Home Articole Rezultatele Reuniunii NATO de la Londra. Mircea Geoana dezvaluie concluziile

Rezultatele Reuniunii NATO de la Londra. Mircea Geoana dezvaluie concluziile

980
0

S-a terminat reuniunea NATO de la Londra prilejuita de aniversarea a 70 de ani de la infiintarea celei mai puternice aliante politico-militare din istorie.

Iata mesajul postat de Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoana :

Liderii Alianței, reuniți la Londra, prima casă a NATO la înființarea sa în 1949, au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public.

NATO rămâne apărătorul indispensabil al securității transatlantice, al sistemului de valori democratice și temelie a prosperității și libertății în statele membre și în lume.

Articolul V rămâne sacrosant, iar adaptarea Alianței la provocările geopolitice și tehnologice la nivel global continuă cu vigoare și metodă.

La 70 de ani de la înființare și la 30 de ani de la căderea comunismului, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând.

Mă bucură rolul, reputația și influența semnificativă a României în Alianța noastră și păstrarea vigilenței și implicării comune în asigurarea securității flancului estic și în zona Mării Negre.


Iata stirile despre rezultatele reuniunii NATO de la Londra :

Agerpres :

Liderii statelor membre ale NATO, reuniţi la Londra, au adoptat miercuri la finalul summitului de marcare a 70 de ani de la crearea organizaţiei o declaraţie comună în care exprimă ”solidaritatea, unitatea şi coeziunea” ţărilor lor şi recunosc, pentru prima dată, creşterea puterii Chinei drept o ”provocare”, transmit AFP şi dpa.

Liderii ţărilor aliate reafirmă ”consolidarea legăturii transatlantice” între Europa şi America de Nord şi clauza apărării colective din Tratatul Nord-Atlantic potrivit căreia un atac împotriva unui stat membru al NATO este considerat un atac împotriva tuturor ţărilor membre ale Alianţei.

”Astăzi ne reunim la Londra, primul sediu al NATO, pentru a celebra 70 de ani de la crearea celei mai puternice şi mai de succes Alianţe din istorie şi pentru a marca a 30-a aniversare a căderii Cortinei de Fier. NATO garantează securitatea teritoriului nostru şi a celor 1 miliard de cetăţeni ai noştri, libertatea noastră şi valorile noastre comune, printre care democraţia, libertatea individuală, drepturile omului şi statul de drept. Solidaritatea, unitatea şi coeziunea sunt principii de bază ale Alianţei noastre. În contextul în care lucrăm împreună pentru a preveni conflictul şi a menţine pacea, NATO rămâne fundamentul apărării noastre colective şi forumul esenţial pentru consultări şi decizii în rândul aliaţilor privind securitatea. Reafirmăm soliditatea punţii transatlantice între Europa şi America de Nord, aderarea noastră la principiile şi obiectivele Cartei Naţiunilor Unite şi angajamentul nostru solemn, aşa cum este consacrat în articolul 5 al Tratatului de la Washington, că un atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva noastră a tuturor”, se arată în textul declaraţiei semnate de liderii celor 29 de state aliate, postat pe website-ul Alianţei Nord-Atlantice.

Textul declaraţiei arată că ”acţiunile agresive” ale Rusiei constituie o ameninţare pentru securitatea euro-atlantică şi că terorismul în toate formele sale rămâne o ameninţare persistentă pentru toate statele membre NATO şi dă noi asigurări că NATO este o alianţă exclusiv defensivă, care ”nu reprezintă o ameninţare pentru nicio ţară”.

Documentul menţionează că desfăşurarea de noi rachete cu rază medie de acţiune de către Rusia ridică riscuri semnificative pentru securitatea euro-atlantică şi că ”aliaţii sunt ferm angajaţi faţă de implementarea deplină a Tratatului privind neproliferarea armelor nucleare în toate aspectele sale, inclusiv dezarmarea nucleară, neproliferarea şi utilizarea paşnică a energiei nucleare”.

