Anul viitor se fac 20 de ani de cand Rusia si-a luat angajamentul in cadrul OSCE ca trupele sale aflate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova sa fie retrase. Incalcarea flagranta a normelor de drept international, ocuparea prin forta a unor teritorii din tari pe care le doresc subjugate militar, economic si politic, amenintarea cu forta militara – acestea sunt instrumentele de baza ale arsenalului Rusiei. In Republica Moldova, in Georgia, in Ucraina si in alte tari unde rusii isi mentin ilegal baze militare cu statul de asa zise republici autonome, doar de ei recunoscute.
Ministrul apărării moldovean Eugen Sturza a insistat asupra retragerii trupelor ruse din Transnistria şi a distrugerii muniţiilor ruseşti din depozitele de la Cobasna din stânga Nistrului, declarându-se dispus să caute personal fonduri pentru ridicarea unei uzine de distrugere a acestora, ‘un pericol pentru populaţia din raioanele de est ale Republicii Moldova şi Ucraina’, a relatat Radio Chişinău.
‘Vom continua să insistăm şi asupra înlocuirii aşa-zisei misiuni de menţinere a păcii ruse cu o Misiune a ONU. Fiindcă astăzi trupele ruse din regiunea transnistreană sunt orice vreţi numai nu forţe de menţinere a păcii. Cum poţi să-ţi ameninţi vecinul şi să spui totodată că ţi-l doreşti prieten?’, a întrebat retoric ministrul moldovean într-un interviu acordat Asociaţiei pentru Politică Externă din Chişinău la sfârşitul săptămânii trecute.
În acest context, el a evocat multiplicarea exerciţiilor militare efectuate de trupele ruse cu forţarea râului Nistru. Acest tip de exerciţii desfăşurate în zona de securitate, cu blindate şi autocamioane fără numere de înmatriculare, reprezintă acţiuni provocatoare care încalcă mecanismul de asigurare a regimului de neutralitate în zona de securitate, a afirmat Eugen Sturza.
Atât ONU, cât şi NATO au cerut retragerea trupelor ruse şi a muniţiilor Federaţiei Ruse din stânga Nistrului. În prezent, o rezoluţie care prevede acelaşi lucru este înregistrată în Senatul SUA, aminteşte Radio Chişinău.
Acest interviu a fost realizat în cadrul proiectului ‘Dialoguri de politică externă’ de Asociaţia pentru Politică Externă, împreună cu Fundaţia Friedrich-Ebert-Stiftung, scrie Agerpres.
