Home Articole Dezvaluirile lui Raed Arafat despre intoxicarile pe seama protestelor

Dezvaluirile lui Raed Arafat despre intoxicarile pe seama protestelor

3240
7
SHARE

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES că DSU, prin furnizarea informaţiilor despre efectele expunerii la gaze lacrimogene, în contextul protestului din 10 august, nu a avut intenţia de a susţine o parte sau alta, ci de a prezenta date de interes public.

El a adăugat că, deşi comunicatul DSU a atras “sute, mii de comentarii extrem de agresive”, scopul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă nu este acela de a-şi apăra imaginea, cu “preţul tăcerii sau al furnizării unor date greşite”.

Secretarul de stat a mai vorbit, în interviul pentru AGERPRES, despre Centrul Municipal Integrat pentru Situaţii de Urgenţă, arătând că mutarea serviciului de ambulanţă în cadrul acestuia este extrem de importantă, în vederea unei funcţionări eficiente. În contextul în care sunt centre SMURD care riscă să nu mai poată fi susţinute financiar, pe fondul creşterilor salariale din administraţia locală, Raed Arafat a pledat pentru preluarea acestor echipaje la nivelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.

El a făcut referire şi la faptul că, în ultimul an, a crescut numărul avizelor şi al autorizaţiilor de securitate la incendiu emise de către ISU. Totodată, Arafat a precizat şi că se lucrează la modificări legislative care să faciliteze obţinerea acestor documente, fără a fi periclitată siguranţa cetăţeanului.

AGERPRES: În ultimele zile au existat dezbateri intense pe tema intervenţiei jandarmilor la protestul din 10 august, în special legate de gazele lacrimogene folosite împotriva manifestanţilor. Aţi respins deja afirmaţiile celor care susţineau că substanţele respective ar avea efecte extrem de grave asupra sănătăţii. Consideraţi, totuşi, că ar fi fost mai indicat, din punct de vedere medical, să se limiteze utilizarea acestor gaze împotriva populaţiei?

Raed Arafat: Despre intervenţia Jandarmeriei, a modului în care au fost utilizate substanţele lacrimogene, nu pot să mă pronunţ eu. Este o anchetă pe care o face Parchetul, care o să vină cu toate datele şi detaliile când va termina ancheta şi o să spună ce consideră că a fost corect, ce consideră că nu a fost corect. Aceasta este normalitatea.

Din punctul nostru de vedere, noi am explicat – şi eu, personal, şi la nivelul Departamentului – nişte lucruri, după ce au început să apară anumite, să zicem, informaţii incorecte, în spaţiul public, de la mass media şi până la reţelele de socializare. Acolo au apărut nişte informaţii care sunt total incorecte, care aveau menirea să îi facă pe oameni să fie extrem de speriaţi, extrem de îngrijoraţi şi să îi trimită pe toţi la controale la spitale. Am citit azi o informaţie, dată chiar de cineva care are pregătire medicală, că au fost radioactive substanţele, că sunt mutagene, că produc mutaţii, că schimbă ADN-ul, că duc la avort, că cei care au fost acolo nu o să aibă acum nimic, dar o să aibă ceva sigur peste o perioadă, că o să aibă cancer. Este normal să ieşim şi să le spunem oamenilor: Dacă nu aveţi probleme, nu trebuie să vă îngrijoraţi. Cei care au probleme – şi acesta a fost comunicatul pe care noi l-am dat – cei care au simptome, care nu se simt bine să meargă la spital. Dar pentru cei care nu au probleme recomandarea noastră a fost că nu au de ce să meargă la un control de rutină, nu au de ce să se teamă dacă nu au probleme persistente. De aici, au început interpretări la ceea ce am scris noi, atacurile, pentru că poate că unii s-au supărat, că nu voiau să ieşim cu acest mesaj.

