Home Articole Ministrul roman al apararii dezvaluie intentiile Rusiei

Ministrul roman al apararii dezvaluie intentiile Rusiei

4604
16
SHARE

Intr-un interviu acordat news.ro, ministrul roman al apararii, diplomatul de cariera Mihnea Motoc face precizari importante privind capabilitatile Romaniei ca stat membru NATO, masurile pe care Alianta le ia pe flacul estic unde se manifesta cele mai mari amenintari si modul in care Federatia Rusa pune in pericol stabilitatea continentala prin incalcarea in mod repetat a normelor dreptului international.


Ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc spune într-un interviu pentru agenţia de presă News.ro că nu se pune acum problema ca stagiul militar obligatoriu să fie reintrodus, dar susţine că Armata României va avea din 2017 o rezervă de voluntari de 2.700 de persoane. Mihnea Motoc vorbeşte despre exerciţiile fără notificare ale Rusiei, dar şi despre felul în care România intenţionează să-şi consolideze apărarea, în special la Marea Neagră, arătând că va începe o procedură de achiziţie pentru mai multe corvete de luptă multirol.

În sfera politicii internaţionale, Mihnea Motoc a arătat că parteneriatul strategic cu SUA nu ar trebui să fie afectat de alegerile prezidenţiale de peste ocean, fiind aspecte “mult prea profunde” în dimensiunea de securitate a acestui parteneriat încât să poată fi afectate, indiferent de rezultatul scrutinului.

Motoc a vorbit şi despre apărarea la Marea Neagră, arătând că vor fi intensificate exerciţiile şi se va realiza un cadru aliat întărit cu un element de coordonare “care să facă aceste exerciţii mai sistematice, mai intense, mai complexe şi să le conecteze la programul de exerciţii al NATO”. Ministrul a subliniat însă că este importantă dobândirea de capabilităţi proprii, astfel că, în perioada următoare, va fi demarată procedura de achiziţie a unor corvete, prima dintre ele estimându-se că ar putea fi operaţională la sfârşitul acestui deceniu, dacă se menţin alocările bugetare.

Ministrul Apărării Naţionale a arătat că nu se pune acum problema unei reintroduceri a stagiului militar obligatoriu, dar a menţionat că acesta este suspendat, nu abolit. O alternativă în caz de mobilizare ar fi crearea rezervei de voluntari, legislaţia în acest sens urmând să intre în vigoare la începutul lui 2017. Până atunci, ministrul spune că România ar putea avea un efectiv de aproximativ 2.700 de rezervişti voluntari pregătiţi pentru situaţii speciale.

Prezentăm integral interviul acordat de ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc, agenţiei de presă News.ro:

 

Reporter: Aţi declarat că ne aflăm într-un mediu de securitate mai complicat decât oricând. Ce înseamnă acest lucru, domnule ministru?

Mihnea Motoc: Cred că îndreptăţirea acestei aprecieri o pot verifica direct, zi de zi, toţi cetăţenii, din ce văd la televiziuni, din ce citesc din sursele deschise se poate vedea că aşa stau lucrurile. Dacă mai avem nevoie de alte probe, să ne uităm totuşi la evoluţiile fără precedent din flancul estic al NATO, pornind de la încălcarea frontală a principiilor şi regulilor de drept internaţional manifestată, cel mai recent, prin anexarea ilegală a Crimeei, putem trece de aici la criza separatistă din estul Ucrainei, putem să ne reamintim de evoluţiile din Georgia, din vara anului 2008. Vedem că niciunul dintre conflictele îngheţate care s-au constituit într-o salbă în zona Mării Negre nu au evoluat semnificativ în bine. Putem, de asemenea, să notăm, la acest capitol de apreciere a mediului de securitate, putem să notăm acumulările militare – prezenţa militară crescută a Rusiei la Marea Neagră şi la Marea Baltică. Înregistrăm, cu preocupare, exerciţiile de anvergură care s-au desfăşurat în această perioadă, cu scenarii axate pe evoluţii în zona noastră de interes. Putem să ne uităm, de asemenea, chiar mai departe de flancul estic, la conflictul adânc din Siria şi Irak. Privim cu speranţă şi frontul politico-diplomatic, perspectiva unei soluţii politice în Siria, într-o primă etapă. Uitându-ne la protagoniştii şi forţele implicate în aceste confruntări, atât în Siria cât şi în Irak, uitându-ne şi la repercusiunile şi efectele posibile, plecând de la presiunea migratorie şi trecând prin fenomenele asociate terorismului global, ajungem la concluzia că nici aceste concluzii, că suntem sau că nu suntem în prezenţi, ca naţiuni, eforturile coaliţiei internaţionale, indiferent de acestea, suntem cu toţii afectaţi într-o formă sau alta, mai devreme sau mai târziu. Deci, cred că e normal să conştientizăm că suntem într-un mediu de securitate mai complicat şi mai deteriorat decât în ultima vreme. De altfel, şi NATO are această evaluare, una dintre dovezile la îndemână fiind aceea că, pentru prima oară de la încheierea Războiului Rece, deci după 25 de ani, NATO revine la misiunea sa primară de apărare teritorială, după o perioadă îndelungată în care accentul a fost pus pe proiectarea stabilităţii, pe ceea ce s-a numit dimensiunea expediţională a NATO. Acest lucru a fost vizibil încă de la Summit-ul din Ţara Galilor din 2014 şi încă mai puternic manifestat în deciziile Summit-ului de la Varşovia în conturarea acestei posturi adaptate de descurajare şi apărare aliată determinată tocmai de mediul de securitate în schimbare.

