Potrivit unui comunicat al MApN, reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, în formatul miniştrilor apărării, desfăşurată ieri si azi la Bruxelles, e dedicată, în principal, analizării stadiului şi perspectivelor implementării Planului de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale a Alianţei, în condiţiile schimbării semnificative a mediului de securitate.
“Progresele realizate în revizuirea şi optimizarea Forţei de Răspuns a NATO reprezintă o formulă care va răspunde mult mai bine actualelor ameninţări”, a spus ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa. În contextul susţinerii necesităţii continuării măsurilor aliate de asigurare, ministrul Duşa a subliniat că, în ţara noastră, sunt planificate peste 100 de exerciţii internaţionale în cursul acestui an şi că, în acest moment, România este gazda exeriţiului Trident Joust, “o premieră atât pentru militarii români, cât şi pentru Comandamentul Aliat Întrunit de la Napoli”.
Ministrul român a informat despre progresele importante realizate la nivel naţional în direcţia constituirii celor două structuri de comandă-control aliate la Bucureşti (Unitatea multinaţională de integrare a forţelor NATO / NFIU şi Comandamentul multinaţional de divizie Sud-Est / MND SE) şi a apreciat contribuţia statelor membre la încadrarea cu personal şi operaţionalizarea acestora, precum şi pentru continuarea măsurilor de asigurare pe parcursul anului 2015 şi în perspectivă, atât timp cât va fi necesar.
De asemenea, ministrul apărării naţionale a salutat decizia miniştrilor aliaţi de adoptare a Pachetului de sprijin pentru dezvoltarea capabilităţilor de apărare pentru Republica Moldova, precizând că acesta reprezintă “o investiţie nu numai în securitatea şi stabilitatea acestei ţări, ci şi în propria noastră securitate”, şi că ar trebui urgentată deschiderea unui Birou de legătură al NATO la Chişinău.
Un alt subiect pe agenda discuţiilor a fost noul concept privind Planurile de răspuns gradual, care reprezintă, în opinia ministrului Duşa, “un semnal important şi necesar privind importanţa acordată de Alianţă consolidării apărării colective”. Mircea Duşa a apreciat însă că “eficienţa noilor instrumente şi concepte va depinde şi de accelerarea procesului decizional aliat”.
Miniştrii apărării din ţările membre ale NATO au făcut referire şi la creşterea cheltuielilor pentru apărare, ministrul Mircea Duşa apreciind că România este ferm angajată în această direcţie şi că de alocarea fondurilor necesare apărării de către statele membre, în contextul actual de securitate, depinde credibilitatea Alianţei Nord-Atlantice.
Sesiunea de astăzi a Consiliului Nord-Atlantic s-a desfăşurat în cadrul Reuniunii miniştrilor apărării din statele membre ale NATO, care are loc la Cartierul General al Alianţei în zilele de 24 şi 25 iunie.
http://www.nato.int/cps/en/natohq/news_121133.htm
Miniștrii apărării din statele membre ale NATO au convenit miercuri la Bruxelles suplimentarea efectivelor forței de reacție rapidă a Alianței, de la 13.000 de soldați, câți numără în prezent, până la 40.000, transmit agențiile DPA și EFE.
‘Am decis să suplimentăm și mai mult efectivele și capacitățile forței de reacție a NATO, astfel încât să avem până la 40.000 de soldați’, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la conferința de presă desfășurată după terminarea reuniunii miniștrilor apărării. El a precizat că nu s-a aprobat în mod specific această sporire a efectivelor, ci o consolidare a structurilor militare terestre, aeriene, navale și de trupe speciale, măsuri ce vor implica automat o creștere de efective.
Jens Stoltenberg a mai anunțat că la reuniune s-a convenit, printre altele, și o accelerare a procesului luării deciziilor. Astfel, comandantul suprem al Forțelor aliate ale NATO în Europa (SACEUR), generalul american Philip Breedlove, a primit ‘autoritatea de a alerta și pregăti trupele astfel încât acestea să fie gata de acțiune odată ce este luată decizia politică’.
Deciziile luate la reuniunea de miercuri survin anunțului făcut cu o zi în urmă de secretarul american al apărării, Ashton Carter, care a declarat că în statele din flancul estic al Alianței, printre care și România, vor fi prepoziționate arme grele, inclusiv tancuri, transportoare blindate și piese de artilerie, care pot echipa o forță alcătuită din circa 5.000 de soldați.
Crearea acestei forțe de reacție rapidă a fost decisă la summitul NATO de anul trecut, cu obiectivul de a da încredere statelor din flancul estic al Alianței, care se tem de Rusia.
