Din punctul meu de vedere, cel mai important moment al acestei zile nu este nici lista guvernului nici publicarea acordului Basescu-Ponta.
Evenimentul esential pentru Romania este faptul ca sedinta inaugurala a noului parlament a fost prezidata de academicianul Dinu C Giurescu, in calitate de decan de virsta.
Am simtit o emotie puternica. In ultimii 2 ani, alaturi de academicianul Giurescu, am realizat o serie de emisiuni pe care le consider foarte reusite. “Punctul de intalnire” a fost platforma de relansare a unor argumente solide pentru redescoperirea demnitatii, a identitatii nationale si a valorilor romanesti. Au fost zeci de ore despre istorie, politica, economie. Pe linga cultura generala fabuloasa pe care o poseda si un spirit patriotic decent dar foarte bine conturat, domnul academician Giurescu este, inainte de toate, un om de mare bun simt. N-aveti idee cit este de emotiv, de precaut cu vorbele, de manierat. Toate la un loc tin de ceea ce numim indeobste “os domnesc”.
Multumesc academicianului Dinu C Giurescu pentru extraordinara lectie de viata pe care mi-o ofera la cei 85 de ani impliniti (pe 17 Februarie implineste 86 de ani!).
stirea de presa :
Decanul de vârstă al Camerei Deputaţilor, conservatorul Dinu Giurescu, preşedintele de şedinţă al primei reuniuni în plen din legislatura 2012-2016, a pledat miercuri ca deputaţii să redea Parlamentului bicameral locul ce i se cuvine ca instituţie fundamentală a statului de drept. Potrivit profesorului şi cercetătorului în istorie, este necesar “un proiect naţional pentru propăşirea ţării”.
“Interesul naţional este peren, ne însoţeşte în momentul în care ne naştem şi ne părăseşte în momentul în care ieşim de pe scenă. De fapt, acest interes se poate defini prin ceea ce vrem să fim: oameni liberi, prosperi şi respectaţi. De aici nevoia unui proiect naţional pentru propăşirea ţării”, a afirmat Dinu Giurescu.
El consideră că şcoala şi slujitorii ei trebuie repuşi în drepturile lor şi că “avem obligaţia de a ne cunoaşte şi cinsti limba şi literatura română, istoria şi geografia patriei, identitatea noastră”. De asemenea, Giurescu a susţinut că bogăţiile ţării trebuie fructificate în beneficiul cetăţenilor.
“Cu pământul României este o problemă: el se vinde în prezent de şase-opt ori mai ieftin decât pământurile similare din alte ţări europene şi această problemă trebuie rezolvată. Bogăţiile minerale trebuie valorificate în beneficiul cetăţenilor, în regie proprie, fie prin intermediul unor terţi, prin redevenţe care să se situeze la plafonul de sus din celelalte ţări europene. Pădurile au fost tăiate fără noimă şi a sosit acuma timpul ca fondul forestier să poată fi apărat cum trebuie”, a spus Giurescu.
Reputatul istoric le-a recomandat colegilor săi din Parlament “să îndrepte acele legi care au pricinuit neplăceri sau suferinţe”.
Potrivit deputatului PC, armata trebuie să fie înzestrată, medicii şi personalul sanitar respectaţi, pensionarii ajutaţi.
“Să facem să nu mai moară nimeni în faţa unui spital închis în numele unei reforme sanitare. 4,5 milioane de pensionari trăiesc la limită din cauza preţurilor şi dimensiunile pensiilor. Să ne respectăm cetăţenii, care nu o dată au fost consideraţi ca o masă de manevră chemată să–şi dea votul o dată la patru ani”, a subliniat Dinu Giurescu.
În opinia sa, o atenţie deosebită trebuie acordată înaintaşilor.
“Dacă vorbim de cei vii, să ne gândim şi la înaintaşii care au luptat pentru propăşirea neamului. Să nu lăsăm în paragină cimitirele eroilor, să nu fie pângărite, să nu mai lăsăm monumentele istorice şi arhitectura de patrimoniu în paragină. Ca istoric, vă depun mărturie că până la urmă istoria nu iartă. În timp istoria aşază pe fiecare unde îi este locul, după fapta şi gândurile sale. Nimic nu se dobândeşte de-a gata, nimic nu se obţine de-a gata. Totul cere muncă, stăruinţă, credinţă şi mai ales dragoste pentru ţară‘, şi-a încheiat discursul decanul de vârstă al deputaţilor, care nădăjduieşte ca fiecare dintre cei aleşi în Parlament să poată găsi în inimile lor răspunsul la întrebarea ‘ce fel de ţară lăsăm tinerilor şi urmaşilor noştri?”, a spus academicianul.
