Sa ne ierti, Brâncuşi ! Suntem, intradevar, si mai saraci si mai prosti

19 februarie. Ziua Brancusi in Romania. Cel mai important om de cultura roman din toate timpurile. Un artist care a revolutionat arta moderna. Ale carui lucrari se vand cu zeci de milioane de dolari dupa 100 de ani de la creatia lor. Si nu doar acesta e reperul valorii culturale uriase a lui Constantin Brancusi.

E luni 19 februarie si am asteptat sa se insereze pentru a posta acest mesaj. Ca sa vad care dintre cei care se bat cu caramida in piept ca sunt romani si tin la Romania il omagiaza pe uriasul Brancusi.

Unul singur a facut gestul remarcabi. Este vorba despre europarlamentarul independent Mircea Diaconu :

In rest, tacere. Una complice, analfabetizanta, ingrijoratoare si revoltatoare. Conducatorii Romaniei sunt preocupati de lucruri mici si de obicei urat mirositoare. Cu putine exceptii.

Daca in anul Centenarului am fi facut o sarbatoare europeana, poate chiar mondiala, din Ziua Brancusi, s-ar fi miscat lumea. In sensul bun. De placere. Si de nevoia descoperirii romanismului lui Brancusi. Sunt inca destui cunoscatori de arta ce nu stiu sau nu dau doi bani pe radacina romaneasca a lui Brancusi. Era de datoria noastra sa o facem. Spanzuram milioane de euro pe tot soiul de bazaconii balcanice respingatoare – prin icereuri populate cu dubiosi, parasutati politic sau poeti de restaurant – cand vine vorba despre cultura si turismul romanesc.

Brancusi zace insa undeva, mereu uitat in constiinta romaneasca.

Iar daca vreun interes politic sulfuros o cere, atunci se face si o subscriptie publica pentru vreo cumintenie de-a pamantulului, de care se alege praful imediat ce ea nu mai e de folos politic.

Revoltat si el pe felul in care a fost tratat de propria lui tara, olteanul din Hobita a spus candva cu naduf despre conationalii sau romani : “V-am lasat saraci si prosti, v-am gasit si mai saraci si mai prosti”. Cine intelege esenta vorbelor sale, a priceput ca nuantele sunt dincolo de aspectul economic…

Romania putea fi azi vizibila, mandra si laudata in toata presa occidentala, in toate cercurile culturale din Europa si de peste ocean.

Suntem, din punct de vedere spiritual, si mai saraci si mai prosti in anul Centenarului existent doar cu un logo. Pe net.

Sa ne ierti Brancusi.

PS 1 : Salvarea acestui geniu mondial a insemnat Occidentul. Paris, inainte de toate. Daca ramanea pe aici, se ocupau bolsevicii sovietici si romani sa-l bage in temnitele comunismului, unde au fost asasinate elitele Romaniei din toate domeniile, ca sa poata conduce pleava. 

PS 2 : Constantin Brâncuşi, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut la 19 februarie/2 martie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj.

A urmat Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, între anii 1894-1898, perioadă în care a fost şi cântăreţ la Biserica Madona Dudu.

În vacanţa de vară a anului 1897, a călătorit la Viena, unde a lucrat în secţia de finisare artistică a unei fabrici de mobilă. La întoarcerea în Craiova, a modelat bustul lui Gheorghe Chiţu, fondatorul şcolii, pe care l-a expus, la 18 octombrie 1898, la Expoziţia regională de la Craiova.

S-a mutat apoi la Bucureşti, unde a absolvit Şcoala de Belle-Arte, în 1902. În timpul studenţiei, a realizat lucrările ”Bustul lui Vitellius”, ”Capul lui Laocoon”, ”Studiu”, apoi, prin mijlocirea doctorului Dimitrie Gerota, realizează ”Ecorşeu”, un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, şi bustul medicului Carol Davila, care avea să fie aşezat în curtea Spitalului Militar Central din Bucureşti, în 1912, reprezentând singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti.

In timpul sederii sale la Bucuresti a locuit cateva luni in casa parohiala si a cantat in corul Bisericii Mavrogheni, in curtea careia se aflu un bust al sau.