Pentru ca am apreciat mereu profilul Norvegiei de tara foarte solida din punct de vedere economic, am fost curios sa vad cine conduce un guvern care accepta deviatii atat de mari ale institutiei ce are grija de copiii din tara respectiva.
Nu mica mi-a fost surprinderea sa vad ca premierul Norvegiei este o femeie. Mama a doi copii. Erna Solberg se numeste. Oare acest respectabil politician si sef de guvern s-a intrebat o secunda cum ar fi sa-i fie luati copiii si dati spre adoptie altei familii?
Daca tot invart milioane de euro anual, n-ar fi totusi un demers de bun simt ca partidele politice din Romania, prin niste barbati sau femei politicieni, sa publice o scrisoare deschisa in presa norvegiana adresata acestei femei prim ministru? Exista profesionisti care pot redacta in cel mai transant dar si civilizat limbaj european aceasta scrisoare, ce poate fi publicata contra cost in presa norvegiana.
De ce atata lipsa de imaginatie si imobilism in politica si administratia romaneasca?
De ce nu se activeaza nici un fel de mecanism serios si modern de comportament politic si comunicare publica?
De ce nici un grup de politicieni nu a descins pina azi la Oslo? Sa vorbeasca deschis, sa organizeze conferinte de presa, contacte cu societatea civila si politicienii de acolo? Totul se bazeaza pe eforturi de la distanta?!
De ce, de ce, de ce….
