Home Articole SRI dezvaluie cum se manifesta extremismul in mediul online

SRI dezvaluie cum se manifesta extremismul in mediul online

1378
2
SHARE

Dupa ce am publicat un document CIA despre situatia interesanta a relatiilor Washington-Bucuresti in anii ‘ 70, continua proiectul meu de publicare a unor informatii, analize si documente avand ca sursa serviciile de informatii. Azi e randul unei structuri romanesti : SRI. In publicatia sa de specialitate, Intelligence, analistii SRI dezvaluie mecanismele prin care extremismul este cultivat si se manifesta in mediul online. Saptamana viitoare voi reveni la sursele americane.


Youtube si combaterea radicalizarii

Importanţa YouTube pentru reprezentanţii mişcărilor extremiste a crescut constant în ultimii ani. Discursul acestora nu şi-a găsit audienţă în media clasică, astfel că generaţia celor născuţi începând cu anii `80 a devenit categoria cea mai expusă în faţa mesajelor unor personaje proeminente pe canalele de YouTube.

Mai mult, putem vorbi despre apariţia unor curente în esenţă politice, dar care capătă valenţe extremiste prin distorsionarea şi interpretarea tendenţioasă a unor afirmaţii, pentru a specula senzaţionalul şi a câştiga popularitate în mediul virtual. Expunerea cât mai amplă în mediul virtual garantează puterea de a influenţa şi dirija audienţa către un anumit mod de a gândi, iar completarea cu un discurs extremist poate genera cu uşurinţă manifestări violente.

Expunerea îndelungată la discursuri cu tematică extremistă creşte şansele apariţiei unor comportamente violente, alimentate de marginalizare şi de iluzia apartenenţei la un grup reprezentat de o figură proeminentă pe un canal de YouTube.

Fenomenul Antifa

O grupare extremistă prezentă pe YouTube care a luat amploare în ultimul an este Antifa. Aceasta se declară împotriva organizării statale şi luptă împotriva fascismului, fiind prezentă în mai multe state americane şi europene. Gruparea s-a făcut cunoscută la festivitatea de inaugurare a preşedintelui SUA, Donald Trump şi la marşuri ale conservatorilor sau ale extremei dreapta, unde a atacat violent persoanele cu ideologii politice diferite şi a provocat distrugeri.

Această grupare controlează mai multe canale de YouTube înfiinţate de către filialele locale, ca de exemplu Boston Antifa, Arizona Antifa, Hamburg Antifa etc., prin care adresează mesaje de ameninţare oponenţilor şi cheamă membrii la marşuri. Pe lângă prezenţa pe propriile canale YouTube, imaginile cu gruparea extremistă în plină acţiune au devenit virale, şi au stârnit reacţii diferite printre cei ce le-au vizualizat. Astfel, ceea ce pentru unii a declanşat respingere, pentru cei care s-au identificat cu viziunea Antifa a însemnat adeziune.

O practică foarte des folosită pe YouTube, pentru a obţine mai mulţi urmăritori, este aceea de a colabora cu alte personalităţi ce au interese sau ideologii similare. Metoda este folosită şi de Antifa. Acţiunile violente ale adepţilor organizaţiei la mai multe marşuri au fost justificate sau minimalizate pe alte canale YouTube. De exemplu, susţinătorii (*followers) The Young Turks – un canal de comentarii politice pe YouTube cu peste 3,4 milioane de abonaţi – nu au condamnat acţiunile violente ale Antifa la Summitul G20 din 2017, ci au încercat să justifice violenţele spunând că anarhiştii protestau doar împotriva capitalismului.

În urma violenţelor motivate politic şi a distrugerilor cauzate, Antifa a fost declarată, în luna iunie 2017, o grupare de anarhism extrem de către Departamentul de Siguranţă Naţională a statului New Jersey şi trecută pe lista grupărilor de terorism domestic.

Responsabilitatea pentru reacţiile audienţei

Având în vedere că YouTube poate juca, fără îndoială, un rol de modelare a tinerilor cu acces limitat la educaţie, el poate deveni deopotrivă un instrument ce serveşte îndoctrinării. Toate acestea sunt posibile în intimitatea propriei locuinţe, aşadar, libertatea de postare şi vizualizare trebuie analizată din perspectiva rigorilor etice specifice jurnalismului, a publicităţii, sau a libertăţii depline şi ubicuităţii internetului.

Trebuie să luăm în considerare că aplicaţia recomandă conţinut în funcţie de tematică şi cuvinte cheie, principii care îşi au originea în industria publicitară. Recomandările pot duce la explorarea şi aprofundarea unor domenii, speculând curiozitatea, dar şi comoditatea utilizatorului, sub pretextul intuitivităţii tehnologiei.