Rolul Departamentului nu este în niciun caz de a susţine o parte sau alta. Rolul Departamentului este să ia anumite date, să răspundă la ele şi să spună populaţiei ce consideră că este normal, ce consideră că este în interesul public, indiferent dacă asta este plăcut sau nu de către cineva. Dacă noi am sta în Departament şi am începe să ne gândim la pe cine supărăm, pe cine nu supărăm când spunem ceva, înseamnă că niciodată nu vom ieşi cu informări, cu date. Acesta a fost motivul pentru care noi am ieşit şi am spus: În cazul celor care nu au simptome, nu au probleme, nu recomandăm ca ei să meargă la spital. Cei care au simptome persistente să meargă la spital sau să consulte un medic. În final, asta era o recomandare. Dacă cineva voia să meargă la medic – putem noi să recomandăm cât vrem – nimeni nu îl oprea. Noi nu am interzis să meargă. Iar la spitale nu s-a pus o limită, că dacă veniţi nu vă primim. Noi am dat un sfat, astfel încât aceia care sunt îngrijoraţi de aceste informaţii care au început să apară, să înţeleagă un punct de vedere oficial al DSU, venind cu fapte care să îi liniştească. Ne-am consultat cu unii, cu alţii, să nu creadă cineva că ne-am trezit şi am zis: “Hai repede să dăm răspunsul!”. Nu! Ne-am asigurat că răspunsul pe care îl dăm nu este greşit. Şi ne-am consultat şi cu oameni din afară, şi ne-am consultat cu mai mulţi care sunt mai experţi decât noi: dacă este un motiv de îngrijorare, dacă trebuie să le recomandăm oamenilor să meargă la control.

Sunt ţări în care astfel de substanţe sunt folosite la ordinea săptămânii sau în fiecare lună este câte o demonstraţie în care poliţia foloseşte ceva. Am vorbit cu oameni care erau mult mai expuşi decât noi la astfel de cazuistici şi care ştiau bine despre ce vorbesc. Ne-au zis că, de regulă, marea majoritate rămâne fără efecte în câteva zeci de minute. O parte – dacă s-a expus mai mult – poate să aibă efecte mai ales la nivel laringo-faringian, poate să rămână chiar câteva zile sau mai mult cu anumite simptome, dureri, care necesită într-adevăr urmărire medicală. Dar internarea în spital este extrem de rară şi dacă se internează, de regulă nu din cauza asta, ci din alte cauze, sau dacă apar persoane care aveau comorbidităţi, de exemplu, astm bronşic, fiind expuse la aceste substanţe, să se exacerbeze simptomatologia respiratorie. Mai este un aspect de menţionat, nu există tratamente specifice acestor substanţe. Tratamentele sunt simptomatice. Nu există tratamente specifice, în sensul în care să spui că avem un antidot pentru ele şi nu vrem să îl dăm oamenilor.

Aici vine diferenţa dintre aceste substanţe şi ce au încercat unii să acrediteze în spaţiul public: că substanţele sunt de fapt gaze de război. Dacă erau folosite gaze de război, nici nu trebuie să ne treacă prin cap că aşa ceva se putea întâmpla în România, pentru că aşa ceva ar fi fost extrem de grav. Există două ţări despre care ştim recent că au folosit astfel de gaze împotriva populaţiei: în Siria şi în Irak pe vremea lui Saddam Hussein, când s-au folosit împotriva populaţiei kurde anumite tipuri de gaze de război. Aceste gaze produc decese. Ele nu sunt substanţe incapacitante, sunt substanţe care sunt menite să ucidă, în principiu, şi acolo există antidoturi care trebuie administrate în câteva minute. Dacă nu se administrează în câteva minute, persoana decedează sau ajunge într-o stare foarte critică. La un moment dat, a apărut şi numele gazului sarin. Gazul sarin a fost folosit de o grupare teroristă în Japonia, acum mai mulţi ani, şi a dus la apariţia unor decese într-o staţie de metrou, fiind folosită o cantitate foarte mică din substanţa respectivă.

