Conducerea NATO a descins la Paris pentru o discutie ferma si clara cu presedintele Frantei inaintea reuniunii sefilor de stat de la Londra pentru a marca 70 de ani de la infiintarea NATO.
Mari sperante imi pun in Mircea Geoana in acest context dificil, data fiind dubla sa valenta de pregatire profesionala – franceza si americana.
\Geoana este omul ideal sa-l insoteasca pe Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg la o discutie cerebrala cu presedintele Frantei Emmanuel Macron, autorul unor declaratii complet nefericite despre Alianta in ultima perioada.
Iata mesajul Secretarului General Adjunct :
Participând la întâlnirea de gradul zero dintre Secretarul General NATO și Președintele Franței. La câteva zile înainte de reuniunea de la Londra a liderilor Alianței, o discuție deschisă și francă despre nevoia imperioasă de păstrare a unității și eficacității relației euroatlantice și a permanentei noastre adaptări la o lume în profundă transformare.
stire :
Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat joi că remarca sa despre ‘moartea cerebrală’ a NATO a servit ca un apel util de trezire a membrilor Alianţei, potrivit Reuters, adăugând că îşi asumă în totalitate această afirmaţie controversată şi a lansat totodată un apel către Alianţă să se concentreze asupra provocărilor strategice, între care lupta împotriva terorismului, conform AFP.
Mai mult, el s-a declarat mândru în legătură cu această declaraţie şi a insistat că era nevoie de un ‘semnal de alarmă’ în cadrul Alianţei, într-o conferinţă de presă comună cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în finalul unei întâlniri cu acesta la Paris, informează dpa.
‘Poate era nevoie de un semnal de trezire (wake-up call). A fost dat şi mă bucur că prioritatea este mai degrabă să reflectăm asupra scopurilor noastre şi a obiectivelor noastre strategice’, a spus preşedintele francez.
Verdictul dur al lui Macron înaintea summitului NATO din 3-4 decembrie la Londra a suscitat o reacţie puternică din partea omologilor săi europeni care cred că Europa are încă nevoie să se bazeze foarte mult pe Alianţa Nord-Atlantică pentru apărarea sa.
‘Întrebările pe care le-am pus sunt întrebări deschise pe care noi încă nu le-am rezolvat’, a spus Macron în urma discuţiilor purtate cu Stoltenberg la Paris, subliniind că acestea vizează pacea în Europa, relaţiile cu Rusia, problema Turciei şi de a şti cine este duşmanul comun, conform dpa.
‘Ultimele două summituri au fost consacrate doar modului cum am putea lucra ca să putem uşura costul financiar pentru SUA’, principalul contributor al Alianţei, a afirmat preşedintele francez, exprimându-şi regretul faţă de ‘deconectarea flagrantă şi inacceptabilă’ a discuţiilor din cadrul NATO timp de doi ani în jurul valorii contribuţiei financiare americane de adevăratele provocări care stau în faţa Alianţei.
În acelaşi timp, Emmanuel Macron şi-a exprimat dorinţa ca europenii să se asocieze negocierilor cu privire la tratatul care urmează să înlocuiască acordul ruso-american din 1987 asupra Forţelor Nucleare Intermediare (IFN), după denunţarea acestuia din urmă de către SUA şi suspendarea participării Rusiei la acesta.
‘Nu ne putem delega securitatea unui acord bilateral în care niciun european nu este implicat’, a declarat preşedintele francez în conferinţa de presă cu secretarul general al NATO. Este necesară o ‘implicare a europenilor în acest viitor tratat’, a afirmat el.
Foto: (c) BERTRAND GUAY POOL / EPA
Totodată, preşedintele francez a negat că a acceptat propunerea rusă privind instituirea unui moratoriu asupra desfăşurării de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune în Europa, dar a spus că este important ca iniţiativa Kremlinului să nu fie pur şi simplu respinsă. ‘Franţa nu a acceptat absolut’ deloc această propunere, după ce Kremlinul a afirmat anterior că şeful statului francez ar fi acceptat instituirea moratoriului la desfăşurarea de rachete intermediare în Europa.
‘Dar noi o considerăm ca bază de discuţii, nu ar trebui doar să o respingem. Să fim serioşi, vorbim despre securitatea Europei’, a remarcat el.