Chiar dacă utilizatorul alege conţinutul vizualizat, este greu de stabilit unde începe răspunderea serviciului de difuzare pentru conţinutul redat şi unde începe răspunderea utilizatorului pentru opţiunile de susţinere (*following, *watching) a unor curente extremiste şi de propagare a mesajului respectiv (*share, *related content).

În mod concret, recomandările făcute de platformă utilizatorilor nu pot fi determinante pentru stabilirea unui tipar acţional şi a unei legături directe între un act extremist şi YouTube. În cel mai rău caz, poate fi vorba de o răspundere în privinţa conţinutului.

Limitarea conţinutului YouTube

O soluţie poate fi modificarea algoritmului de identificare a conţinutului şi a comportamentului utilizatorului, însă trebuie luat în calcul şi impactul pe care l-ar avea un control mai ferm din partea YouTube în ceea ce priveşte conţinutul găzduit de platformă.

Totuşi, platforma nu lasă mână liberă oricărui utilizator să posteze orice, făcând publice regulile de utilizare prin raportare la reglementările general valabile privind nuditatea, violenţa, limbajul explicit şi mesajele care incită direct la violenţă.

Am putea vorbi de o reală cenzură, iar măsura în sine ar deveni contraproductivă pentru interesele financiare ale platformei, ţinând cont de apetenţa publicului pentru conţinutul media controversat şi câştigurile aduse de numărul de vizualizări.

În urma unei analize recente care a arătat că YouTube asocia materiale publicitare videoclipurilor de promovare a extremismului, terorismului sau antisemitismului, mai multe companii de renume (O2, BBC, LOreal ş.a.) au denunţat contractele de publicitate cu Google, respectiv YouTube, în martie 2017.

Reorientarea utilizatorilor

Reacţia companiei a venit în iulie, prin lansarea unei strategii numite The Redirect Method. Aceasta are ca scop reorientarea oamenilor care se simt izolaţi şi sunt supuşi riscului de a fi radicalizaţi în urma vizionării de conţinut extremist, prin recomandarea unei liste cu videoclipuri ce confruntă şi demontează discursul extremist. Primul test a generat peste 500.000 de minute de rulare a 116 filme selectate pentru a demonta temele folosite de Daesh pentru recrutare. Materialele au fost vizualizate de 320.000 utilizatori.

De asemenea compania a decis creşterea echipei de flaggers pentru a controla şi preveni încercările de încălcare a politicilor companiei, despre care YouTube a declarat ferm că se opun incitării la comiterea violenţe împotriva unor persoane pe criterii etnice, religioase, de orientare sexuală, naţionalitate sau încurajării duşmăniei pe aceste criterii.

Odată cu dezvoltarea platformelor de social media, YouTube a înlocuit televiziunea tradiţională pentru generaţia milenarilor şi a celor care o urmează, astfel că riscul expunerii acestor tineri la mesaje extremiste este unul foarte ridicat.

Diversitatea şi complexitatea problemelor ridicate de ameninţările asimetrice arată că este necesar să se meargă dincolo de răspunsurile tehnice, militare sau sectoriale actuale. Definirea unor noi metode de contracarare presupune identificarea, în prealabil, a tacticilor hibride utilizate, scrie publicatia SRI.

 

2 COMMENTS

  1. Astea toate si nu numa,tin doar la sponsorizati si la naivi. Cei/cele care mai gandesc obiectiv,nu accepta mizeria extremista!
    Aici in tara,extremiste smul se formeaza incet si sigur,avand in componenta nemultumirile reale din justitiea care te deposedeaza de drepturi,nemultumitii care nu pot gasi nivelul de trai din cauza guvernului care lumiteaza la saracie dreptul omului, cei care deja au probleme cu educatia devenind violenti si agresivi si mai sunt destule categorii. Pamatufurile astea care comunica online,nu pot trage dupa ei decat pe cei de teapa lor si sponsorizatii gras.

  2. Deci: mai intai se face un spatiu virtual (youtube, facebook etc, la intamplare). Apoi, te plangi ca astia fac adepti pe site-urile pe care chiar SUA ar putea sa obtina ordine judecatoresti pe Siguranta Nationala de intrerupere in anumite zone ale lumii. Dar ce sa vezi, cica sanchi libertatea de expresie e Dumnezeu in Siria, pt America, dar la ei acasa obtineau rapid in 1972 un ordin judecatoresc ca NY Times sa nu mai publice un studiu al Pentagonului initiat de McNamara (fost ministru al apararii) unde scria clar negru pe alb ca razboiul din Vietnam a fost escaladat intentionat de 4 administratii la rand stiind ca nu il pot castiga.
    Vrajeala, bla bla.
    Oricum mi-a placut ideea ca “organizatia terorista” chema oamenii la meeting. Daca-i chema la jihad era “libertatea de opinie”…:)))

Leave a Reply