Postul de radio Deutsche Welle, sectia in limba romana, lanseaza un atac furibund la adresa lui Klaus Iohannis si a lui Eduard Hellvig. La surprinzatoarea lovitura ce vine de la Berlin sunt adaugati si consilierii prezidentiali Dan Mihalache, George Scutaru, Andrei Muraru si Cosmin Marinescu.
Presa de limba romana din afara Romaniei a fost pina acum foarte favorabila lui Klaus Iohannis, iar atacul DW este cu atat mai provocator cu cat el vine de la Berlin.
Iata cateva fragmente din comentariul lui Petre M. Iancu, in care se folosesc tuse critice groase si apasate :
“Or, în procesul selectării oamenilor săi, Iohannis a avut mare grijă să evite scrupulos orice bănuială că ar putea avansa personalităţi nepătate aparţinând acestui segment. În schimb, de la Dan Mihalache la Andrei Muraru, abundă între consilierii săi personajele controversate, cu traiectorii umbrite de episoade şi opţiuni problematice.
Aşa de pildă, Cosmin Marinescu e fostul consilier al lui Daniel Chiţoiu. Cel din urmă semnase, împreună cu Victor Ponta, cu pe-atunci voiculescianul Daniel C-tin şi cu faimosul colonel Dogaru, prietenul ideologului Kremlinului, Alexander Dughin, o înţelegere de desfiinţare a DNA, ANI şi a Curţii Constituţionale.
La rândul său, George Scutaru a fost consilierul lui Teodor Meleşcanu. După nişte ani, cel din urmă avea să abandoneze funcţia sa de şef al SIE spre a strânge voturile necesare unei candidaturi la preşedinţie cu ajutorul aceluiaşi colonel Dogaru, Meleşcanu devenind, după eşecul său în alegeri, un ministru de externe pontist, implicat în scandalul încălcării dreptului la vot în diasporă.
Ministru într-unul din guvernele Ponta a fost şi proaspăt numitul şef al SRI. În speţă, în fatidicul an 2012. În care s-a produs nu doar cea mai brutală violare, de către executivul Ponta şi a majorităţii parlamentare USL-iste a principiilor şi mecanismelor statului de drept, ci şi cel mai grav derapaj în materie de orientare pro-occidentală a României. Pe-atunci, ministru de externe era un kremlinofil declarat.
(…)
În aceste condiţii de perceptibilă şi progresivă discreditare şi decredibilizare politică şi instituţională ar fi fost recomandabil ca preşedintele să reziste tentaţiei de a-şi răsplăti cu o funcţie înaltă omul de casă. Ar fi fost concomitent imperativ ca şeful statului să contracareze orice potenţială amplificare a crizei de încredere, oferind conducerea serviciului secret unei personalităţi cu un trecut situat dincolo de orice dubiu în privinţa susţinerii necondiţionate a statului de drept şi a reformelor.
Încât, oricât “calm” ar urma el să furnizeze serviciului secret, după cum s-a afirmat, e greu să nu se aprecieze numirea lui Eduard Hellvig în fruntea SRI ca o eroare. Şi mai greu de crezut e că greşelile în materie de selecţie a oamenilor săi nu-l vor costa scump pe Klaus Iohannis. Şi nu doar în materie de popularitate şi prestigiu.”
Articolul integral aici : http://www.dw.de/eduard-hellvig-%C5%9Fi-deciziile-lui-klaus-iohannis/a-18270806#disqus_thread