La rândul său, Jens Stoltenberg a subliniat că, în pofida dezacordurilor existente în interiorul Alianţei, ‘bazele NATO sunt solide’, conform dpa. ‘Vom continua să ne adaptăm, să ne modernizăm şi vom analiza împreună cum putem consolida şi mai mult rolul politic al NATO’, a afirmat secretarul general al Organizaţiei.
Dar, a insistat Stoltenberg, în starea actuală, Uniunea Europeană singură ‘nu poate să apere Europa’ şi nu se poate substitui Alianţei Nord-Atlantice’. ‘Ambele sunt faţetele aceleiaşi medalii’, a spus el.
Macron şi Stoltenberg şi-au exprimat dorinţa de a ‘asigura succesul’ summitului liderilor celor 29 de ţări membre ale NATO săptămâna viitoare la Londra (marţi şi miercuri), cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la crearea Alianţei.
Reacţia Moscovei nu s-a lăsat aşteptată. Kremlinul a declarat că preşedintele Macron a răspuns la iniţiativa Moscovei privind impunerea unui moratoriu asupra desfăşurării de rachete în Europa.
Rusia a propus un moratoriu asupra desfăşurării de rachete cu rază medie şi scurtă de acţiune în Europa după încetarea oficială a Tratatului IFN în august. NATO calificase această propunere făcută de preşedintele rus Vladimir Putin drept una care nu ar trebui luată în seamă, întrucât Rusia ar fi desfăşurat deja rachete care cad sub incidenţa IFN în partea europeană a Federaţiei Ruse, ceea ce Moscova neagă.
‘Desigur, răspunsul (lui Macron) nu este detaliat. Dar, cel puţin, aceasta a exprimat o înţelegere pentru preocuparea (Rusiei) şi şi-a exprimat dorinţa pentru dialog’ cu privire la acest subiect, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Interfax. Peskov a spus că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea aborda această chestiune în marja negocierilor de la Paris, preconizate pentru 9 decembrie, în problema conflictului din estul Ucrainei.
Tratatul IFN interzicea utilizarea anumitor tipuri de rachete balistice şi de croazieră sol-sol cu rază medie de acţiune, cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de kilometri.
stire :
Ţările membre NATO au convenit asupra unui acord care permite SUA să-şi reducă contribuţia la bugetul de funcţionare a Alianţei, Franţa refuzând totuşi să participe la efortul solicitat, au anunţat joi mai mulţi responsabili ai Alianţei Nord-Atlantice, citaţi de AFP.
Acest acord a fost încheiat cu câteva zile înainte de summitul NATO care se va desfăşura pe 3 şi 4 decembrie la Londra, la care este aşteptat să participe şi Donald Trump.
La ultimul lor summit, în 2018, preşedintele american ceruse reducerea contribuţiei ţării sale la efortul financiar al NATO.
SUA asigură în prezent 22,1% din bugetul NATO, care se ridică la 2,5 miliarde de dolari (2,37 miliarde de euro) în 2019, iar Germania 14,7%, potrivit unei noi formule bazate pe venitul naţional brut al fiecărei ţări. Franţa contribuie cu 10,5% din buget.
Acordul permite SUA să-şi reducă contribuţia la 16,35% din total. Germania o va aduce pe a ei la acelaşi nivel, iar ceilalţi aliaţi, cu excepţia Franţei, sunt de acord să plătească mai mult. Refuzul Franţei de a se asocia acestui acord i-a constrâns pe ceilalţi aliaţi să reexamineze principiul de repartiţie a efortului, au explicat responsabilii citaţi de AFP.
Parisul a refuzat să participe la respectiva operaţiune, considerând că aceasta ‘riscă să fie un precedent care ar putea permite SUA să-şi reducă contribuţia la bugetele altor organizaţii internaţionale’, a explicat un diplomat de rang înalt. ‘Este evident că va fi un precedent’, a insistat el.
Acordul nu are nicio legătură cu dezbaterea privind împărţirea poverii cheltuielilor militare, dar ‘îndepărtează un subiect de dispută’ la summitul de săptămâna viitoare, mai subliniază diplomatul.