Reporter: Vorbeaţi de exerciţii ale Rusiei, unele dintre ele sunt în desfăşurare şi în acest moment. Sunt notificate aceste exerciţii?

Mihnea Motoc: În ceea ce priveşte exerciţiile derulate de Federaţia Rusă în zona noastră, în zona OSCE, o parte dintre ele sunt notificate. Ultimul exerciţiu a fost cel tactic-strategic “Caucaz 2016”, derulat pe ceea ce doctrina militară rusă actuală numeşte direcţia strategică sud-sud-vest. Acest exerciţiu a fost notificat, dar la fiecare ediţie, şi cea din 2016 nu a făcut excepţie de la această regulă, în afară de exerciţiul notificat, întotdeauna, concomitent, înainte sau după derularea sa au loc şi alte exerciţii complementare, iar acelea nu sunt notificate. În ce priveşte exerciţiile în care sunt antrenate capabilităţi navale ale Federaţiei Ruse în estul Mediteranei, care intră sub alt regim sub aspectul notificării, aş nota doar că, din câte ştiu, este pentru prima oară când au loc asemenea exerciţii în Mediterana cât priveşte Federaţia Rusă. Mai este de observat că multe din misiunile de transport pe mare sau multe din navele care participă la dispozitivul militar rus din estul Mediteranei tranzitează dinspre Marea Neagră. Aceasta ne conduce, pe un plan mai general, la concluzia că nu mai putem să ne uităm compartimentalizat, regiune cu regiune, distinct la chestiunile de securitate. Regionalizarea securităţii nu mai este o chestiune de actualitate. Interconexiunile, cel puţin în partea aceasta de lume, între medii considerate, până de curând, distincte de securitate, interconexiunile apropie şi le pun în consonanţă din ce în ce mai mult. Trebuie să încercăm să privim global şi integrat în cea mai mare măsură.

Reporter: În acest mediu de securitate mai complex, de care vorbeaţi, cât de vulnerabilă este Republica Moldova, mai la est şi fără să fie parte într-o alianţă puternică, aşa cum este România?

