Home Articole O analiza importanta : riscurile economiei romanesti in acest moment

O analiza importanta : riscurile economiei romanesti in acest moment

1245
0

Raiffeisen Bank, unul din cei mai importanti actori pe piata bancara romaneasca, face o evaluare a economiei romanesti. 

Contracţie economică mai mică decât aşteptările în T2
Estimările preliminare ale Institutului Naţional de Statistică
au arătat un declin al PIB real de 12,3% în T2 2020 faţă de
T1 2020, uşor mai mic decât prognoza noastră revizuită de
13%. Nivelul PIB real din T2 2020 a fost cu 10,5% mai mic
decât cel din T2 2019, scăderea fiind în linie cu aşteptările
analiştilor economici agregate în sondajul Bloomberg de
10,6%, dar marginal inferioară estimărilor noastre de 11,3%.

Restricţiile foarte stricte de izolare socială şi închiderea
parţială a economiei pe perioada stării de urgenţă au
determinat o prăbuşire a activităţii economice şi a
consumului în perioada martie-aprilie, ceea ce s-a reflectat
în contracţia trimestrială foarte amplă a PIB real din T2. Cu
toate acestea, în perioada mai-iunie evoluţiile pozitive ale
indicatorilor macroeconomici au fost peste aşteptări. Astfel,
cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a avut o
recuperare surprinzător de rapidă, ajungând în luna iunie la
nivelurile consemnate înainte de criza sanitară.

Volumul producţiei industriale a avut, de asemenea, o evoluţie mai
bună decât aşteptările, în timp ce sectorul construcţiilor s-a
dovedit foare rezilient în perioada de închidere economică.
Totodată, deschiderea economiilor externe şi reluarea
schimburilor comerciale externe au condus la reducerea
atât a deficitului comerţului exterior, cât şi a deficitului
contului curent în perioada mai-iunie.

În condiţiile unor evoluţii pozitive ale economiei înregistrate
după relaxarea restricţiilor impuse în contextul epidemiei de
COVID-19, am îmbunătăţit prognoza privind contracția PIB
real în acest an la 5% de la 7% în aprilie. În ceea ce priveşte
evoluţiile viitoare, ne aşteptăm la o creştere a economiei de
4,2% în 2021, PIB real urmând să ajungă în apropierea
nivelului consemnat în T4 2019 în T1 2022. Considerăm că
balanţa riscurilor asociată acestui scenariu este înclinată în
sens favorabil pe termen scurt. Apreciem că accesul
României la fondurile alocate în cadrul programului Uniunii
Europene „Generaţia Viitoare” (NGEU) va avea un rol foarte
important în ceea ce priveşte recuperarea economică din
următorii ani, dar în acelaşi timp pot reprezenta un element
esenţial pentru stimularea dezvoltării economice pe termen
lung. Unul dintre cele mai mari avantaje ale acestor alocări
din cadrul instrumentului NGEU este dat de faptul că
fondurile vor fi disponibile într-o perioadă scurtă de timp,
iar costul împrumuturilor va fi unul foarte scăzut.

Majorare amplă a ţintei de deficit public la 8,6% din PIB
Pe data de 14 august Guvernul a aprobat cea de a doua
rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2020,
majorând substanţial ţinta de deficit bugetar la 8,6% din PIB
de la nivelul 6,7% din PIB stabilit în luna aprilie, la debutul
pandemiei de COVID-19 (respectiv la 91 miliarde RON de la
73,4 miliarde RON). Comparativ cu prima rectificare
bugetară, veniturile publice au fost majorate cu 0,9 miliarde
RON, în timp ce cheltuielile publice s-au majorat cu 17,6
miliarde RON.

Prognoza care fundamentează planul revizuit
al bugetului public prevede o contracţie de 3,8% a
economiei în acest an, cu mult mai amplă decât estimarea
de 1,9% de la prima rectificare bugetară din aprilie.
Revizuirea în creştere a declinului economic aşteptat pentru
acest an a avut loc în contextul în care prognoza de creştere
economică iniţială a fost una foarte optimistă. Considerăm
că şi noua prognoză oficială de creştere economică implică
riscuri pe partea negativă, şi implicit riscuri ca veniturile
publice prevăzute în noul plan de buget să fie
supraevaluate.