Liderii ţărilor aliate afirmă angajamentul faţă de politica uşilor deschise a NATO, care consolidează Alianţa şi care a adus securitate milioanelor de europeni. ”Macedonia de Nord este astăzi cu noi, aici, şi va fi în curând cel mai nou aliat al nostru. Suntem angajaţi faţă de succesul tuturor operaţiunilor şi misiunilor noastre. Aducem un elogiu tuturor bărbaţilor şi femeilor care au slujit NATO şi îi onorăm pe toţi cei care şi-au sacrificat vieţile pentru a ne ţine departe de pericole”, se arată în textul declaraţiei.

Pe de altă parte, ţările aliate îşi reconfirmă angajamentul faţă de stabilitatea şi securitatea pe termen lung în Afganistan.

De asemenea, documentul cuprinde invitaţia adresată secretarului general al NATO de a începe un proces de reflecţie cu privire la viitorul Alianţei Nord-Atlantice.

”În vremuri pline de provocări, suntem mai puternici ca Alianţă, iar popoarele noastre sunt mai în siguranţă. Legătura şi angajamentul nostru reciproc ne-au garantat libertăţile, valorile şi securitatea pentru 70 de ani. Acţionăm astăzi pentru a ne asigura că NATO garantează acele libertăţi, valori şi securitate pentru generaţiile viitoare”, se încheie declaraţia adoptată de liderii participanţi la Summitul de la Londra.


Trimisul special al AGERPRES, Florentina Peia, transmite: Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la dejunul oferit de preşedintele american, Donald Trump, că speră ca mai multe ţări să urmeze exemplul privind alocarea a 2% din PIB pentru Apărare.

“Vă mulţumim pentru că ne-aţi invitat. Este un semnal important pentru NATO. (…) Credem în unitatea NATO şi credem că NATO este extrem de importantă pentru noi toţi şi în ceea ce priveşte ideea de burden-sharing este iar extrem de importantă şi cred că mai mulţi ne vor urma”, a spus şeful statului, la dejunul la care au participat lideri din ţări care alocă 2% din PIB pentru Apărare.

“O vor face. (…) Într-un fel sau altul, vor plăti”, a replicat preşedintele SUA, Donald Trump.

Preşedintele american a mai spus că este vorba de respect în cazul ţărilor care alocă 2% pentru Apărare.

“Este un dejun din partea mea şi vreau să vă mulţumesc tuturor”, a mai spus Trump.

La dejun a participat şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a vorbit şi el despre importanţa contribuţiilor.

“Aceasta demonstrează progresul pe care îl facem în ceea ce priveşte apărarea. (…) Este un progres semnificativ, asta face NATO mai puternică. (…) Încă mai avem multe de făcut”, a spus Stoltenberg.


Trimisul special al AGERPRES, Florentina Peia, transmite: Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că abordarea tehnologiei 5G trebuie să se facă şi din punct de vedere al securităţii naţionale, dar şi al securităţii NATO.

“Această chestiune a fost abordată de unii dintre participanţii la discuţie şi devine din ce în ce mai clar că trebuie să legăm abordarea tehnologiei 5G şi din punct de vedere al securităţii naţionale, deci, implicit, şi din punctul de vedere al securităţii NATO. Este un proces care nu este finalizat prin decizie, dar faptul că mereu se reia discuţia arată că această preocupare există şi ea este una reală. Odată ce introducem 5G, această chestiune devine vitală, fiindcă 5G nu înseamnă o telefonie mai performantă sau un smartphone mai performant. 5G este gândit să intre în toate sferele vieţii cotidiene, vieţii de stat, comunicării între cetăţean şi instituţii, între instituţii, până la urmă, şi între lucruri. Este ceea ce se numeşte Internetul Lucrurilor. Şi, atunci, impactul, evident, va fi şi pe securitate naţională şi trebuie să ţinem cont de aceste lucruri”, a explicat şeful statului, după reuniunea la nivel înalt a NATO.