Mihnea Motoc: Nu cred că sunt eu primul chemat să evaluez parametrii de securitate care sunt aplicabili, relevanţi pentru Republica Moldova. Cred că pot nota, fără tăgadă, că la puţin timp de la declararea independenţei Republicii Moldova, ţara s-a confruntat şi a avut permanent, pe teritoriul său, un conflict îngheţat – situaţia din republica separatistă Transnistreană. Dar ce pot eu să subliniez legat de situaţia Republicii Moldova, în acelaşi mediu şi context complicat de Securitate, este faptul că, pentru noi, relaţia bilaterală, inclusiv dimensiunea de apărare, este o relaţie specială şi că, în plan bilateral, s-a mers pe un curs ascendent în care obiectivul nostru principal, fie că am acţionat strict bilateral, fie că am acţionat cu Chişinăul într-un context NATO sau într-un context UE, obiectivul nostru principal a fost să contribuim la consolidarea şi la modernizarea forţelor armate ale Republicii Moldova. În ceea ce priveşte planul bilateral, am pus un accent deosebit pe pregătirea în comun a unor unităţi din tot spectrul, din toate categoriile de forţe, inclusiv forţe pentru operaţii speciale ale Republicii Moldova la pregătirea în comun şi la exerciţii multinaţionale pe care le-am găzduit. Chiar la ultimele contacte, la nivel ministerial, am discutat cu omologul de la Chişinău, domnul ministru Şalaru, despre perspectiva implementării unui concept modern, se cheamă Sister Units, în care unităţi de la noi şi din Republica Moldova cooperează practic, pragmatic, dialogând direct între ele. O a doua linie majoră de acţiune a fost de a crea oportunităţi cât mai ample pentru ofiţerii forţelor armate ale Republicii Moldova de a se instrui la noi. Practic, în toate formele şi la toate nivelurile de educaţie militară am creat asemenea posibilităţi, iar numărul de locuri oferite a crescut de la an la an. De asemenea, ne-am bucurat că, în conjuncţie cu preocupările NATO faţă de partenerul moldovean, am avut o contribuţie importantă la conturarea noilor documente programatice din sfera securităţii Republicii Moldova. În plan NATO, există o iniţiativă promiţătoare care va genera, cu certitudine, efecte în acest proces de modernizare şi întărire a forţelor armate ale Republicii Moldova, iniţiativa de dezvoltare a capabilităţilor de apărare la care România are o contribuţie importantă. Acţionăm în plan NATO pentru constituirea biroului de legătură al NATO de la Chişinău. În plan european, în planul Uniunii Europene, unde Republica Moldova s-a arătat interesată să contribuie la activităţile desfăşurate sub egida politicii de securitate şi apărare comună, observând amândoi, atât eu cât şi omologul de la Chişinău, că există un accent special la ora actuală în cadrul Uniunii Europene pentru creşterea dimensiunii de securitate şi apărare, pentru avansarea spre o uniune a apărării, am conchis împreună că este de dorit, pentru toţi partenerii interesaţi, pentru Republica Moldova în orice caz, să se examineze ce posibilităţi există pentru creşterea contribuţiei şi în acest context.

Reporter: Ministrul Duşa spunea că, aproape zilnic, sunt intruziuni în spaţiul aerian românesc. Au existat astfel de survoluri neautorizate în mandatul dumneavoastră de ministru al Apărării? Descurajează noile supersonice F16 astfel de practici?

Mihnea Motoc: Dacă vorbim despre situaţii de intrare neautorizată în spaţiul aerian, în mandatul meu nu am de semnalat situaţii aparte, nu ne-am confruntat cu asemenea incidente, ceea ce nu înseamnă că, în apropierea zonei de avertizare, nu au fost, în mai multe rânduri, cazuri în care practic ceea ce se întâmplă, ceea ce se urmăreşte, este testarea capacităţii noastre de răspuns în asemenea situaţii. Referindu-mă la ultima parte, asemenea situaţii se gestionează de către noi, sub coordonare NATO şi după proceduri NATO care au funcţionat foarte bine. Ceea ce pot să asigur este că şi în prezent, cu aparatele de care dispunem, MIG 21 Lancer, cu sistemele de supraveghere şi avertizare, asigurăm o protecţie corespunzătoare pentru spaţiul nostru aerian şi pentru teritoriul naţional. În plus, am intensificat, în această perioadă, instruirea şi pregătirea, participarea la exerciţii, de foarte multe ori într-un format multinaţional şi aşteptăm, în continuare, să găzduim şi să facem asemenea pregătire în comun cu aparate şi ale altor aliaţi. Avem obiective concrete pe această linie. Putem, cu aparatele de care dispunem şi care sunt operaţionalizate, putem să asigurăm serviciul de luptă, poliţie aeriană şi întreaga gamă de misiuni care sunt menite să asigure acest tip de apărare şi de protecţie. O dată operaţionalizate şi aparatele F16, prima escadrilă de 12 asemenea avioane va intra gradual la executarea acestor misiuni, inclusiv la cea de poliţie aeriană şi, bineînţeles, aparatele F16, aşa cum am mai spus-o în repetate rânduri, sunt capabilităţi redutabile şi care vor creşte abilitatea noastră de a apăra spaţiul aerian.

Reporter: Există o estimare când va fi operaţional pe deplin F16 astfel încât să poată face poliţie aeriană în spaţiul aerian care ne este alocat?

