De cand face politica, Recep Tayip Erdogan, mostenitorul islamistului Necmetin Erbacan, s-a departat constant si concret de valorile kemaliste si occidentale prezervate de 90 de ani in Turcia.
Inteligent dar extrem de pervers, Erdogan si ceata lui de islamisti a reusit sa reintroduca intr-un deceniu de putere toate reperele de tip fundamentalist intr-o tara laica. Asta au mai incercat-o si altii de-a lungul ultimului secol, dar de fiecare data Armata turca si-a indeplinit rolul constitutional si a oprit alunecarea Turciei spre islamism. Valorile laice si europene sunt cele care au dus Turcia in NATO in 1952, ca demers esential pentru securitatea continentului european. Rabdarea aliatilor este azi pusa la grea incercare, prin derapajul masiv al lui Erdogan si al formatiunii sale, AKP.
De data aceasta e mult mai complicat, atat pe plan intern in Turcia cat si pe plan regional si international. Sustinerea populara din partea a 50% din electorat, anihilarea vocilor opozitiei, arestarea jurnalistilor, interzicerea canalelor media, epurarea masiva a administratiei de stat, santajul cu milioane de imigranti musulmani, jocul la doua capete cu Rusia, afinitatile cu regimul nedemocratic iranian, pozitia cheie pentru eforturile impotriva terorismului ISIS – toate acestea si multe altele transforma ecuatia turca intr-o uriasa durere de cap cu efecte pe plan mondial.
Cu un Jean Claude Junker absent si nepermis de slab si cu un Barack Obama complet nepriceput in marile jocuri de politica externa, mai ales prin nefericita stimulare a primaverii arabe generatoare de instabilitate perpetua, sunt slabe sanse ca vreun efort occidental inteligent si conjugat sa readuca Turcia pe drumul stabilitatii si democratiei europene.
Acolo unde Mustafa Kemal Ataturk a plasat-o incepand cu 1923. Azi vedem nostalgia otomanismului, cu puteri discretionare pentru sultan, cu multe capete cazute, cu amenintari zilnice si un santaj permanent la adresa capitalelor occidentale.
———————————
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut vineri Uniunii Europene și Statelor Unite “să își vadă de propriile afaceri”, după criticile Occidentului față de măsurile de represiune ale puterii de la Ankara împotriva persoanelor suspectate de legături cu tentativa de lovitură de stat, relatează AFP, DPA și Reuters, preluate de Agerpres.
“Unii ne dau lecții. Se declară îngrijorați. Vedeți-vă de propriile afaceri!”, a declarat Erdogan de la palatul prezidențial.
El a criticat Occidentul pentru că nu a arătat solidaritate cu Ankara după puciul eșuat și a spus că țările care își fac griji mai mult pentru soarta autorilor tentativei de lovitură de stat decât pentru democrația din Turcia nu pot fi state prietene.
“Din partea țărilor din UE și a altor state occidentale, niciun reprezentant nu a transmis condoleanțe”, a afirmat Erdogan, precizând că 237 de civili și membri loialiști ai forțelor de securitate și-au pierdut viața. El i-a acuzat pe critici că sunt de partea puciștilor.
El a adăugat că, într-un gest de bunăvoință, va renunța la sutele de procese deschise în justiție împotriva persoanelor acuzate că l-au insultat.
Vorbind despre epurarea a mii de funcționari civili acuzați a fi simpatizanți ai lui Fethullah Gülen, predicatorul autoexilat în SUA pe care îl acuză că a pus la cale puciul, Erdogan a declarat că Turcia va concedia câte persoane va fi nevoie.
Pe de altă parte, premierul turc Binali Yildirim a afirmat de asemenea vineri că armata a fost ‘curățată’ de toate ‘elementele’ având legături cu Fethullah Gülen.
“Am curățat armata de elementele FETO care se deghizau în soldați”, a declarat Yildirim într-un discurs la palatul prezidențial, folosind acronimul prin care puterea de la Ankara desemnează organizația lui Gülen.
După eșecul loviturii de stat de la 15-16 iulie, autoritățile de la Ankara au început o vastă campanie de epurare în armată, administrație și media pentru a-i elimina din aceste structuri pe toți cei bănuiți de legături cu organizația lui Gülen.
——————–
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, consideră că acordul dintre UE și Turcia pentru oprirea afluxului de refugiați spre Europa de Vest riscă să se prăbușească, transmite agenția France Presse, care citează un interviu din ediția de sâmbătă a cotidianului austriac Kurier.
“Riscul este ridicat. Succesul de până acum al acordului este fragil. Președintele (Recep Tayyip) Erdogan a lăsat deja de înțeles în mai multe rânduri că vrea să îl pună sub semnul întrebării”, a declarat Juncker pentru Kurier.
Dacă se va întâmpla acest lucru, “atunci putem să ne așteptăm ca imigranții să reînceapă să vină în Europa”, a spus el.
Acordul controversat încheiat în martie între Turcia și Uniunea Europeană a reușit să limiteze semnificativ afluxul de imigranți, însă lovitura de stat eșuată de la 15 iulie împotriva lui Erdogan a ridicat temeri că înțelegerea ar putea fi pusă sub semnul întrebării.
Reprimarea care a urmat în Turcia a dus la mii de arestări în armată, poliție și justiție, iar sute de persoane și-au pierdut locul de muncă în principalele ministere.
