Home Articole O prima veste buna : ExxonMobil a răspuns Romgaz la oferta de...

O prima veste buna : ExxonMobil a răspuns Romgaz la oferta de preluare a participaţiei la proiectul Neptun Deep din Marea Neagră

1116
0

Există o interacţiune de foarte bun augur cu reprezentanţii Exxon, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Răzvan Popescu, director economic Romgaz, care a precizat că s-a primit un prim răspuns la oferta de preluare a participaţiei ExxonMobil la proiectul gazelor de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră.

“Acest proiect (proiectul gazelor de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, n.r.) ar trebui, în mod normal, să crească foarte, foarte mult vizibilitatea acestei companii (Romgaz, n.r.) şi în cadrul Bursei de Valori şi faţă de investitorii români şi străini. Până la urmă, cred că investitorii se aşteaptă la rezultate. Foarte multe companii româneşti şi foarte multe companii de stat au anunţat proiecte bombastice pe care, până la urmă, nu le-au dus la capăt şi nu au avut o finalitate. Cred că cel mai important lucru este să demonstrăm prin fapte. Faţă de acest proiect, eu am venit cu foarte mare pasiune. Mi s-a părut un proiect extrem de dificil şi de interesant. Din punct de vedere al unui “aquisition finance” considerăm că am făcut un prim pas foarte important prin depunerea ofertei. Din păcate, foarte multe detalii nu vă pot da pentru suntem, totuşi, într-o perioadă în care trebuie să păstrăm anumite limite ale confidenţialităţii, însă vă pot spune că a fost primit un prim răspuns şi există o interacţiune de foarte bun augur cu reprezentanţii Exxon (…) Din punctul meu de vedere, cred că cel mai bine ar fi să ne finanţăm în euro într-o piaţă europeană, mai ales din cauza nivelului mare de finanţare de care avem nevoie şi din cauza lichidităţii scăzute de pe pe piaţa locală”, a spus Popescu.

Acesta a menţionat că Romgaz are nevoie să înlocuiască rezervele, iar România să aibă o rată foarte bună de înlocuire a acestor rezerve.

“Nu cred neapărat că cei de la Exxon au plecat din România strict pe această consideraţie (incertitudine legislativă, n.r.). Ei şi-au făcut foarte multe participaţii minoritare pe care le-au avut şi în Marea Nordului. Au încercat să restrângă foarte mult operaţiunile, mai ales că şi-au propus o ţintă foarte ambiţioasă de a fi “carbon neutral” în următorii zece ani. Dacă acest proiect (din Marea neagră, n.r.) va fi gândit pe etape, cred că am putea avea succes. Noi avem nevoie, ca şi companie, să ne înlocuim rezervele şi ca ţară să avem o rată foarte bună de înlocuire a rezervelor, care, în ultimii ani, din punctul meu de vedere, au fost foarte, foarte scăzute”, a subliniat reprezentantul Romgaz.

Săptămâna trecută, directorul general al Romgaz, Aristotel Jude, declara, într-o conferinţă de presă, că societatea pe care o conduce este pregătită să preia participaţia ExxonMobil la proiectul gazelor de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, iar modalitatea de finanţare va fi una mixtă, formată din surse proprii şi surse atrase.

“La 31 martie am înaintat o ofertă de preluarea a participaţiei ExxonMobil în cadrul perimetrului Neptun Deep. Procedura este organizată printr-o bancă intermediară şi aşteptăm cât mai curând răspunsul. Dacă oferta noastră este considerată atractivă, vom proceda la negocierea contractului pentru preluarea acestei participaţii. Romgaz este pregătită să asigure prin intermediul unui consorţiu de bănci finanţarea necesară pentru realizarea acestui proiect. Deci, plata participaţiei o vom asigura atât din surse proprii, cât şi din duse atrase, condiţionat, desigur, de acceptarea ofertei”, a spus Jude.

Acesta a subliniat faptul că Romgaz se gândeşte inclusiv la o emisiune de obligaţiuni.

În prezent, ExxonMobil şi OMV Petrom sunt parteneri egali în proiectul de mare adâncime Neptun Deep, unde explorările au relevat zăcăminte estimate între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi. Spre comparaţie, România a produs anul trecut 9,2 miliarde de metri cubi.

ExxonMobil şi-a anunţat intenţia de a părăsi România, iar OMV Petrom a precizat că este posibil să ia anul vitor decizia de a investi în proiectul Neptun Deep, în funcţie de modificările legislative din România şi de situaţia pieţei, scrie Agerpres.


