Ce noi arme isi expune agresiva Rusie in bazinul Marii Negre

Rusia şi-a înmulţit în această toamnă numărul exerciţiilor militare pentru a-şi reuni aliaţii în pofida pandemiei de COVID-19, pe fondul unor noi tensiuni cu Occidentul, comentează joi France Presse.

Cele mai mari din aceste manevre sezoniere au început luni în Caucazul rus, la care participă până la 80.000 de militari, cuprinzând episoade navale prevăzute în Marea Caspică şi în Marea Neagră. Printre participanţii străini figurează China şi Belarus, în timp ce Iranul va trimite nave.

Denumite ‘Caucaz-2020’ şi prevăzute să se încheie la 26 septembrie, ‘aceste exerciţii constituie principala verificare anuală a capacităţii forţelor armate ruse de a duce un conflict de mare amploare’, afirmă analistul militar Vasili Kaşin, de la Înalta Şcoală de Economie din Moscova.

Acestea sunt destinate să testeze înainte de toate ‘eşaloanele superioare ale comandamentului militar’, explică expertul.

Potrivit Ministerului rus al Apărării, la operaţiunile de luptă au fost mobilizaţi 12.900 de soldaţi, până la 250 de tancuri, 450 de blindate, 200 sisteme de artilerie şi numeroase sisteme de lansatoare de rachete, între care TOS-2 de ultimă generaţie.

În pofida forţei de lovire afişată, aceste exerciţii sunt mult mai modeste în comparaţie cu manevre similare din 2019, la care au participat 128.000 de militari în centrul ţării, sau cu mobilizarea unor efective de 300.000 de militari în Extremul Orient în 2018.

Dacă Belarusul este un participant obişnuit al exerciţiilor ruse, înlănţuirea de manevre din acest an vine în sprijinul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, confruntat cu o mişcare de protest fără precedent care contestă realegerea sa considerată frauduloasă la 9 august.

‘Caucaz-2020’ se desfăşoară în paralel cu manevrele ruso-belaruse ‘Frăţia slavă’, la care au fost mobilizaţi circa 900 de soldaţi ruşi.

Două bombardiere ruseşti Tu-160 au survolat marţi zona de antrenament, în apropiere de oraşul Brest, situat lângă frontiera dintre Belarus şi Polonia. O acţiune simbolică în contextul actual, având în vedere că Lukaşenko susţine că manifestaţiile sunt orchestrate de vecinii săi polonezi şi baltici. După luni de tensiuni, el proclamă în prezent legături indestructibile cu Rusia, acuzând Occidentul că vrea să facă din ţara sa o ‘trambulină’, câmp de luptă, pentru un ‘război’ împotriva Rusiei.

Alte exerciţii au fost deja anunţate pentru luna octombrie în Belarus, în cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), dominată de Rusia şi care grupează foste republici sovietice.

Ucraina, scena unui conflict în estul ţării, alimentat de sprijinul rusesc pentru rebelii separatişti din Donbas, percepe aceste manevre drept o ameninţare, în special pe ţărmul Mării Negre.

‘Ministrul ucrainean al Apărării a subliniat că exerciţiile militare internaţionale ale Rusiei constituie o ameninţare. Unităţile militare prezente care participă la manevre ar putea fi utilizate pentru a provoca escaladări şi a ameninţa stabilitatea în regiunea Mării Negre’, a apreciat ministerul.

Flotele ucraineană şi rusă au avut deja ciocniri în zonă după anexarea Crimeei în 2014, iar patrule ale NATO sunt în apele Mării Negre.

Aceste exerciţii confirmă într-un final virajul făcut de Rusia spre Asia de la agravarea tensiunilor cu Occident în urma crizei ucrainene. China va participa de asemenea la manevrele organizate în această toamnă de Rusia, ca de fiecare dată din 2018.

Relaţiile Moscovei cu Occidentul s-au deteriorat şi mai mult în ultimii ani odată cu înmulţirea scandalurilor de spionaj şi de ingerinţă, cărora li se adaugă în prezent şi otrăvirea principalului opozant rus Aleksei Navalnîi.

Dacă Moscova susţine an de an că organizează aceste exerciţii dintr-o perspectivă ‘pur defensivă’ şi împotriva unui inamic ‘ipotetic’, acestea reprezintă de asemenea o oportunitate de a-şi etala puterea.

Căci Rusia aplică un costisitor plan de modernizare a forţelor sale armate şi a testat numeroase arme în condiţii reale din 2015 în Siria, aflată în război.

În raport cu ultimele exerciţii în Caucaz în 2016, Rusia ‘şi-a crescut numărul de sisteme de artilerie, de drone’, ‘a sporit numărul noilor sale avioane de luptă şi al sistemelor de apărare antiaeriană’, printre care temutul S-400, relevă expertul Vasili Kaşin.

Preşedintele rus Vladimir Putin nu încetează să laude dezvoltarea unor arme ‘invincibile’ de către ţara sa.

Potrivit lui Vasili Kaşin, una dintre acestea, racheta hipersonică Kinjal, ar putea fi prezentată în cadrul exerciţiilor ‘Caucaz-2020’, la fel ca avioane de luptă de generaţia a cincea Su-57, scrie Agerpres.