Home Articole SRI, dezvaluiri despre acoperiți în justiție, politică și presă

SRI, dezvaluiri despre acoperiți în justiție, politică și presă

3490
5
SHARE

Ca urmare a solicitărilor mass-media sosite în ultima vreme, Serviciul Român de Informații face următoarele precizări:

Prezenta poziție  vine ca urmare a deschiderii Serviciului către opinia publică și în ideea transparenței asumate de conducerea SRI, și nu pentru a încuraja o polemică cu cei care lansează acuzații în spațiul public.

Despre “Binom” și “câmp tactic”

Referitor la colaborarea SRI-DNA, vrem să precizăm foarte clar că SRI nu are atribuţii pe linia monitorizării dosarelor penale. Are însă obligaţia legală de a informa organele de urmărire penală cu privire la săvârşirea unor infracţiuni.

Nu există cazuri în care SRI a monitorizat din punct de vedere operativ dosare penale aflate pe rolul instanțelor de judecată, la orice nivel.

Pe de altă parte, ofiţerii SRI pot efectua acte de cercetare penală doar în situaţii strict determinate prin lege, respectiv în cazul infracţiunilor de terorism şi a infracţiunilor la adresa securităţii naţionale, dar numai sub supravegherea procurorului.

Ca atare, până la decizia CCR, din martie 2016, a existat o cooperare între ofițerii de informații și procurori, dar ea s-a desfășurat cu stricta respectare a legislației în vigoare, într-un cadru instituțional statuat.

În faza de judecată, Serviciul are obligaţia de a prezenta şi preda instanţei, la solicitarea acesteia, orice obiect sau înscris ce poate servi ca mijloc de probă, cu asigurarea păstrării secretului de stat.

Precizăm încă o dată că a existat un singur Protocol de cooperare cu PICCJ care prevedea, ca domeniu al colaborării , activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor contra securităţii naţionale şi a celor de terorism, precum şi a altor infracţiuni grave, așa cum erau definite în lege.

Obiectivele cooperării erau schimbul de informaţii relevante şi utile, precum şi asigurarea îndeplinirii atribuţiilor ce reveneau PICCJ în vederea punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică.

Cooperarea Serviciului cu organele judiciare reprezintă o îndeplinire, de către ambele părţi, a obligaţiei legale de a-şi acorda reciproc sprijinul necesar în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, şi nu o imixtiune în independenţa justiţiei sau a magistraţilor.

Despre rechizitoriile procurorilor

SRI nu a determinat şi nu poate determina modul de finalizare a unei anchete sau a unui proces penal.

În faza de debut a urmăririi penale, conform legislatiei , SRI este obligat să aibă următorul aport:

–  transmiterea de informări cu privire la săvârşirea de fapte penale;

– acordarea de sprijin de specialitate la solicitarea organelor de urmărire penală, prin punerea de îndată la dispoziţia acestora a datelor şi informaţiilor deţinute în legătură cu săvârşirea de infracţiuni.

Ca atare, vă asigurăm că nu există niciun rechizitoriu scris sau elaborat de către ofițeri ai Serviciului Român de Informații.

Despre implicarea SRI în arestări:

Serviciul Român de Informații îndeamnă orice persoană care deține probe sau indicii cu privire la depășirea cadrului legal în instrumentarea unor cauze penale să le prezinte de îndată organelor de cercetare penală. Vă asigurăm că Serviciul Român de Informații este direct interesat să asigure respectarea Constituției și legilor țării, fără a tolera nici cea mai mică abatere.

Mai mult, întotdeauna ne-am arătat disponibiltatea de a sprijini orice demers care are ca scop înfăptuirea Justiției.

În sprijinul acestor afirmații vă precizăm că există multiple mecanisme interne de verificare și control a modului în care personalul SRI își desfășoară activitatea și misiunile.

Conducerea SRI a instituit principiul toleranței zero față de orice abuz sau abatere de la lege și conduita profesională.

Despre acoperiți în justiție, politică și presă

Personalul operativ al Serviciului Român de Informaţii  îşi desfăşoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoile de realizare a securității naţionale. Serviciul respectă, în activitatea sa, principiul constituțional conform căruia judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. (art. 124 alin 3 din Constituţie).

Astfel, SRI respectă cu strictețe normele legale care stabilesc incompatibilităţile şi interdicţiile funcţiei de magistrat cu alte funcţii publice sau private, respectiv interdicţia de a fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea CSM ori a ministrului Justiţiei, realitatea declaraţiilor magistraților completate anual.

Precizăm foarte clar că nu există niciun caz de încălcare a legii de la instituirea interdicțiilor, ca atare orice altă speculație este falsă!

În privința posibilității ca oameni politici să se afle într-o relație operativă cu SRI și aici trebuie să fim foarte fermi:

SRI nu întreprinde nicio acţiune care să promoveze sau să lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice ori juridice, cu excepţia acelor acţiuni ale acestora care contravin securităţii naţionale.