La trei zile după tentativa de puci, grupul de responsabili turci însărcinat cu monitorizarea aplicării acordului privind imigranții în insulele grecești a fost rechemat în țară și nu a fost înlocuit.
Juncker s-a declarat de asemenea ‘extrem de preocupat’ de recentele evenimente din cadrul UE, în special din Ungaria și Polonia.
“În Polonia, acțiunile guvernului aduc atingere statului de drept. Observ cu îngrijorare pregătirile pentru referendumul privind imigranții din Ungaria”, a subliniat oficialul european.
Miercuri, Comisia Europeană a dat un termen de trei luni Varșoviei pentru a revizui funcționarea Tribunalului Constituțional, în numele protejării statului de drept.
Premierul ungar Viktor Orban a comparat în această săptămână imigrația cu o ‘otravă’ pentru Europa, adăugând că țara sa “nu are nevoie de niciun imigrant”.
“Dacă s-ar organiza referendumuri privind fiecare decizie a Consiliului de Miniștri al UE și a Parlamentului European, atunci securitatea legală ar fi în pericol”, a mai spus Juncker.
“Comisia ar trebui — însă nu am făcut asta — să lanseze o procedură de infringement împotriva Ungariei pentru încălcarea tratatelor. Însă domnul Orban ar afirma atunci că Bruxellesul aduce poporul ungar în fața justiției”, a mai afirmat șeful executivului comunitar.
——————————-
Un tribunal turc a dispus sâmbătă plasarea în detenție preventivă a 17 jurnaliști suspectați de legături cu predicatorul Fethullah Gülen, aflat în exil în SUA și acuzat de Ankara a fi la originea puciului ratat, a relatat agenția de presă Anadolu, preluată de AFP.
Cei 17 jurnaliști sunt urmăriți penal pentru apartenență la o ‘grupare teroristă’. În total, 21 de jurnaliști au fost prezentați vineri justiției: 17 au fost închiși, iar patru au fost puși în libertate.
Printre jurnaliștii trimiși în spatele gratiilor se numără Nazli Ilicak, fostă deputată, concediată de cotidianul proguvernamental Sabah în 2013 după ce a criticat miniștri implicați într-un scandal de corupție — orchestrat, în opinia Ankarei, de Gülen.
Bulent Mumay, fost editor al cotidianului Hurriyet și figură cunoscută a lumii media, a fost în schimb pus în libertate.
Mass-media sunt în prima linie a amplelor măsuri de epurare în plină desfășurare în Turcia după tentativa de lovitură de stat de la 15-16 iulie care a zguduit puterea islamo-conservatoare a președintelui Recep Tayyip Erdogan.
Peste 130 de instituții media au fost închise de către guvern în această săptămână și aproape 90 de mandate de arestare au fost emise împotriva jurnaliștilor, măsuri extrem de criticate de organizațiile de apărare a drepturilor omului.
—————————–
Unul din principalii lideri militari americani și alți oficiali au reiterat vineri că SUA nu au avut niciun amestec în tentativa de puci din Turcia, reacții care ilustrează sensibilitatea extremă din relațiile actuale dintre Washington și Ankara, potrivit AFP.
Aliați istorici în cadrul NATO și oficial parteneri în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI) în Siria și Irak, SUA și Turcia trec de câteva luni printr-o răcire a relației lor diplomatice, accentuată de puciul ratat.
Generalul Joe Votel, liderul forțelor militare americane din Orientul Mijlociu, a transmis vineri un comunicat pentru a afirma că nu a avut nimic de-a face cu această tentativă de puci, o reacție mai puțin obișnuită din partea unuia din cei mai înalți oficiali ai armatei americane.
“Orice informație conform căreia aș avea vreo legătură cu recenta tentativă de lovitură de stat din Turcia este complet falsă”, a declarat generalul american.
“Turcia este un partener extraordinar și vital în regiune de mulți ani. Apreciem cooperarea continuă cu Turcia și ne bucurăm să continuăm parteneriatul nostru împotriva grupării Statul Islamic”, a adăugat generalul Votel.
Casa Albă a subliniat de asemenea că este “pe deplin fals” că SUA i-ar fi putut susține pe autorii tentativei de lovitură de stat.
Președintele american Barack Obama îl consideră pe omologul său turc Recept Tayyip Erdogan ca un “aliat apropiat”, a declarat Eric Schultz, un purtător de cuvânt al Casei Albe.
“Lucrăm împreună asupra unui număr mare de priorități internaționale” ale Casei Albe, printre care războiul împotriva Statului Islamic, a adăugat Schultz.
Reacția Washingtonului a venit după acuzații exprimate anterior vineri de președintele Erdogan, care a spus că generalul Votal “a luat partea puciștilor”.
Liderul turc a făcut referire la preocuparea exprimată joi de generalul american privind relațiile bilaterale americano-turce, în special din cauza faptului că unele dintre contactele obișnuite din rândul armatei turce au fost trimise la închisoare în cadrul epurărilor lansate de guvern.
Turcia a efectuat joi o remaniere radicală a forțelor sale armate, după tentativa de lovitură de stat din noaptea de 15 spre 16 iulie.
Guvernul a demis aproape jumătate dintre generali, iar sute de ofițeri au fost de asemenea arestați.
Toți sunt acuzați de legături cu mișcarea predicatorului Fethullah Gülen, exilat în SUA și pe care Ankara îl acuză că a pus la cale tentativa de lovitură de stat.