Mihnea Motoc: Noi avem o etapizare şi o planificare clară, pe care însă aş avea ezitări să o fac publică. Ea depinde, într-o anumită măsură şi de posibilitatea de a continua planul nostrum, de a continua constituirea capabilităţii aeriene cu aparate F16, anume de cât de repede vom putea să identificăm un număr de alte 12 aparate care să fie disponibile şi, de la acel moment în care am identificat o ofertă în acest sens, sunt de derulat o serie de proceduri cu aliaţii, cu partenerii pe care îi vom găsi, proceduri interne care iau ceva timp. Deci există un anumit factor care ar relativiza o proiecţie mai clară din partea mea.

Reporter: Rămâne un deziderat avansarea la multirolul F35? Există o estimare de timp şi cost pentru asta?

Mihnea Motoc: Aceasta este concepţia aprobată, aceea a trecerii la avionul multirol de generaţia a cincea. Cel mai probabil, F 35 undeva la orizontul anilor 2030. Însă m-am referit în contextul preluării acestor prime şase aeronave la perspectiva F35, să zicem, pentru că una dintre virtuţile, opţiunile pentru dotarea cu F16 este aceea că operarea acestui aparat de generaţia a patra este o poartă de intrare pentru achiziţia F35.

Reporter: Legea pensiilor militare a provocat un deficit serios de personal în Ministerul Afacerilor Interne. Care este situaţia în Apărare?

Mihnea Motoc: Ca şi la Ministerul Afacerilor Interne, am consemnat, în 2016, un număr considerabil de treceri în rezervă şi în Ministerul Apărării Naţionale. Cifra, la ora actuală se situează undeva la 2.000 de treceri în rezervă. Este un fenomen pe care, dacă îl privim în partea pozitivă, confirmă că reglementările actuale în materie de pensie militară sunt bune, ca dovadă că au făcut ca multe dintre cadrele militare să opteze pentru trecerea în rezervă. Mă refer la cei care trec în rezervă înainte de vârsta de pensionare propriu-zisă. În jumătatea mai goală a paharului, este vorba despre trecerea în rezervă a unor cadre cu funcţii de conducere, ceea ce, dincolo de posibilitatea de a împrospăta rezerva de cadre, înseamnă totuşi şi o provocare, pentru că, în armată, ascensiunea în funcţii nu se poate face cu sărirea unor etape. Este nevoie de acumulare de experienţă pe fiecare treaptă a carierei profesionale şi, ca atare, avem deschise foarte multe proceduri de ocupare a funcţiilor şi trebuie să ne asigurăm că îi identificăm pe cei care să preia locurile de ofiţeri superiori şi ofiţeri cu funcţii de conducere care au trecut în rezervă anul acesta. Sub aspect funcţional, organizatoric, sigur că a fost o provocare pentru Casa de Pensii a MApN şi, conform unui raport foarte recent pe care l-am văzut, sunt mulţumit că au reuşit să mobilizeze resursele suplimentare necesare unui număr foarte mare de cereri şi unor cereri mai complexe. Toate dosarele de pensie aferente trecerilor în rezervă de la 1 ianuarie 2016, de la intrarea în vigoare a noilor reglementări în materie, au fost soluţionate şi sunt date în plată.

Reporter: Cum vedeţi stagiul militar obligatoriu? E anacronic? Ar putea vreodată redeveni o realitate pentru România?

Mihnea Motoc: Nu cred că există susţinere, la ora la care vorbim, pentru reintroducerea stagiului militar obligatoriu ca atare. Trebuie să reamintim că, în România, stagiul militar obligatoriu este suspendat, nu este abolit. Este adevărat că observăm, inclusiv şi în primul rând, în ţări aliate o înclinaţie înspre a lua în calcul reintroducerea unei forme de stagiu militar obligatoriu. Nu cred că, la ora actuală, se pune această problemă în România. Ceea ce nu înseamnă că nu există o aşteptare inclusiv din partea societăţii şi, în orice caz, o necesitate din perspectiva instituţiei militare de a pune ceva în loc după ce stagiul militar, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat. A trecut ceva timp de atunci, aproape un deceniu, s-a creat un gol, trebuie să ne gândim la întărirea rezervei pe care putem conta în caz de mobilizare, dar abordarea asupra căreia am convenit şi legiuitorul a aprobat-o este aceea a unui sistem de constituire voluntară a rezervei, în sensul că, cine doreşte, poate să intre într-o formă concentrată de pregătire, fie de reîmprospătare a unor cunoştinţe militare pentru cei care au mai servit, pentru cei care au făcut stagiul militar obligatoriu, fie pentru achiziţionare de cunoştinţe şi de formare militară pentru cei care nu au un asemenea background. Este vorba despre legea rezervistului voluntary, care intră în vigoare la 1 ianuarie. Nu mai este mult până atunci, suntem în faza finală a elaborării normelor metodologice pentru ca legea să poată fi aplicată din prima zi a intrării sale în vigoare şi avem în vedere, pentru 2017, prinderea în acest sistem de formare intensificată a unui număr, estimăm noi, de 2.700 de oameni. Vom vedea în ce măsură această cotă pe care o avem în vedere şi pentru care avem şi acoperire bugetară va fi suficientă pentru a răspunde interesului manifestat. Se poate ca interesul să fie mai mare. Bineînţeles, trebuie să ţinem cont şi de nevoile precise pe care le avem noi identificate, anume de unde simţim nevoia, în caz de mobilizare, a diferitelor unităţi cu rezervişti. În orice caz, feed-back-ul este pozitiv şi atestă că societatea înţelege, în înţelepciunea lor colectivă, că este nevoie de a acoperi acest gol. Şi mai este vorba şi de o valenţă socială aici. Foarte multă lume consideră că din educaţia şi formarea actuală a tinerilor lipseşte acest segment de pregătire mai riguroasă, de trecere printr-o disciplină care nu poate decât să ajute, să stimuleze valori importante pentru noi toţi şi să-i echipeze pe tineri cu o serie de abilităţi care nu pot fi decât necesare, indiferent ce carieră aleg dânşii să urmeze.