Personalul Serviciului Român de Informaţii nu poate face parte din partide sau alte organizaţii cu caracter politic ori secret şi nu poate fi folosit în scopuri politice (art.36 din Legea nr.14/1992).

Concluzionând, SRI a respectat legea şi nu a avut acoperiți în domeniile în care cadrul legal a instituit o asemenea interdicţie.

Referitor la presă, reprezentanții SRI au afirmat public în repetate rânduri că serviciul de informații se comportă după aceleași norme ale muncii de informații ca toate serviciile partenere, utilizând surse secrete umane, inclusiv acoperite, în toate domeniile de interes pentru siguranța națională, cu stricta respectare a legii.

Despre folosirea mandatelor de terorism în alte scopuri

În privința modului în care sunt executate mandatele de supraveghere pe profil de prevenire și combatere a terorismului precizăm ferm că nici o astfel de informație nu a fost valorificată de către DNA.

Fondul informativ strict de securitate naţională pe profil antiterorism a fost valorificat doar pe două componente strategice majore, respectiv informarea organelor de urmărire penală, în special a DIICOT şi a beneficiarilor legali abilitați să dispună măsuri pe linia regimului străinilor în România din categoria declarării ca persoane indezirabile, interzicerea intrării în țară, neacordarea vizei române, neacordarea/retragerea cetăţeniei române, neacordarea unei forme de protecţie în România.

Despre respectarea Constituției

SRI este o instituție supusă controlului parlamentar, printr-o comisie dedicată activității sale. Am răspuns cu promptitudine și complet oricăror cereri venite din partea acesteia. Mai mult, au fost situații în care conducerea SRI a cerut audierea în cadrul acestei comisii parlamentare pentru a clarifica eventualele nelămuriri apărute în spațiul public. În plus, față de controlul intern și cel parlamentar, actuala conducere a SRI a elaborat și aprobat un cod de conduită etică care stabilește norme și limite foarte clare în ceea ce privește deontologia profesională a ofițerului de informații. La acest moment Codul de Conduită Etică este asumat și implementat la toate nivelurile Serviciului Român de Informații.

Fidel misiunii asumate de a înfăptui securitatea națională, Serviciul Român de Informații îi asigură pe toți cetățenii României că nu are alt țel decât acela de a apăra interesele poporului român și de a respecta Constituția și legile țării.

5 COMMENTS

  1. Titlul se refera la niste dezvaluiri facute de SRI in acest comunicat. Ziceti-mi si mie, va rog frumos, macar o dezvaluire, numai una!
    Acum, ca nu ne aude nimeni, comunicatul asta al SRI e, totalmente, VARZA! Si iata doar citeva dintre argumente:
    1) “Nu există cazuri în care SRI a monitorizat din punct de vedere operativ dosare penale aflate pe rolul instanțelor de judecată, la orice nivel” – zice SRI. Intreb: generalul Dumbrava mai este angajat al SRI?
    2) (Boooomba!) “ofiţerii SRI pot efectua acte de cercetare penală doar în situaţii strict determinate prin lege, respectiv în cazul infracţiunilor de terorism şi a infracţiunilor la adresa securităţii naţionale” – zice SRI.
    Sa analizam un pic, ca asta-i foooarte tare! Aici ne aflam in cazul infracţiunilor de terorism şi al infracţiunilor la adresa securităţii naţionale PREZUMATE, caci pina nu se efectueaza cercetarea penala avem doar prezumptii. Sa zicem ca, in urma cercetarii penale, efectuate de ofiteri SRI, NU SE CONFIRMA PREZUMTIILE INITIALE, in schimb se releva niste fapte de, ce sa vezi, … coruptie! Ce urmeaza? Cumva o “pasa” la DNA? Si cum ramine cu neamestecul bla bla bla?
    Chestia asta seamana al dracu’ de tare cu mandatele de ascultare pe siguranta nationala si antitero. Se da mandatul (pe niste perioade astronomice), nu se confirma nimic. Si? Ei, las-asa!
    3) “În sprijinul acestor afirmații vă precizăm că există multiple mecanisme interne de verificare și control a modului în care personalul SRI își desfășoară activitatea și misiunile” – zice SRI. Eu intreb: e vorba de multiplele mecanisme interne de verificare și control care au analizat activitatea lui Coldea Florian si l-au gasit / declarat neprihanit ca fecioara Maria? Daca DA, atunci stam linistiti, dar macar sa stim!
    4) (Asta-i monumentala!) “SRI respectă cu strictețe normele legale care stabilesc incompatibilităţile şi interdicţiile funcţiei de magistrat cu alte funcţii” Eu speram ca SRI respectă cu strictețe normele legale care stabilesc incompatibilităţile şi interdicţiile funcţiei de ofiter SRI cu alte funcţii. Hai ca le-am zapacit de tot!
    5) A propos de notiunea asta de gumilastic: “siguranta nationala”. E cheia minune care deschide orice poarta, care inlatura orice bariera si orice interdictie, care da voie oricui sa orice! Domnule Tudor, va pricepeti si, vorba aia, aveti lecturi: cum facem sa departajam domeniile care TIN de cele care NU TIN de siguranta nationala? Exista niste liste, undeva? Exista niste criterii, ceva? Ca daca stau sa ma gindesc bine, si fotbalul ar intra la “siguranta nationala”, si brutariile, si gunoierii, si berzele, si ursii. Ce sa mai vorbim de farmacisti, de bancheri, de postasi, agricultori, podari, dezvoltatori, apicultori sau de cercetatori? Pe scurt, CAM TOT! Dar atunci cum facem cu sintagma “cu exceptia cazurilor de siguranta nationala”? Ca si “interesul national”! Era unul, Oprea. Tot ce-si dorea el era, automat, in “interesul national”. Si cind interesul national o cere…

