe ori. Și aseară așa e. Deci vedem cum ar veni, vedem războiul de pe balcon. Din păcate, vedem cum rușii atacă nordul Dobrogei frecvent porturile ucrainene. Azi-noapte au Armata română a ridicat două aeronave, 16 au fost, au ridicat și două eurofighter ale parteneri lor aliaților germani. Au fost în în aer în stare de alertă. Să ridicăm patru avioane de luptă. Asta înseamnă nu doar cheltuială, ci și un angajament militar foarte serios. Se întâmplă asta destul de des, din păcate, din fericire, populația este protejată pentru că drumul atacat pe teritoriul ucrainean. Ucrainieni trag în ele.

Noi că ați spus dumneavoastră, de ce nu doborâm? Nu putem să nu avem cum. N-avem voie să tragem spre teritoriu. Ucraineni avem echipamente puse în acea zonă. Sunt dislocate forțe în acea zonă, lângă toate aglomerările urbane din acea zonă de pe brațul chiriaș din partea de nord a Dobrogei. Armata Română acolo, forțele navale patrulează în în zona unui grafic de patrulare foarte precis, care am și discutat sâmbătă. O să crească, ca ca nivel de patrulare însă nu avem de ce să tragem și nici nu avem voie să tragem pe teritoriul ucrainean. Drone peste Dunăre, spre Ucraina. Ei își fac treaba acolo, dronele doar în cazul în care fragmentele acestea intră pe teritoriul României.

Dacă exista această capacitate sau posibilitate legală ca fragmentele care ca pe teritoriu României, să fie anihilate anul există, această de din aprilie cred că a fost acel am trecut legea în Parlament cu mult scandal și avem acest o lungă cadru, da, avem și cadrul legal pentru a fi date jos. Asta e, asta e o veste foarte, foarte bună. Vreau să vă întreb, domnule ministru, dacă aveți vreo veste pentru pensionarii Armatei Române, pentru rezerviștii care au avut și, din păcate, au o relație destul de conflictuală cu Ministerul Apărării. Armata Română este cea care plătește pensiile militare, cei mai de stat. Îl plătește cei mai mulți din prin are un singur buzunar din care de la toate ministerele și prin intermediul bugetului apărării. Mulți dintre pensionarii militari spun n-am mai primit o indexare de foarte mulți ani. Sunt nedreptăți în raport cu noi, față de civili sau față de alte categorii.

Nu mai spun de magistrați și așa mai departe. E o chestiune care vă preocupă. Vreți să faceți ceva în așa fel încât să simte și ei puțină dreptate ori ori toate. Oricine chitate trebuie înlăturat. Ca să ai pace socială trebuie să faci justiție socială să înlături inechitățile. Și acum vorbim în interiorul unui sistem. Vorbim și între alte categorii de pensionari care au muncit o viață și așteaptă o recompensă în urma muncii atunci când iese la pensie. Lucrurile astea trebuie adresate împreună. Nu suntem. Nu vreau să ne considerăm o insulă, o enclavă a României. E trecem o perioadă complicată și toată lumea trebuie să înțeleagă acest lucru. Vreau și o să discut cu fiecare dintre dânșii. Știu că aceste inechități, aceste probleme au fost create de-a lungul anilor tot de politicieni. Nu e frumos, nu și-au stabilit ei. Nu mai vorbim de grea moștenirii.

E o realitate absolut, e o realitate. Tot politicienii au făcut interesați în timpul alegerilor, au vrut să folosească cumva, să cumpere, hai să zic, direct anumite voturi. Și au făcut, au creat niște dezechilibre foarte, foarte mari. Militarii care au muncit la fel în slujba țării, au stat în slujba țării, au fost, au primit, sunt acum la pensie cu pensii diferite și asta este o inechitate, la fel cum sunt inechități și în alte sisteme de pensii și asta trebuie privite toate la un moment dat și trebuie redresată. Acest lucru trebuie creat o perspectivă corectă celor care intră acum în sistem, pentru că e important și pentru ei să știe la ce se așteaptă. Intru în sistem stau atâția ani, ăsta e planul de carieră și momentul ăla stat voi primi din partea statului, voi putea să trec în rezervă și voi avea cam genul ăsta de bani e, e foarte clar.