Ţinta revizuită de deficit bugetar (8,6% din PIB) este în linie
cu prognoza noastră formulată la sfârşitul lunii aprilie (8,5%
din PIB), însă acum considerăm că deficitul bugetar din acest
an va depăşi aceste niveluri, în condiţiile în care veniturile
previzionate ar putea fi supraevaluate şi cheltuielile publice
subevaluate. În consecință, am majorat prognoza de deficit
bugetar pentru 2020 la 9,5% din PIB de la 8,5% din PIB.
Dublarea alocaţiilor copiilor reprezintă o sursă potenţială
pentru cheltuieli publice suplimentare. În cazul în care
președintele va promulga legea care prevede dublarea
alocațiilor de la 1 septembrie, cheltuielile suplimentare şi
nebugetate pentru perioada septembrie-decembrie ar fi de
aproximativ 2 miliarde RON (0,2% din PIB).

În perioada ianuarie-iulie 2020 deficitul bugetului public s-a
situat la un nivel foarte ridicat de 4,7% din noua proiecţie
oficială de PIB (respectiv 49,7 miliarde RON), fiind cu mult
peste nivelul de 1,7% din PIB înregistrat în aceeaşi perioadă
din anul anterior. Această evoluţie a fost determinată de
pierderile de venituri şi creşterile de cheltuieli generate de
pandemia COVID-19. Conform unui raport al Curţii de
Conturi privind gestionarea fondurilor publice în perioada
stării de urgenţă, cheltuielile directe pentru combaterea
pandemiei însumau la sfârşitul lunii iunie 5 miliarde RON,
din care circa 4,3 miliarde RON reprezintă cheltuieli cu
şomajul tehnic şi alte indemnizaţii acordate angajaţilor
afectaţi de pandemia de COVID-19.

Presiunile inflaţioniste au rămas nemodificate în iulie
Nivelul agregat al preţurilor de consum (IPC) din luna iulie a
rămas nemodificat comparativ cu cel înregistrat în luna
iunie, evoluţia fiind în linie cu aşteptările noastre şi cu cele
ale analiştilor economici agregate în sondajul Bloomberg.
Rata anuală a inflaţiei a crescut la 2,8% în iulie de la 2,6% în
iunie.

Conform datelor ajustate sezonier de către noi, intensitatea
presiunilor inflaţioniste de bază a rămas nemodificată
comparativ cu lunile anterioare. Dinamica lunară a inflaţiei
de bază CORE 3 (IPC – Preţuri administrate – Preţuri volatile
ale alimentelor şi combustibili – Preţuri ale produselor din
tutun şi alcool) s-a situat în jurul valorii de 0,28% în iulie,
nivelul fiind apropiat de cel înregistrat în lunile anterioare
(0,32% în medie în perioada aprilie-iunie).

Rata anuală a
inflaţiei de bază CORE 3 s-a situat la 3,7% în iulie, nivelul
fiind similar celui înregistrat în iunie. Preţurile volatile ale
fructelor, legumelor şi ouălor au înregistrat, în general,
creşteri pe parcursul ultimelor cinci luni (cu 6,5% din
februarie până în iulie), fiind o sursă inflaţionistă. Creşterea
a fost susţinută probabil de cererea de consum ridicată şi de
disfuncţionalităţile apărute în etapele de producţie, livrare
şi desfacere pe fondul manifestării COVID-19. Preţul
combustibililor lichizi (benzine, motorine) a continuat să
crească în iulie (+2,3%) pentru a doua lună la rând pe fondul
creşterii preţului petrolului.

Ne aşteptăm ca rata anuală a inflaţiei să se situeze în
intervalul 2,5%-3,0% până la mijlocul anului viitor (2,8% în
luna decembrie), iar rata anuală a CORE 3 să se reducă
gradual, de la 3,7% în iulie la 3,4% în decembrie şi, respectiv,
la 2,9% în iunie 2021. Incertitudinea aferentă acestui
scenariu de bază rămâne însă ridicată. Evoluţia preţurilor
volatile ale fructelor şi legumelor rămâne dificil de anticipat,
anul agricol slab reprezentând o sursă de incertitudine
suplimentară.

Evoluţiile cursului de schimb al leului şi ale
preţurilor combustibililor lichizi ar putea fi mai degrabă
surse inflaţioniste în trimestrele următoare, decât
dezinflaţioniste. Creşterea accizelor ar putea deveni un
factor inflaţionist în 2021, în condiţiile în care aceasta ar fi
considerată o modalitate de reducere a deficitului bugetar.
Impactul crizei COVID-19 asupra evoluţiei inflaţiei ar putea
rămâne oarecum neutru în perioada următoare (creşterile
de tarife şi preţuri la unele servicii şi bunuri să fie
contrabalansate de stagnarea preţurilor unor categorii de
bunuri pe fondul consumului redus).

Leave a Reply