Totodată, el a arătat că există deschidere din partea NATO cu privire la importanţa Mării Negre pentru organizaţie. “Există Strategia NATO pentru zona Mării Negre şi la ea se lucrează în continuare. Şi astăzi am reiterat importanţa regiunii Mării Negre pentru întregul NATO”, a spus Iohannis.

Şeful statului a menţionat că abordarea faţă de Rusia a rămas neschimbată. “Nu vedem de ce ar trebui să schimbăm acum această abordare. Sigur, unii au subliniat nevoia unei comunicări mai bune cu Rusia, dar abordarea NATO este exact aceeaşi pe care am avut-o şi până acum, o abordare de consolidare a Flancului Estic, şi în acest fel, evident, se poate da sentimentul de siguranţă şi garanţia de securitate a membrilor NATO de pe Flancul Estic”, a explicat preşedintele Iohannis.


Trimisul special al AGERPRES, Florentina Peia, transmite: Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, după reuniunea la nivel înalt a NATO, că trebuie stabilite ameninţările la care trebuie să facă faţă NATO, cine sunt adversarii, cum se raportează Alianţa Nord-Atlantice faţă de noile puteri.

“Trebuie să stabilim împreună care sunt ameninţările la care trebuie să facă faţă NATO, cine sunt adversarii noştri, cum se relaţionează NATO cu noile puteri – de exemplu, ce abordare va avea NATO faţă de China. Sunt întrebări foarte legitime şi aceste chestiuni trebuie clarificate. Cum, de exemplu, trebuie să clarificăm cum abordăm terorismul internaţional, cum se abordează teatrele de război unde NATO nu este prezentă ca atare, dar sunt prezenţi membrii noştri. Trebuie să existe o corelare între noi şi dacă misiunea nu este expres una NATO, ca să evităm, de exemplu, situaţii cum au apărut în Siria”, a arătat şeful statului.

Concluzia principală în urma reuniunii, potrivit acestuia, este că NATO este unită.

“Suntem uniţi, NATO este puternică şi mergem împreună mai departe, fără niciun semn de întrebare. Cu această ocazie, s-a reiterat importanţa alocării de resurse, acel ‘burden sharing’, şi naţiunile care nu au ajuns încă la 2% majoritatea şi-au luat angajamentul ferm şi astăzi să accelereze procedura de alocare bugetară, pentru a ajunge şi ei la 2%. S-a discutat, evident, despre procesul de reflecţie sau despre un proces de stabilire a unor strategii pentru NATO. Însă discuţiile au fost foarte bune şi am decis împreună ca, sub conducerea secretarului general, să demareze un astfel de proces de reflecţie”, a afirmat şeful statului.

Relaţia transatlantică ‘nu a fost pusă la îndoială de nimeni’, a adăugat Iohannis, care a spus că a subliniat, alături de mulţi lideri, importanţa acesteia, însă a arătat că este nevoie de un proces de reflecţie.

Întrebat cu privire la afirmaţia făcută de preşedintele francez, Emmanuel Macron, conform căreia “NATO ar putea fi în moarte cerebrală”, Klaus Iohannis a arătat că “aceasta nu a fost luată ca atare”.

“A fost o afirmaţie – a şi reiterat preşedintele Macron acest lucru – care a dorit să şocheze un pic, ca să iniţieze un proces de reflecţie. Şi noi toţi suntem de acord că NATO este puternică, fiindcă membrii NATO sunt state democratice. Iar discuţia face parte din democraţie. Fără discuţie, nu poate să existe o democraţie şi, în acest fel, lucrurile sunt convins că vor merge foarte bine mai departe”, a mai afirmat el.

Şeful statului a precizat că în cadrul reuniunii NATO a fost salutată prezenţa Macedoniei de Nord ca al treizecilea membru al Alianţei.