  2. Bun, si-au dar măcar osteneala sa nege, punct cu punct, acuzațiile de politie politica adresate de fostul lor angajat; chichița ar fi ca pelteaua de vorbe cu care neagă aceste acuzații vine târziu, adică după ce “fostul” a publicat si probele necesare pt susținerea acuzațiilor. Din doua, una: ori Dragomir acționează in continuare sub “acoperire”, adică joaca rolul angajatului dat afară care se “răzbună” dând publicității secretele foștilor angajatori, la comanda actualilor șefi ai serviciului–situația apare pt prima dată in cazul Snowden, ca variantă la presupunerea de apartenență la spionajul rusesc-ori se răzbună cu adevărat pe SRI dar cu spatele “asigurat” de o altă structură, similară, care, la rândul ei, se “răzbună” pe serviciul de informații românesc. In prima variantă, se poate presupune ca Hellvig, șeful actual al SRI, continuă acțiunea de “curatire” a serviciului începută cu “înlăturarea” lui Coldea trimițând la înaintare pe Dragomir; daca acțiunea reușește
    Hellvig spală tot serviciul cu dezvăluirile fostului “operativ”-Dragomir a plecat din SRI in 2013, mult inainte de epoca Hellvig, deci n-are nimic contra noii conduceri, nu?-iar dacă nu, well, Koveși il arestează iar si gata, omu-i compromis, miroase a “agenturi” străine băgate in ciorbă, ura si la gara (din Belgrad). Si, daca Hellvig se spală, iese “ghiocel” si Johannis, ceea ce e necesar pentru acoperirea prostiei cu ieșitul la mitingul anti-guvernamental din iarnă, tot mai des pomenită in presa “incomodă” de cand cu scandalurile din parchete, in vederea refățuirii personajului pentru alegerile din 2019. Daca Dragomir se “răzbună” pe SRI in numele sau propriu dar sprijinit de alți “răzbunători”, mai greu de controlat, pelteaua de răspuns trimisă de Hellvig la acuzațiile fostului angajat il disculpă, eventual, pe el, Hellvig–precizarea ca de la hotărârea CCR din 2016 colaborarea, de tip politie politică, cu DNA s-a terminat indică asumarea de către actuala conducere, exclusiv, a activității post-Coldea–si ceilalți, fraierii de Koveși si Johannis, ramân sa “reziste” cum pot, primul tăcând ca Mutu-n păpusoi, a doua dand cu dosare si cătușe in dreapta si-n stânga. Înclin sa cred, totuși, ca ne aflăm in fața variantei dintâi, aceea cu “curățenia” lui Hellvig executată cu mijloacele operative cunoscute, recte, cu trimiterea lui Dragomir in chip de “răzbunător” in avanscena farsei politice numită “realegerea” lui Johannis. Cu Snowden a fost la fel, Obama s-a ales a doua oară, spălat de acuzațiile de spionaj la adresa aliaților SUA, prin celebrele dezvăluiri ale personajului, deși era clar ca, in calitate de comandant suprem al armatei si serviciilor Mr Cool n-avea cum sa ignore acțiunile reprobabile ale subalternilor. Rămâne de văzut dacă desteptul de presedinte “Neamț” va accepta s-o lase din brațe pe coana Koveși (victimă colaterală a afacerii, asa e cand ești proastă si fudulă, pe deasupra) la timp ca sa desăvârșească operațiunea. Înclin sa cred ca nu si-aștept cu interes următorul “măturător” care sa bage sub preș gunoiul a două președinții!

    • Revazut interviul lui Dragomir si remarcat interventia lui Ciutacu privitor la eventuala ieșire “la ordin” a intervievatului–gând la gând cu Scepticul. Faptul ca Dragomir a negat categoric orice legatură intre el si duo-ul Hellvig-Johannis mai degrabă probează teoria cu misiunea executată sub acoperirea de “răzbunător”. Nici un acoperit nu va spune vreodată: sunt ofițer sub acoperire, ține de regula jocului.

Leave a Reply