Ce a făcut Departamentul a fost să clarifice nişte lucruri pe care populaţia putea să le ia sau nu în considerare. Însă, de ce am făcut-o? Am avut chiar păreri la noi, că mai bine nu spuneam nimic pentru că, uite, ne afectează imaginea, că am fost atacaţi pe Facebook, avem sute, mii de comentarii extrem de agresive. Departamentul nu este aici ca să îşi apere imaginea, dacă imaginea este obţinută printr-o tăcere asupra unei situaţii de fapt sau prin a furniza nişte date greşite sau a nu furniza datele corecte. Ne asumăm uneori chiar să se supere o parte pe noi, dar zicem ce considerăm că trebuie zis. Nu suntem infailibili, nu suntem fără greşeli şi nu suntem perfecţi. Dar este normal, când ştii că ceva trebuie precizat, să precizezi. Altfel, avem o problemă. Asta înseamnă că nimeni nu mai poate să aibă încredere în momentul în care trebuie să dăm informaţii. Dacă nu le dăm şi spunem “Staţi liniştiţi!”, pentru că vrem să ne apărăm imaginea, înseamnă că atunci ei nu ar trebui să aibă încredere în noi. Nu când ieşim şi dăm date, despre care încet-încet se dovedeşte că aşa este. Cine stă la rece şi analizează o să vadă că nu am dat date false, nu am dat date greşite, nu am date exagerate. Am zis realitatea. Recomandarea noastră care a fost bălmăjită în spaţiul public, că noi am recomandat oamenilor să nu meargă deloc la spitale… Noi am recomandat celor care nu au simptome şi nu au probleme să nu meargă la controale de rutină la spital şi acest lucru era normal.

AGERPRES: Pentru că aţi vorbit despre interesul public şi pentru că a fost atât de criticată amploarea intervenţiei, credeţi că ar fi fost bine ca utilizarea gazelor lacrimogene să fie limitată?

Raed Arafat: Încă o dată: nu pot să spun, nu am experienţă, nu ştiu dacă s-a folosit în conformitate cu cantităţile folosite afară sau dacă s-a depăşit cantitatea. Este o anchetă pe care o face Parchetul. Nu ne pronunţăm asupra acestui lucru. Şi este clar că nu e domeniul nostru. Noi am avut echipe pregătite. Iniţial – şi acesta a fost un subiect, că se ştia înainte… Nu, nu se ştia. Noi, cel puţin, ştiam că este un miting mai mare, nu ştiam cifra exactă – s-a vehiculat şi cifra de un milion – şi era normal să chemăm un număr de echipe din alte părţi, ca să nu încărcăm Bucureştiul cu presiunea mitingului, în sensul în care să luăm numai echipe din Bucureşti şi să lăsăm urgenţele curente mai puţin acoperite. Noi ce am făcut în prima fază a fost să alocăm patru echipaje de prim ajutor din Bucureşti şi 13 echipaje cu maşini de multiple victime, pentru că astea sunt maşini care sunt de regulă de rezervă şi le folosim în aceste situaţii: aglomerări de persoane, accidente colective, chiar meciuri. Sunt maşini pe care le folosim şi ca puncte fixe de prim ajutor, fiind maşini mai mari. Noi am adus zece maşini din ţară, din judeţele care sunt în apropiere, şi trei maşini din Bucureşti. Asta însemna 17 echipaje de prim ajutor, dintre care trei aveau şi medic, deci erau echipaje medicale de urgenţă. Pe parcurs, când s-a escaladat situaţia, eu eram în centrul de comandă cu inspectorul şef de la Pompieri din Bucureşti şi am început să suplimentăm. Am ajuns la un moment la vreo 33-34 de echipaje suplimentate, Serviciul de Ambulanţă Bucureşti păstrând un număr de echipaje care au fost aduse de acasă pentru cazurile curente, pentru că noi, retrăgând echipajele SMURD din activitatea lor curentă, trebuia să fie o parte dintre ele înlocuite. Şi acest lucru a fost de fapt de ce s-a întâmplat. Noi am ajuns la 33-34 de echipaje. O parte din echipaje au rămas ca puncte fixe şi o parte făceau transporturile către spital. Cifrele sunt cunoscute: 452 au fost asistaţi la faţa locului, dintre care 70 au fost transportaţi la spital, rămânând nouă persoane internate.