E foarte corect să ai un contract social deschis și pe care să ți-l respecți cumva. Contractul ăsta social a fost pervertit de-a lungul anilor de unii și de alții. Nu am pretenția că o să reușesc eu să rezolv tot ce n-a fost rezolvat în aceștia. Ce spun că o să stau cu toată lumea la masă, să încerc să creăm niște perspective corecte pentru viitor, mai ales pentru cei care intră acumenzi domnul ministru, care este perspectiva relației cu aliatul nostru strategic, cel mai important, cu Statele Unite? Sunt aici o o multe dimensiuni ale relației, chestiunea legată de posibila retragere onotrupe americane de pe teritoriul României, chestiune a întâlnirii dumneavoastră cu șeful Pentagonului, Pithacet, chestiunea legată de angajamentul României în Parteneriatul strategic cu Statele Unite. Avem în continuare nevoie de armamentul cel mai modern de la americani. Am semnat contractul pentru F35.

Așadar, în această paletă multidimensionară, care este stadiul relației, ce ați făcut și ce urmează? Păi, tocmai ați descris foarte detaliat și foarte corect. Este cel mai important partener al nostru și ne respectăm acest parteneriat din prima zi de când a fost încheiat și cu fiecare zi ducem mai departe și întărim acest parteneriat și această relație. Ral. La rândul meu, cred că în fiecare săptămână am discuții la un anumit nivel cu unii sau alții din parteneri americani. Cred că aproape în fiecare săptămână de când am fost pe de când am sunt în această poziție și asta voi face în continuare. Avem o cooperare foarte bună, pole o cooperare militară, Generalii noștri, echipele, statul și șeful statului major are o relație foarte bună și colaborează foarte strâns cu parteneri americani. Pe partea de inteligență, e o comparare foarte bună cu partenerul american.

Cum spuneam, sunt, avem contracte în derulare, avem, este partenerul de la care am achiziționat cele mai multe echipamente militare de top și unele urmează să vină și iată, ușor, ușor prin acest parteneriat vom deveni o forță. În momentul în care vor fi 32 de F35, aici vom fi o forță foarte respectată de foarte multă lume. Doamnelor și domnilor, ce vedeți pe ecran? Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a organizat o conferință de presă, face unele anunțuri legate de mutarea unor comandamente americane. E vorba de comandamentul spațial care va fi mutat din Coloradon Alabama. Este o chestiune pe care președintele Donald Trump consideră un gest reparatoriu. Exact lucrul opus l-a făcut fostul președinte Joe Biden a mutat din A Baban, Colorado comandamentul US spesocamand. Ei bine, domnald Trump, acum face referire la această mutare. În momentul în care se va vorbi despre Vladimir Putin, despre Rusia, despre războiul Rusiei, despre Ucraina, vom transmite imediat aceste declarații.

Deocamdată sunt chestiuni legate mai degrabă de dimensiunea internă. Domnule ministru, l-am văzut pe omologul, pe, pe pe colegul dumneavoastră de partid, pe Radu Miruță, ministrul economiei, semnând un contract, probabil cu cea mai importantă companie europeană, compania germană Rain Metal, pentru o cooperare româno-germană cu această companie. Și vă întreb pe dumneavoastră ce intenție are Armata Română pentru industria de apărare? Pentru că cei de la economie, care au industria de apărare, deși eu cred că ar fi momentul să se întoarcă la Ministerul Apărării industria de apărare. Da, chiar mi-aș dori lucrul acesta. Ce intenție aveți, ce comenzi puteți să dați, cum puteți să-i ajutați și ce va face? Rheinnmetal în în cooperare cu România, suntem clientul principal al industriei de apărare românești. Ăsta e, cred că foarte puțin se vinde în afară.

Din păcate, industria de apărare a fost subfinanțată, politizată foarte mult în anii din urmă și este, nu este la capacitatea la care ar putea emite pretenții mari în perioada care urmează, din perspectiva investițiilor, asta este realitatea, aș vrea să vă pot spune altceva, că să facem și o să dregem, însă nu se pot face minuni peste într-un an, doi-trei. Spuneți-ne ce vreți să faceți și ce are de gând să facă Rheinmetall în România. Rheinmetall o să facă o fabrică de pulberi, asta a semnat Radu, este un proiect, o discuție începută acum un an și ceva. Iată, lucru, cum spuneam, nu a durat, umplă se întâmplă multi anual și proiect. Lucrurile bune trebuie să continue. Fiecare ministru, cât este pe acel scaun trebuie să-și aducă aportul, aduce niște lucruri bune înainte, Radu a făcut a mai a negocia foarte bine, că mai erau niște lucruri de detaliu de negociat.