Contribuția industriei de petrol și gaze în economia românească

autor : www.fppg.ro

Autor: Laurian Lungu, Cofondator Consilium Policy Advisors Group – CPAG

Sectorul de petrol și gaze din România a fost, de zeci de ani, un puternic contribuitor la creșterea PIB-ului. Cu toate acestea, în ultimii ani, această contribuție a început să scadă încet și treptat, declanșată de un cumul de factori, inclusiv factori economici, cum ar fi scăderea ratelor de înlocuire a rezervelor sau măsuri de reglementare și modificări ale politicilor, acestea din urmă având loc atât pe plan intern, cât și la nivelul Uniunii Europene (UE). În ultimii ani, în special, a existat o trecere treptată de la politici care au susținut producția de petrol și gaze la politici axate pe descurajarea combustibililor fosili, încurajând utilizarea tehnologiilor și combustibililor alternativi, în special a energiei regenerabile. Această tendință a apărut într-un moment în care prețurile mai mici ale petrolului și gazelor au exercitat o presiune mai mare asupra performanței sectorului, în special după anul 2014.

Actuala criză pandemică a expus sectorul de petrol și gaze la riscuri și incertitudini viitoare, mult mai disproporționat în comparație cu alte sectoare economice. În primul rând, o prăbușire a cererii și a activităților de transport, ca urmare a introducerii restricțiilor, a avut un impact serios asupra finanțelor din sectorul de petrol și gaze. În al doilea rând, liderii UE și-au stabilit recent un obiectiv climatic mai ambițios, angajându-se să reducă emisiile cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 comparativ cu 1990. Acest lucru ar crește presiunea pe termen scurt și mediu asupra companiilor de petrol și gaze pentru a adopta măsuri care să le ajute să respecte noul obiectiv. De altfel, este cunoscut faptul că, piața de petrol și gaze din România a avut de suferit întrucât legislația locală se schimbă cu pași repezi, fără a fi analizate însă efectele modficărilor in extenso.  În plus,  obiectivele europene pun tot mai multe greutăți pe sectorul de petrol și gaze, iar prețurile internaționale au variat de la sub 17 dolari pe baril până la peste 74 de dolari pe baril.

Cu toate acestea, România, alături de alte câteva țări, a reușit să negocieze o așa-numită „neutralitate tehnologică” , ce ar putea oferi investițiilor în gaz mai multă amploare în următorul deceniu. După cum se arată în textul Consiliului European, România ar putea decide asupra propriului său mix energetic pentru a atinge obiectivul climatic asumat pentru anul 2030.

O analiză realizată în decursul anului 2020 ce prespune colecatarea și intepretarea datelor relevante pentru sectorul de petrol și gaze din România, reflectă faptul că în cadrul sectorului energetic, industria de petrol și gaze rămâne un contribuitor important la creșterea PIB-ului României. Între 2017-2019 companiile de petrol și gaze chestionate au generat 1,8% din PIB, aproximativ jumătate din contribuția întregului sector energetic. Totalul impozitelor și dividendelor plătite statului de companiile de petrol și gaze chestionate au fost în medie de 16 miliarde lei pe an, echivalentul a 6% din veniturile actuale ale guvernului. Numai dividendele au fost în medie de 2 miliarde lei. pe an, reprezentând 1,3% din veniturile fiscale ale guvernului. Astfel, impactul total al companiilor de petrol și gaze chestionate în economie (adică, inclusiv efecte directe, indirecte și induse) este semnificativ, reprezentând între 5,3% și 5,9% din PIB în perioada 2017-2019.

Sursa: Analiza CPAG – Contribuția industriei de petrol și gaze în economia românească

Sursa: Datele sondajului și Ministerul de Finanțe

Companiile de petrol și gaze incluse în acest sondaj au plătit 10 miliarde lei în TVA și accize pe combustibil în 2019. Acesta este echivalentul a 10,3% din veniturile bugetare pe care guvernul le-a încasat în TVA și accize. Capacitatea companiilor de petrol și gaze de a colecta atât TVA, cât și accizele și apoi de a le transfera la bugetul de stat este un punct forte, având în vedere că rata totală a decalajului de TVA al întregii economii a României este în prezent de aproximativ 34%, cea mai mare din UE.

Productivitatea muncii în petrol și gaze este de peste patru ori mai mare decât productivitatea medie a muncii în economie. Acest lucru explică într-o oarecare măsură impactul indirect și indus relativ mare pe care industria de petrol și gaze îl are asupra economiei.

În perioada 2017-2019, companiile chestionate din sectorul de petrol și gaze au angajat peste 24.800 de angajați. Aceasta a reprezentat 0,5% din totalul ocupării din economie, sau mai mult de 25% din ocuparea cumulată în sectorul energetic.

Nu în ultimul rând, analiza reflectă și faptul că dependența de gaze naturale a României a crescut semnificativ în ultimii ani, de la 2% în 2015 la 24% în 2019, evoluția sa actuală indicând o tendință ascendentă viitoare.

Sursa: Eurostat

Leave a Reply