Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoana scrie pe pagina sa de Facebook : “Am participat luni, la invitația președintelui Zelensky, la sesiunea inaugurală a Summit-ului Platformei Crimeea – o inițiativă importantă pentru securitatea regiunii Mării Negre.
Platforma Crimeea, un summit desfăşurat luni la iniţiativa Ucrainei şi care a reunit la Kiev reprezentanţi din 46 de ţări, a adoptat o declaraţie finală în care a condamnat ocuparea şi militarizarea peninsulei anexate de Rusia în 2014, transmite agenţia EFE.
Participanţii ”nu recunosc şi condamnă în continuare ocuparea temporară şi anexarea ilegală a Crimeei, care constituie o provocare directă la adresa securităţii internaţionale”, şi îşi confirmă angajamentul faţă de ”suveranitatea, independenţa politică şi integritatea teritorială ale Ucrainei în interiorul frontierelor sale recunoscute internaţional”, semnalează documentul, adoptat cu o zi înaintea aniversării a 30 de ani de la proclamarea independenţei Ucrainei.
”Orice modificare a statutului Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol ca parte integrantă a teritoriului suveran al Ucrainei nu este şi nu va fi recunoscută”, arată declaraţia comună.
Documentul avertizează că ”militarizarea în curs în Crimeea subminează securitatea şi stabilitatea regiunii Mării Negre”.
Semnatarii declaraţiei mai notează că ”eforturile Rusiei de a legitima ocupaţia provizorie şi anexarea ilegale sunt inadmisibile” şi condamnă încălcările drepturilor omului în peninsulă. Statele semnatare menţionează, de asemenea, că vor examina noi sancţiuni împotriva Rusiei.
Pentru a-şi atinge obiectivul prin metode politice, Kievul a dezvoltat o ”strategie de dezocupare” a peninsulei, dar ”Ucraina singură nu va putea niciodată să readucă înapoi Crimeea, vom avea nevoie de un sprijin eficient la nivel internaţional” în vederea ”eliberării” peninsulei, a admis Volodimir Zelenski, care a cerut ”consolidarea sancţiunilor” împotriva Moscovei.
El a acuzat Rusia că, după ce a anexat Crimeea în 2014, a transformat această peninsulă dintr-un loc paşnic de relaxare într-o ”bază militară” şi că în Crimeea sunt încarceraţi peste 100 de deţinuţi politici.
La rândul ei, purtătoarea de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, a afirmat că Rusia va lua notă de poziţia statelor participante la summitul Platformei Crimeea şi va trage ”concluziile corespunzătoare”.
Dintre cele 46 de state participante la summit, aproximativ 15 sunt reprezentate la nivel de preşedinte sau prim-ministru, printre acestea fiind Republica Moldova, Polonia, România, Suedia, Ungaria sau statele baltice, în timp ce altele, precum Franţa, Germania, SUA sau Turcia au trimis la Kiev miniştri sau preşedinţi ai parlamentelor. La summit a luat parte şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
România a fost şi va continua să fie un susţinător “ferm” al suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei şi rămâne “ferm” angajată în implementarea politicii de nerecunoaştere a anexării “ilegale” a Crimeii de către Federaţia Rusă, a declarat, luni, la Kiev, premierul Florin Cîţu, la deschiderea Summitului de lansare a Platformei internaţionale Crimeea, scrie Agerpres.
Președintele Ungariei, János Áder, a abordat o pozitie revizionista si a comparat, anexarea Crimeei de către Rusia cu Tratatul de la Trianon, încheiat la finalul Primului Război Mondial, prin care Transilvania revenea României, transmite hirado.hu, preluata de g4media.ro
”În mintea maghiarilor s-a întipărit adânc atât agresiunea marilor puteri, cât şi trauma Trianonului, motiv pentru care noi ştim exact de ce anexarea Crimeii reprezintă o rană atât de sensibilă pentru poporul ucrainean”, a fost declarația preşedintelui Ungariei la summitul de la Kiev, intitulat ”Platforma Crimeei” și care a marcat anexarea peninsulei de către Rusia.
Şeful statului maghiar a subliniat că Ungaria susţine cu tărie suveranitatea Ucrainei şi integritatea teritorială a ţării nu numai în urma angajamentului său faţă de dreptul internaţional, ci şi datorită similarităţii acestei dureri.
Preşedintele maghiar a mai spus că “ignorarea, în cadrul şcolilor, a limbii materne a unei comunităţi naţionale, restricţionarea utilizării limbii materne în spaţiul public, ameninţarea cu amenzi şi sancţiuni a celor care îşi folosesc limba maternă – nesocotind, astfel, obligaţiile internaţionale la care ţara s-a angajat – nu este doar o încălcare gravă a drepturilor minorităţilor, ci şi un lucru care nu este demn de o ţară care s-a angajat să fie democratică, şi în plus, nu este nici în beneficiul naţiunii majoritare”.
“Noi, maghiarii, suntem adesea numiţi naţiunea libertăţii. În istoria noastră de peste o mie de ani, am experimentat în mod repetat cum este atunci când o putere mare îşi suprimă vecinul şi nu ezită să facă uz de ameninţări sau violenţe armate pentru a-şi impune voinţa. Asta a fost ceea ce s-a întâmplat în timpul Imperiului Otoman şi al Imperiului Habsburgic, dar şi în 1956, atunci când poporul maghiar a încercat să se elibereze de stăpânirea imperiului mondial al comuniştilor”, a explicat János Áder, citat de hirado.hu.