‘A fost nevoie urgentă de acest acord, întrucât nimeni nu ar fi îndrăznit să-i spună lui Donald Trump că problema nu a fost rezolvată’, a spus el.
Împărţirea poverii cheltuielilor militare va fi un subiect sensibil al summitului, deoarece americanii estimează ca insuficiente eforturile depuse de ceilalţi aliaţi, subliniază delegaţiile europene.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, urmează să anunţe vineri noi cifre care să arate cât au alocat aliaţii pentru apărare după sosirea lui Donald Trump la putere în 2016, pentru a ‘demina terenul’ înaintea summitului de la Londra.
Cele 29 de state membre NATO s-au angajat în 2014 să crească cheltuielile pentru apărare la 2% din PIB-ul lor către orizontul anului 2024. Opt dintre ele au ajuns la acest nivel al cheltuielilor pentru apărare în 2019: SUA, Grecia, Estonia, Lituania, Letonia, Marea Britanie, România şi Polonia. Franţa spune că va atinge această ţintă către 2025.
Germania rămâne însă în urmă, dar s-a angajat să ajungă la acest nivel ‘la începutul deceniului 2030’. Bugetul său pentru apărare a fost majorat şi se aşteaptă să ajungă la 50,3 miliarde de euro în 2020, sau 1,42% din PIB, scrie Agerpres.
stire :
Turcia a respins un plan de apărare al NATO pentru Polonia şi ţările baltice în urma refuzului Alianţei de a recunoaşte miliţiile kurde YPG ca fiind o ameninţare la adresa statului turc, scrie joi publicaţia Hurriyet, citată de agenţia EFE.
Planul defensiv elaborat de NATO are în vedere prevenirea unui atac al Rusiei asupra Poloniei şi celor trei state baltice (Lituania, Letonia şi Estonia).
”Dacă planul care implică Turcia nu este aplicat, nu vom accepta niciun altul”, a declarat o sursă oficială turcă.
Armata turcă desfăşoară în nord-estul Siriei operaţiuni împotriva Unităţilor de Protecţie a Poporului (YPG), miliţiile kurde considerare de Ankara drept o grupare teroristă şi o ameninţare la adresa Turciei pentru presupusele legături dintre YPG şi gherila kurdă activă în Turcia, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
Disputa survine într-un moment de tensiune între Turcia şi aliaţii ei din NATO, după ce mai multe state ale Alianţei au dezaprobat ofensiva turcă din nord-estul Siriei, iar SUA cer insistent Ankarei să renunţe la sistemele antiaeriene ruseşti S-400 recent achiziţionate.
stire :
Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a denunţat joi afirmaţiile făcute de preşedintele francez, Emmanuel Macron, cu privire la ofensiva Turciei în nordul Siriei împotriva miliţiei kurde Unităţile de protecţie a poporului (YPG), aliată a Occidentului în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic, acuzându-l că sprijină terorismul, informează Reuters.
‘El este deja susţinătorul unei organizaţii teroriste pe care o primeşte constant la (Palatul) Elysee. Dacă spune că aliatul său este organizaţia teroristă (…), chiar nu mai este nimic de spus’, le-a declarat Cavusoglu jurnaliştilor acreditaţi în parlamentul de la Ankara. ‘În acest moment, există un vid în Europa, Macron încearcă să fie liderul ei, dar leadershipul vine în mod natural’, a mai spus el.
Turcia a lansat la 9 octombrie o ofensivă în nordul Siriei împotriva kurzilor din YPG, o mişcare calificată drept grupare teroristă de către Ankara.
Luna trecută, Emmanuel Macron l-a primit la Paris pe Jihane Ahmed, purtător de cuvânt al Forţelor Democratice Siriene (FDS), în cadrul cărora YPG este o componentă importantă, într-un gest de a exprima solidaritatea Franţei în lupta împotriva jihadiştilor din Statul Islamic (sau Daesh, acronimul în arabă).
Preşedintele francez a reproşat joi Turciei că ‘şi-a pus aliaţii (din NATO) în faţa faptului împlinit în legătură cu intervenţia sa militară (în nordul Siriei), ceea ce pune în pericol acţiunea coaliţiei împotriva Daesh’.