“De asemenea, am hotărât în cadrul NATO să sprijinim Albania pentru a trece mai uşor peste urmările cutremurului”, a mai spus Iohannis.


Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a acceptat să susţină planul de apărare al NATO pentru Polonia şi statele baltice, pe care anterior ameninţase că-l va bloca în urma dezacordurilor privind Siria, au anunţat miercuri la Londra, la summitul Alianţei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, transmite Reuters.

”Am convenit asupra unui plan defensiv actualizat pentru statele baltice şi Polonia”, a declarat Stoltenberg la o conferinţă de presă, confirmând că Turcia nu va mai bloca acest plan.

Şi şeful statului lituanian a salutat aprobarea acestui plan. ”Este un mare succes nu doar pentru ţara noastră, ci şi pentru întreaga regiune, pentru că el asigură securitatea cetăţenilor noştri”, a spus preşedintele Gitanas Nauseda.

Planul defensiv elaborat de NATO are în vedere prevenirea unui atac al Rusiei asupra Poloniei şi celor trei state baltice (Lituania, Letonia şi Estonia).

Turcia ameninţase anterior că va respinge planul de apărare al NATO pentru Polonia şi ţările baltice în urma refuzului Alianţei de a recunoaşte miliţiile kurde Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG) ca fiind o grupare teroristă din cauza legăturilor acestora cu gherila kurdă activă în Turcia, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

În declaraţia dată presei, Stoltenberg a menţionat că la acest summit nu s-a discutat despre cum ar trebui să califice NATO miliţiile YPG


Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat miercuri că nu există “un consens posibil” cu Turcia privind definiţia terorismului, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la finalul summitului NATO la Watford, în apropiere de Londra, relatează AFP.

“Nu văd un consens posibil”, a spus el, în contextul în care Turcia a lansat o ofensivă în Siria împotriva grupurilor kurde prezente într-o zonă de frontieră, pe care le consideră teroriste. Acestea au susţinut însă coaliţia internaţională condusă de SUA în lupta sa împotriva grupării Statul Islamic şi a altor organizaţii jihadiste.

“Este clar că nu suntem de acord să clasificăm ca grupări teroriste Unităţile de protecţie a poporului (YPG) şi Partidul uniunii democratice (PYD) şi cred că asupra acestui lucru există un consens”, a adăugat el, referindu-se la partenerii din NATO în afară de Turcia.

“Combatem PKK (Partidul muncitorilor din Kurdistan) şi pe toţi cei care desfăşoară activităţi teroriste împotriva Turciei, de manieră foarte clară, dar nu facem această conexiune pe care Turcia o doreşte între aceste grupuri diferite politice sau militare, deci există un dezacord, nu a fost înlăturat”, a subliniat el.

PKK, organizaţie separatistă kurdă în luptă armată împotriva puterii centrale turce, este clasificat drept organizaţie teroristă de Turcia, dar şi de numeroase ţări, printre care Franţa şi SUA.

Relaţiile între Paris şi Ankara s-au tensionat după lansarea ofensivei turce în nordul Siriei împotriva miliţiei kurde YPG, un aliat cheie în lupta împotriva SI.

Turcia este exasperată de susţinerea de către Franţa a Forţelor democrate siriene (FDS), care includ YPG, considerate de Ankara o extensie a PKK, notează AFP.

O întâlnire care a avut loc marţi seara între Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel, prim-ministrul britanic Boris Johnson şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, pe marginea reuniunii NATO, nu a permis înlăturarea “tuturor ambiguităţilor”, potrivit preşedintelui francez.

Pe de altă parte, prim-ministrul Boris Johnson a spus că liderii german, francez şi britanic au convenit să aibă mai multe discuţii cu Turcia, după ce au recunoscut “presiunea uriaşă” asupra căreia se află ţara, relatează DPA.

