Planul NATO de intarire a Flancului Estic, inclusiv Romania

Reuniunea ministrilor apararii din NATO la Cartierul General din Bruxelles aduce cu sine decizii foarte importante pentru consolidarea apararii Aliantei pe Flancul Estic, inclusiv Romania.

Am vazut ieri decizia ministrului britanic al apararii ca Royal Air Force sa trimita la Baza Aeriana Mihail Kogalniceanu avioane de lupta Eurofighter.

Alte tari aliate contribuie cu ofiteri la Brigada Multinationala care va avea cartierul general la Craiova.

Se pun astfel in aplicare deciziile luate la Summit-ul de la Varsovia, in vederea concretizarii posturii de descurajare pe care NATO o doreste mai ales pe Flancul Estic – Romania, Polonia, Tarile Baltice – dat fiind comportamentul agresiv, nepredictibil si violator al dreptului international din partea Rusiei.

NATO isi intareste apararea in mod solidar cu toti cei 28 de membri si a declarat ferm, in mod repetat, ca nu are nici un fel de intentie ofensiva ci pur defensiva pentru protejarea teritoriilor si populatiilor statelor membre.

Iata comunicatul MApN privind reuniunea de la Bruxelles : Prima zi a reuniunii miniştrilor aliaţi ai apărării a fost dedicată temei centrale a consolidării posturii de descurajare şi apărare a NATO, cu accent pe realizarea prezenţei înaintate pe flancul estic. Miniştrii au analizat stadiul implementării deciziilor din acest domeniu, adoptate la Varşovia, evaluând situaţia realizării prezenţei înaintate avansate pentru regiunea baltică şi a prezenţei înaintate adaptate pentru zona Mării Negre.  În acest sens, au prezentat informări sintetice aliaţii din statele care au calitatea de naţiuni cadru, naţiuni gazdă sau state contributoare la grupurile de luptă care vor fi constituite în ţările baltice şi Polonia, respectiv Brigada Multinaţională din România.

Ministrul Mihnea Motoc a informat despre acţiunile desfăşurate pentru operaţionalizarea Brigăzii Multinaţionale şi în direcţia lansării Iniţiativei de instruire intensificată/CJET, care urmează să fie deplin coordonată cu planul NATO de pregătire şi instruire. Oficialul român a mulţumit aliaţilor care s-au angajat să contribuie la aceste iniţiative şi a invitat şi celelalte state membre ale NATO să sprijine demersurile României, prin contribuţii concrete cu forţe şi capabilităţi militare. Totodată, a reconfirmat participarea României cu o companie la batalionul NATO ce urmează să fie dislocat în Polonia.

Miniştrii au analizat, de asemenea, implementarea mandatului stabilit la Varşovia, constând în adoptarea unor noi măsuri destinate zonei Mării Negre. Au fost luate decizii pentru intensificarea instruirii, prin intermediul unui centru comun de exerciţii, şi creşterea prezenţei aeriene aliate pe segmenul sudic al flancului estic al NATO, şi au aprobat folosirea bazelor aeriene din România şi Bulgaria pentru misiuni de supraveghere aeriană a Mării Negre. Principalele contribuţii în acest domeniu au fost anunţate de Canada, Marea Britanie şi Polonia.

În domeniul maritim, a fost agreată realizarea unei analize aprofundate a modalităţilor de dezvoltare a prezenţei navale la Marea Neagră, cu sprijinul direct al Autorităţilor Militare NATO, în pregătirea unei decizii finale pentru ministeriala apărării din februarie 2017. Sunt avute în vedere două componente cheie pentru postura de descurajare la Marea Neagră: cadrul întărit de pregătire şi elementul aliat de coordonare maritimă. Discuţiile şi deciziile adoptate de miniştrii apărării pe componentele aeriană şi maritimă ale prezenţei înaintate dovedesc că interesele de securitate ale României beneficiază în continuare de sprijinul aliat.

Ca urmare a eforturilor politico-militare desfăşurate de către autorităţile române după Summit, în context bilateral şi în format aliat, un număr important de aliaţi, între care Canada, Germania, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Statele Unite ale Americii şi Turcia au reconfirmat sau anunţat noi contribuţii pentru realizarea prezenţei înaintate adaptate în domeniile terestru, aerian şi maritim.  

Reuniunea a consemnat o serie de progrese şi în celelalte domenii ale posturii aliate de descurajare şi apărare, prin adoptarea de decizii concrete pentru perfecţionarea pregătirii şi operativităţii forţelor de răspuns ulterior, realizarea evaluării funcţionale a structurii de comandă a NATO, apărarea cibernetică şi îmbunătăţirea procesului de planificare a apărării Alianței.

Miniştrii apărării au abordat, în cadrul cinei de lucru din seara zilei de 26 octombrie, tema proiectării stabilităţii dincolo de graniţele Alianţei, ca al doilea palier important de lucru pentru implementarea deciziilor adoptate în iulie la Varşovia. În acest sens, au fost adoptate următorele decizii: lansarea viitoarei activităţi NATO de instruire şi dezvoltare a capacităţilor de apărare din Irak (NCTB-I), începând cu luna ianuarie 2017, continuarea efortului Alianței în Marea Egee şi lansarea unei noi operaţii de securitate maritimă în Mediterana Centrală (Operația SEA GUARDIAN). Aceasta va oferi cadrul de asigurare a sprijinului aliat pentru  Operaţia Uniunii Europene SOPHIA.

În cursul zilei de 27 octombrie, miniştrii aliaţi ai apărării au discutat modalităţile de  aprofundare a cooperării dintre NATO şi Uniunea Europeană, respectiv de implementare a Declaraţiei Comune semnate la Summitul NATO de la Varşovia pe această temă. La reuniune au participat şi Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini, precum şi miniştrii apărării din Finlanda şi Suedia.

Intervenţiile Aliate şi ale reprezentanţilor UE au conturat o abordare consensuală privind necesitatea consolidării cooperării politice şi practice dintre cele două organizaţii, în vederea contracarării cât mai eficiente a ameninţărilor tot mai complexe la adresa securităţii europene şi euro-atlantice. Avansarea cooperării va avea la bază principiile complementarităţii şi evitării duplicărilor, iar dezvoltarea capabilităţior de apărare trebuie să răspundă nevoilor de utilizare a acestora în operaţii şi misiuni, atât în context aliat, cât şi al Uniunii Europene. 

Ministrul român al apărării a subliniat importanţa existenţei unei legături transatlantice solide şi durabile, menţionând că actualele provocări de securitate reclamă o relaţie NATO-UE aprofundată. În acelaşi timp, oficialul român a subliniat imperativul asigurării complementarităţii dintre Uniunea Europeană şi Alianţa Nord-Atlantică, precum şi necesitatea de a da un nou impuls Parteneriatului strategic dintre cele două organizaţii prin implementarea sinergică a Declaraţiei Comune NATO-UE şi intensificarea cooperării în domenii concrete cum sunt contracararea ameninţărilor hibride, apărarea cibernetică şi comunicarea strategică, spune MApN intr-un comunicat.