AGERPRES: Referitor la cazul bărbatului în vârstă de 62 de ani, din Turnu Măgurele, care a participat la protestul din 10 august şi care a decedat pe 10 august aţi apreciat luni, în cadrul Comisiei de Apărare, că a fost un episod medical separat. Însă, în contextul în care aţi spus că e posibil ca unele persoane, care s-au expus mai mult, să prezinte anumite simptome chiar timp de câteva zile, credeţi că este exclus să există o corelare cu inhalarea substanţelor lacrimogene?

Raed Arafat: Ce pot să spun, acum când a apărut rezultatul autopsiei, este că acesta arată că pacientul respectiv avea probleme grave cronice, pe care e foarte greu să le corelăm cu ce s-a întâmplat în Piaţă. Epistaxisul care a apărut, sângerarea nazală, pentru care s-a prezentat în principal la echipa noastră, şi asistenţa care s-a acordat, faptul că nu a dorit să meargă la spital – asta nu înseamnă, cum au zis unii, că vrem să aruncăm vina pe el. Nu! Era un episod care era corelat, poate, cu hipertensiunea. Sângerarea din nas poate să fie corelată inclusiv cu boala cronică pe care o avea, dar rezultatul autopsiei a arătat un lucru care îndepărtează această suspiciune, ca un episod să fie corelat cu celălalt. Însă, cei de la Medicina Legală mai au nişte investigaţii de făcut, din ce am înţeles, histopatologice şi aşa mai departe, în urma cărora pot să vină şi cu alte teorii. Asta rămâne deschis, să vedem şi ultimele rezultate care vor veni şi de la Medicina Legală. Însă rezultatul autopsiei, dat ieri (marţi – n.r.), a arătat prezenţa unor afecţiuni care au stat la baza a ceea ce s-a întâmplat după patru zile.

 

7 COMMENTS

  1. Ca de obicei in toata harababura asta Arafat e printre putinii in care simti ca poti sa ai incredere. Nu ezita sa spuna nu stiu, sau parerea me este dar poate altii descopera altceva.

    Cum a zis un intelept o data:
    The problem with the world is that the intelligent people are full of doubts, while the stupid ones are full of confidence.

  2. Gazarea au laudat-o și hitleriștii, nici din partea lor nici a ăstora nu există compasiune față de gazați!

    • @Carmen, vrei sa traiesti altfel in romanica?! Nu mai imprastia ura! Toti traitorii din tara simt ca teaiesc prelungirea epocii comuniste dar la alt nivel,un nivel de control si coordonare puternice din strainatati,doar marii capi ai tarii sunt vinovati de executarea impunerilor,ei isi iau tainul si cetatenii sufera in nestire!

    • Mai lasati-o cu gazarea, atat timp cat cu totii ati participat la o manifestatatie ilegala, cu scop de a crea haos in tara. E haos destul si fara voi.
      Unde erati cand anii mineriadelor si a altor manifestatii masive a acelor ani, tot Bucurestiul putea a “gaze de razboi”, numai cand intrai la metrou te lua plansul ?

  3. Asi vrea sa stiu cate plangeri au fost facute impotriva politistilor germani sau americani datorita protestelor in tarile lor, cati politisti au fost anchetati sau condamnati ca au folosit gaze sau forta publica( asa se numeste intr un stat democratic) .

Leave a Reply