“Recunoaştem presiunea uriaşă cu care se confruntă Turcia”, a spus Johnson, menţionând refugiaţii, terorismul şi ameninţarea reprezentată de PKK. “Aşa că am convenit să continuăm discuţiile în acest format”, a precizat el.


Macron se face de ras in continuare : vrea relatie cu statul agresor Rusia

Preşedintele francez Emmanuel Macron a salutat miercuri decizia luată la summitul NATO la Londra de lansare a unui ”proces de reflecţie” asupra dimensiunii politice a Alianţei, proces care în opinia sa are nevoie de un mandat clar pentru a răspunde ”întrebărilor existenţiale” ale acestei organizaţii, consemnează agenţiile DPA şi EFE.

”Cum putem construi o pace durabilă în Europa ?” ”Cine este inamicul nostru ?”, ”Cum acţionăm împreună împotriva terorismului ?”, sunt câteva dintre întrebările la care acest proces de reflecţie ar trebui să dea un răspuns, a indicat preşedintele francez, care a primit critici în interiorul Alianţei după ce a susţinut anterior că aceasta ar fi în ”moarte cerebrală”, opinie pe care şi-a menţinut-o şi la acest summit.

NATO trebuie să decidă care sunt astăzi ”obiectivele şi mijloacele” sale, a sintetizat Macron, adăugând că el nu are impresia că ”toată lumea în jurul mesei” Alianţei consideră Rusia ca fiind un ”inamic”, cum se întâmpla cu 70 de ani în urmă.

El a evocat nevoia unui dialog cu Rusia în ce priveşte securitatea şi stabilitatea în Europa, inclusiv pentru a conveni un acord care să înlocuiască Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF). ”Alianţa noastră are o istorie, dar şi o geografie, prin urmare securitatea şi stabilitatea în Europa nu pot fi garantate temeinic fără un dialog solid şi exigent cu Rusia”, a explicat Macron la conferinţa de presă de la finalul summitului ce a aniversat 70 de ani de existenţă a NATO.

Procesul de reflecţie trebuie să aibă în vedere de asemenea ”drepturile şi obligaţiile” aliaţilor, a mai spus liderul de la Elysee, el apreciind că una dintre aceste obligaţii ar fi ca un membru să nu-i pună pe ceilalţi în faţa ”faptului împlinit”, făcând referire la recenta retragere a trupelor americane din Siria şi la invazia turcă în nord-estul acestei ţări.

Susţinător al ideii de apărare europeană, Macron a estimat după încheierea summitului că aceasta trebuie să fie un pilon în cadrul Alianţei, nu o alternativă la ea.

Marţi, la o conferinţă de presă comună cu preşedintele american Donald Trump, cel care insistă ca toate statele Alianţei să aloce apărării cel puţin 2% din PIB, Macron a spus că nu trebuie să se vorbească ”doar despre bani”, ci şi despre o ”strategie clară” asupra a ceea ce trebuie să fie NATO

Macron a lansat si un apel la un dialog strategic – ‘fără naivităţi’ – cu Rusia, înaintea deschiderii summitului NATO dedicat celei de-a 70-a aniversări de la crearea Alianţei la Londra, potrivit France Presse.

‘Trebuie să iniţiem un dialog fără naivităţi cu Rusia pentru reducerea conflictualităţii’ cu această ţară, a declarat el în cursul unei conferinţe de presă susţinute împreună cu preşedintele american Donald Trump, cerând ca ‘precondiţie progrese’ în rezolvarea crizei între Rusia şi Ucraina.

Emmanuel Macron a pledat de asemenea pentru un nou Tratat privind Forţele nucleare intermediare (INF). ‘Franţa, Germania şi alte ţări europene sunt în prezent ameninţate de noile rachete ruseşti’, a subliniat el.

‘Nu trebuie să arătăm nicio naivitate faţă de Rusia, dar nu cred că status quo-ul este cea mai bună soluţie’, a explicat preşedintele francez.

