Home Articole Un pericol urias pentru Europa vine din Germania

Un pericol urias pentru Europa vine din Germania

3441
1

Guvernul german a anunţat miercuri măsuri în lupta împortiva violenţelor extremei drepte, în vederea reglementării vânzării de armament şi discursului urii pe Internet, la câteva săptămâni după un atentat antisemit şi rasist la Halle, relatează AFP preluata de news.ro.

Daca Germania nu pune acum foarte ferm piciorul in prag in fata extremistilor, maine s-ar putea sa fie prea tarziu. Nu doar pentru Germania ci pentru intreaga Europa. Cea mai puternica economie a Europei si una din cele mai influente politic nu-si poate permite asemenea slabiciuni interne.

Berlinul, care s-a dotat deja în 2017 cu una dintre cele mai restrictive legi din Europa în vederea combaterii campaniilor de defăimare pe Internet, intenţionează să meargă şi mai departe.

Astfel, operatorii de platfome online sunt obligaţi să semnaleze poliţiei anumite conţinuturi polemice, precum ameninţări cu moartea şi incitarea la ură – odată cu adresele IP de la care sunt făcute.

Poliţia va putea, de asemenea, să ceară acestor platforme să-i furnizeze date despre utilizatori, potrivit acestor măsuri, adoptate într-o şedinţă de Guvern.

Berlinul preconizează o consolidare a controlului vânzării de arme de foc.

Serviciul german de informaţii interne urmează, astfel, să fie consultat atunci când o persoană doreşte să achiziţioneze o armă, cu scopul de a se verifica dacă această persoană este cunoscută ca simpatizând mişcări radicale.

UN TEXT CARE UCIDE LIBERTĂŢI

Această iniţiativă, care urmează  să conducă mai târziu la un proiect de lege, intervine la trei săptămâni de la o tentativă de atentat antisemit vizând singagoga din Halle.

Autorul atentatului, un simpatizant neonazist, a ucis două persoane prin împuşcare, în stradă, după ce a eşuat să pătrundă în edificiul religios, încuiat pe dinăuntru, în timpul sărbătorii de Yom Kippur.

În acest caz, însă, tânărul şi-a construit propria armă, potrivit presei, cu ajutorul unei imprimante 3D.

Guvernul prevede de asemenea pedepse penale mai dure împotriva persoanelor care atacă serivciile de salvare.

Legea aflată în vigoare împotriva declaraţiilor pline de ură pe Internet, care s-au multiplicat după intrarea în ţară a peste un milion de migranţi în 2015 şi 2016, prevede că operatorii reţelelor de socializare au la dispoziţie 24 de ore pentru a retrage comentarii marcate de către utilizatori ca fiind ofensatoare, rasiste, antisemite sau vehiculând informaţii false.

Altfel, aceşti operatori riscă amenzi de până la 50 de milioane de euro.

Însă criticii legii, atât de stânga, cât şi dreapta, denunţă un text care ucide libertăţile, care restrânge libertatea de exprimare şi le conferă giganţilor în domeniul Internetului rolul de cenzori.

Extrema dreaptă germană, condusă de figura sa cea mai radicală, a înregistrat un nou avans la un scrutin regional de duminică, devansând partidul cancelarului german Angela Merkel şi pe partenerul său de coaliţie, Partidul social-democrat (SPD), relatează AFP.

Potrivit proiecţiilor canalelor televiziunii publice, Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat, cu 23,5% din voturi, pe locul al doilea la alegerile regionale din Turingia, în fosta Germanie de Est comunistă, dublându-şi scorul electoral înregistrat la precedentul scrutin din 2014.

În urma acestei mişcări anti-migranţi şi eurosceptică, Uniunea creştin-democrată (CDU) a Angelei Merkel a beneficiat de 21,8% din sufragii, respectiv un regres de aproape 12 puncte procentuale în cinci ani în acest land pe care odinioară îl domina autoritar.

Pentru CDU este cel mai prost rezultat înregistrat în regiune de la reunificarea germană din 1990. Liderul filialei partidului din Turingia, Mike Mohring, a recunoscut un “rezultat dureros”.

Extrema dreaptă a vorbit despre un “seism” electoral în favoarea sa. Figura sa de prim-plan în regiune, Bjorn Hocke, care face din aripa mai de dreapta a mişcării, a estimat că AfD, în creştere constantă din 2015, după venirea a sute de mii de migranţi în ţară, este “pe cale să devină un mare partid popular naţional”.

Rezultatul este cu atât mai notabil cu cât AfD a fost foarte criticată chiar înainte de scrutin după un recent atentat antisemit şi xenofob care s-a soldat cu doi morţi la Halle, în landul vecin Saxonia Anhalt, şi a fost comis de un simpatizant neonazist.

Bjorn Hocke a fost el însuşi acuzat că a pregătit terenul ideologic pentru autorul faptelor prin declaraţiile sale împotriva culturii germane de căinţă pentru crimele naziste. El a calificat, de exemplu, Memorialul Holocaustului de la Berlin, drept “un monument al ruşinii”.

Hocke şi-a exprimat satisfacţia că electoratul său nu a cedat în faţa “campaniilor de defăimare”. Preşedinta interimară a SPD, Malu Dreyer, s-a declarat “şocată” de faptul că un reprezentant al dreptei celei mai radicale a obţinut un astfel de succes.

Alegerile din Turingia au fost câştigate însă de un alt partid aflat la extrema eşichierului politic, cel al stângii radicale, moştenitor al partidului comunist est-german.

Portdrapelul său, actualul şef al guvernului regional Bodo Ramelow, a câştigat alegerile cu 31%, un rezultat în creştere, la treizeci de ani de la căderea zidului Berlinului.

Acest fost sindicalist şi-a construit însă succesul pe o politică foarte pragmatică, în care nu a ezitat să privilegieze tematici dragi conservatorilor, precum securitatea, în detrimentul sloganurilor partidului său de la Berlin de care s-a distanţat.

Îi va fi dificil totuşi să se menţină la putere, pentru că cei doi parteneri actuali de coaliţie, social-democraţii din SPD şi ecologiştii nu au obţinut decât 8,2% şi 5,1% şi nu sunt în măsură să formeze împreună o majoritate.

În acelaşi timp, partidul conservator refuză să guverneze atât cu stânga radicală, cât şi cu extrema dreaptă, ceea ce ar putea bloca formarea unei coaliţii majoritare, comentează AFP.

Pentru CDU şi SPD, partide tradiţionale de guvernământ care au dominat viaţa politică de după război, acest scrutin reprezintă încă un pas înapoi de natură să fragilizeze încă şi mai mult guvernul federal al Angelei Merkel.

Cele două formaţiuni sunt partenere de coaliţie, dar îşi afişează din ce în ce mai mult dezacordul, cum s-a întâmplat recent în cazul Siriei şi Turciei.

Acest eşec este un dezastru în special pentru SPD, care luptă pentru supravieţuirea sa pe plan naţional şi care trebuie să decidă în decembrie direcţia pe care o va urma ca şi asupra viitorului preşedinte. Întrebarea pentru SPD este dacă să rămână sau nu în coaliţia aflată la guvernare, iar adepţii plecării este posibil să-şi fi întărit poziţia după acest scrutin, notează AFP

1 COMMENT

Leave a Reply