Monica Iacob Ridzi a pus la cale întreg procesul de fraudare a bugetului Ministerului Tineretului și Sportului, cheltuind iresponsabil banii publici, prin simularea unei proceduri de achiziție, într-o perioadă în care România traversa o criză economică majoră, se arată în motivarea deciziei prin care Ridzi a fost condamnată definitiv la cinci ani de închisoare.
Înalta Curte de Casație și Justiție a dat publicității vineri motivele pentru care fostul ministru Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în februarie 2015, la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul organizării Zilei Tineretului din 2009.
Aceeași pedeapsă a primit și Ioana Vârsta, fostă consilieră a Monicăi Iacob Ridzi.
“În privința inculpatelor Iacob-Ridzi Monica Maria și Vârsta Ioana Elena, este cert faptul că acestea au pus la cale întregul proces de fraudare a bugetului MTS, având inițiativa, dar și decizia organizării evenimentelor de la 2 mai 2009, cu consecința cheltuirii unor importante sume de bani din fondurile publice, al căror cuantum a fost stabilit arbitrar, fără o minimă preocupare pentru o estimare corectă a cheltuielilor ocazionate de organizarea Zilei Naționale a Tineretului în anul 2009”, susțin judecătorii.
Magistrații mai arată că MTS avea capacitatea să organizeze evenimentele prin forțe proprii și cu mai puține resurse financiare, mai ales în contextul în care în anul 2009 România traversa o criză economică majoră, care ar fi trebuit să impună
raționalizarea cheltuielilor bugetare.
“Ceea ce frapează în speță este modul absolut iresponsabil în care inculpatele au conceput și pus în practică cheltuirea fondurilor publice, prin simularea unei proceduri de achiziție publică, desfășurată post-factum și cu câștigători dinainte stabiliți. Prin urmare, gravitatea faptelor imputate inculpatelor derivă nu doar din stabilirea în mod discreționar a unor cheltuieli făcute pe seama bugetului instituției publice în slujba căreia se presupune că ambele își desfășurau activitatea, ci și din încălcarea cu bună știință a tuturor procedurilor legale de atribuire a unor contracte de achiziție publică”, adaugă instanța.
“Negarea responsabilității care le revine în păgubirea bugetului MTS prin organizarea evenimentelor de la 2 mai 2009, încercarea de a arunca întreaga responsabilitate pe umerii altor persoane, mistificarea adevărului cu privire la semnarea unor documente cu conținut nereal și antedatate, deși acest lucru este de domeniul evidenței chiar și pentru persoane lipsite de cunoștințe juridice, demonstrează faptul că întreaga experiență pe care a reprezentat-o prezentul proces penal nu a fost suficientă pentru ca inculpatele Iacob-Ridzi și Vârsta să realizeze gravitatea și consecințele faptelor pe care le-au comis, iar reeducarea inculpatelor prin inculcarea respectului pentru valorile apărate de legea penală nu se poate face decât prin executarea în regim de detenție a pedepselor stabilite de către instanța de fond”, se mai arată în documentul ÎCCJ.
Judecătorii explică faptul că Monica Ridzi a încercat să controleze și să influențeze declarațiile pe care urmau să le dea în fața organelor de anchetă angajații MTS, iar încercarea sa de a zădărnici aflarea adevărului nu s-a rezumat doar la convocarea unor ședințe “de instruire” a subordonaților, ci și prin punerea procurorilor în imposibilitatea de a accesa datele din calculatoarele ministerului cu referire la corespondența incriminatoare purtată între diferite persoane cu privire la organizarea acelor evenimente.
Monica Iacob Ridzi se află încarcerată la Spitalul Penitenciar Jilava, fiind transferată de la Penitenciarul Gherla, din cauza problemelor de sănătate.
Ea a deschis un proces la Tribunalul Ilfov prin care încearcă să obțină întreruperea executării pedepsei de cinci ani, invocând faptul că trebuie să se trateze într-un spital din afara sistemului penitenciar.
De asemenea, Monica Ridzi a depus prin intermediul soțului ei, o cerere de grațiere adresată președintelui Klaus Iohannis.