În acest sens, şeful statului francez consideră că sunt necesare ‘precondiţii’ pentru angajarea unui astfel de dialog. ‘Ne trebuie progrese în conflictul dintre Rusia şi Ucraina’,a susţinut el. O reuniune în aşa-zisul format ‘Normandia’ între liderii rus şi ucrainean cu Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel este prevăzută pentru 9 decembrie la Paris.

‘Trebuie să definim o agendă între europeni cu ceilalţi aliaţi ai NATO pentru a defini ameninţările comune şi prima ameninţare comună este terorismul internaţional şi terorismul Statului Islamic’, a insistat Macron.

‘Situaţia în domeniul nuclear nu este bună’, a recunoscut Donald Trump. ‘Am pus capăt Tratatului INF pentru că cealaltă parte (Rusia) nu l-a respectat, dar ea vrea să încheie un tratat şi noi de asemenea’, a subliniat preşedintele american.

‘Credem că este posibil să găsim o soluţie’ pentru armele nucleare, a asigurat Donald Trump. ‘Credem că ei (ruşii) vor să o facă. Ştim că vor să o facă şi vrem să o facem şi noi’, a declarat el.

Preşedintele american s-a arătat optimist faţă de şansele reglementării conflictului între Rusia şi Ucraina: ‘Cred că reuniunile cu Rusia şi Ucraina sunt foarte importante. Şi este posibil să fie realizate progrese importante’. ‘Ei trebuie să facă pace pentru că luptă de prea mult, de prea mult timp. Cred că există şanse mari să se întâmple aceasta’, a adăugat Donald Trump.

Relaţiile între Rusia şi Ucraina s-au deteriorat din 2014 odată cu anexarea Crimeii de către Rusia şi războiul din Donbas, în estul Ucrainei, unde separatiştii susţinuţi de Moscova luptă împotriva forţelor guvernamentale ucrainene.

Rusia este pregătită să coopereze cu NATO, a declarat în replică preşedintele rus Vladimir Putin, dar a denunţat totodată comportamentul ‘incorect şi chiar grosier’ al Alianţei Nord-Atlantice, care ‘ignoră interesele Rusiei’.

‘Gândirea în termeni de stereotipuri de bloc nu poate fi un instrument bun pentru căutarea şi luarea deciziilor eficiente în condiţiile unei lumi moderne care se schimbă rapid şi brusc’, a afirmat Vladimir Putin la Soci (sud), unde a participat la o întâlnire dedicată problemelor legate de consolidarea capacităţilor marinei ruse.

‘Astăzi, suntem obligaţi să considerăm că extinderea NATO, dezvoltarea infrastructurii sale militare în apropierea frontierelor ruse, reprezintă una dintre potenţialele ameninţări la adresa securităţii ţării noastre’, a adăugat el, citat de AFP.

Relaţiile dintre Rusia şi NATO sunt la cel mai scăzut nivel de la încheierea Războiului Rece, deteriorându-se îndeosebi după anexarea de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea şi a sprijinului acordat de Moscova separatiştilor din estul Ucrainei. Au urmat apoi o serie de disensiuni între Rusia şi Occident care nu au putut decât să tensioneze raporturile dintre cele două părţi: interferenţa Moscovei în alegerile prezidenţiale americane din 2016, acuzaţii de atacuri cibernetice masive ruseşti împotriva unor ţări occidentale şi ingerinţe ruse în afacerile interne ale altor state.


Iata mesajul Secretarului General Jens Stoltenberg publicat pe site-ul NATO :

Secretary General: as the world changes, NATO will continue to change

  • 04 Dec. 2019

The NATO leaders’ meeting marking the 70th anniversary of the Alliance wrapped up in London on Wednesday (4 December 2019). After the working session, Secretary General Jens Stoltenberg said: “Our meeting has once again demonstrated that NATO remains the only place where Europe and North America discuss, decide and act every day together on strategic issues that concern our shared security”.