Iată, semnăm acest game venture cu Rheinmetall, vom avea fabrică de pulberi de muniție în România. E foarte important să avem aceste pulberi în România, în Europa și în România, pentru că în momentul ăsta Europa e dependentă de pulberi venite din Serbia, din Turcia, din China. Sunt lanțuri lungi de aprovizionare și e bine să em această producție aici. Din această producție vom face, mă aici armament. Asta va fi foarte la îndemână și ne vom pune pe această hartă a producției de lovituri, cum spun mitariobuz. Ar trebui să fie un plan comun între ministrul apărării și ministrul economiei, ca să știți ce alte asocieri s-ar mai putea face. Eu sunt convins că mai multe companii occidentale puternice și cu tehnologie înaltă, în afară de Rai Metal, ar vrea să facă asocieri cu companiile, cu fabricile românești de de armament.
00:55:41
Dar asta presupune o colaborare mai intensă și un plan bine pus la punct între Ionuț Moșteanu și Radu Miruță. Da, cred că n-a fost niciodată în istoria post de ce n-brist a României o legătură personală așa de bună între ministru apărut și ministrul economiei. Cum e? Ai? Între mine și Radu? Suntem dincolo de a fi colegi de partid. Suntem prieteni și ne cunoaștem și ne respectăm de foarte multă vreme. Și am intrat în acest poveste politică cu gândul de a face bine. Și în cazul ăsta o să facem tot ce ține de noi să împingem înainte nevoile Armatei Române. A avea echipamente noi, moderne și a ajuta și industria ajuta avea o industrie care să conteze în anii care urmează.

Nu o să se întâmple peste noapte, dar toate contractele pe care noi le închidem de acum încolo, contractele de înzestrare o să aibă o componentă de localizare a producției aici în țară și vorbim, de exemplu, de armamentul individual pentru Armata Română, contract care urmează să se deruleze și să se închidă la anul. Vrem noi să-l închidem, să-l băgăm pe safe transport, vehiculul lindat de infanterie al Armatei Române. La fel va trebui. Vom face un contract cu un producător care să fie să poată fi finanțat, să producă aici, în România, că aici va produce o parte. Evident că nu putem să pro asta e realitatea. Dacă evident că producem cutii și motoare de transportare. Să se întâmple mulți ani de zile, dar dacă o parte din transportare se fabrică, se vor produce. Aici înseamnă locuri de muncă, înseamnă taxe și impozite pentru buget.

Deja din contractul pe care Armata Română îl are cu coreenii pentru obuziere, ei își fac fabrică aici, camioanele, veco o fabrică aici, Otocaru își face fabrică aici. Drum din datele cobrairania se face aici și iată, este o industrie care crește și care o să crească și important să avem cât mai mult aici, Domnule ministru, în concluzia dialogului nostru și vă mulțumesc încă o dată. O întrebare care e pe buzele tuturor și care revine aproape în mod obsesiv. E o întrebare simplă și foarte dură. Va merge România la război? Nu, nu suntem. Am spus asta de nenumărate ori. Suntem țară NATO și această umbrelă de apărare NATO ne permite să dormim liniștiți. Nimeni nu va avea curajul să atace această organizație pe care dumneavoastră ați descris-o foarte bine mai și ați deschis puterea acestei organizații, puterea economică, puterea militară a acestei organizații.

Avem un articol cinci care ne protejează pe fiecare dintre noi, membri a acestei alianțe și asta de asta spun cu tărie, cu toată încrederea nu mergem la niciun război. Nimeni nu o să aibă curajul să ne atace. Ionuț Moșteanu, ministrul apărării mulțumesc foarte mult pentru acest dialog. Ne vom revedea în curând, pentru că veștile care vin din zona apărării și a securității, evident, creează foarte multă preocupare aici, în România. Succes mulțumesc pentru dialog