NATO leaders took a number of important decisions to increase the readiness of Allied forces, declared space as the fifth operational domain and committed to ensuring the security of telecommunications infrastructure, including 5G. Allies also agreed on a new action plan to step up efforts in the fight against terrorism and recognised unprecedented progress on fairer burden-sharing. “This is the fifth year of rising defence investment. In fact, European Allies and Canada have added 130 billion US dollars. And by the end of 2024, that figure will rise to 400 billion US dollars”, said the Secretary General.

During the meeting, Allied leaders had a substantive discussion about Russia, and the future of arms control. The Secretary General underlined that “for the first time, we addressed the rise of China – both the challenges and opportunities it poses and the implications for our security”. He added: “we must find ways to encourage China to participate in arms control arrangements”.

Allies also agreed to initiate a reflection process under the leadership of  Secretary General Jens Stoltenberg to further strengthen the political dimension of NATO.

The Secretary General stressed that “as the world changes, NATO will continue to change”, adding that NATO leaders have agreed to meet again in 2021.


Press conference

by NATO Secretary General Jens Stoltenberg following the meeting of the North Atlantic Council at the level of Heads of State and/or Government

  • 04 Dec. 2019 –

Good afternoon.

We have just had a good and important discussion with the Leaders of the NATO Allied countries. We have marked the anniversary of our Alliance. Which has guaranteed peace and security for all Allies for seventy years.  And we have looked to the future. Our meeting has once again demonstrated that NATO remains the only place where Europe and North America discuss, decide and act every day together.  On strategic issues that concern our shared security.

And all leaders were very clear. We stand together all for one, and one for all. Our commitment to Article 5, the collective defence clause of our Alliance, is ironclad. Today, we took a wide range of important decisions.

We have increased the readiness of our forces. I can announce that we have delivered on the NATO Readiness Initiative. Allies have committed 30 battalions, 30 air squadrons, and 30 combat ships, available to NATO within 30 days.

We have declared space as the fifth operational domain for NATO. Alongside land, air, sea, and cyber.

We have also agreed on a new action plan to step up our efforts in the fight against terrorism. All Allies remain committed to the fight against ISIS and our training mission in Iraq and the training mission in Afghanistan.

Today, leaders committed to ensuring the security of our telecommunications infrastructure – including 5G. We agreed to rely only on secure and resilient systems.

Allies further recognised the unprecedented progress we are making to achieve fairer burden-sharing.

This is the fifth year of rising defence investment.

In fact, European Allies and Canada have added 130 billion US dollars. And by the end of 2024, that figure will rise to 400 billion US dollars.

This is unprecedented. And it’s making NATO stronger.

But leaders agreed that we must, and will, do more.

Leaders also took a range of other decisions on other important issues for our Alliance;

To enhance the protection of our energy infrastructure,

On how to ensure our technological edge in the face of emerging and disruptive technologies,

And to step up our response to hybrid threats.

***

We also had a substantive discussion about Russia, and the future of arms control.

We are committed to strong deterrence and defence, while remaining open to meaningful dialogue with Russia. NATO is responding to Russia’s deployment of intermediate-range, nuclear capable missiles in a defensive and coordinated way.  And we remain committed to strengthening effective arms control, disarmament and non-proliferation.

***

For the first time, we addressed the rise of China – both the challenges and the opportunities it poses. And the implications for our security. Leaders agreed we need to address this together as an Alliance.  And that we must find ways to encourage China to participate in arms control arrangements.

***

As the world changes, NATO will continue to change.

NATO is strong, and our accomplishments over the past few years to adapt to a changing security environment are substantial.

On that basis, we have agreed today to initiate a reflection process under my leadership to further strengthen the political dimension of NATO.

***

I want to thank the United Kingdom for hosting this meeting of NATO leaders with such wonderful hospitality. We marked the achievements of our first seventy years. And set the course for the years to come. NATO leaders have decided to meet again in 2021.

Leave a Reply