Reporter: Care sunt paşii care mai trebuie făcuţi pentru operaţionalizarea Brigăzii Multinaţionale? Ce aliaţi şi-au mai manifestat intenţia să participe după Statele Unite şi Germania?

Mihnea Motoc: Paşii care rămân de parcurs sunt subsumaţi la două obiective majore. Unul, dorim să asigurăm o multinaţionalitate reală, efectivă acestei brigăzi care se constituie pe o brigadă cadru românească deja identificată. Aici intervine aspectul de contribuţii voluntare a aliaţilor. Am vorbit şi deja cunoaşteţi participarea anunţată deja de Polonia cu o companie la brigada multinaţională, contribuţia reconfirmată a Bulgariei de până la 400 de militari. Faptul că va exista o formă de participare la activităţile ce vor fi derulate de Brigada Multinaţională din partea Statelor Unite din cadrul acelei brigăzi suplimentare ce va fi dislocată, de la anul, în Europa, din Germania avem confirmată trimiterea unor ofiţeri de stat major pentru comandamentul brigăzii multinaţionale, pot să adaug că suntem în discuţii politicomilitare avansate cu încă alţi aliaţi care sunt convins că se vor concretiza în oferte. Sper să fim în măsură să anunţăm săptămâna viitoare, când are loc ministeriala apărării NATO, reuniunea miniştrilor apărării din ţările NATO din toamnă, să auzim aceste lucruri din partea aliaţilor şi nu să o anunţăm noi. Desigur, procesul acesta se va derula în continuare. Vom anunţa atunci când suntem siguri de forma concretă pe care o vor îmbrăca intenţiile anunţate de dânşii. Un al doilea obiectiv pe care îl urmărim este ca Brigada Multinaţională să fie prinsă ferm în ancorarea NATO şi iarăşi cred, sunt convins că vom avea rezultate bune în această direcţie de la reuniunea ce urmează săptămâna viitoare, iar, cum aţi menţionat, acţionăm în privinţa Brigăzii Multinaţionale sub imperativul unui calendar strâns. Practic, atât grupurile de luptă din ţările baltice şi Polonia, cât şi această componentă terestră a prezenţei aliate avansate, anume Brigada Multinaţională de la noi, sunt intenţionate a se operaţionaliza în prima jumătate a anului viitor.

Reporter: În privinţa apărării navale, cum urmează să fie întărită capacitatea de descurajare pe mare?

Mihnea Motoc: În primul rând, trebuie să ne întărim capabilităţile proprii. Aici, după cum ştiţi, avem un efort bugetar considerabil, antrenat înspre dobândirea de capabilităţi critice pentru forţele navale. Derulăm procedura de modernizare a celor două fregate T22 din clasa T22R şi avem în vedere, conform planificării multianuale, să iniţiem, în perioada viitoare, achiziţia unui număr de corvete multirol. Nu este o noutate absolute, în sensul că noi acţionăm sub aspectul programelor de înzestrare, de achiziţii, conform unei planificări pe termen lung, este programul privind transformare, înzestrarea şi dezvoltarea Armatei Române până în 2026 şi în perspectivă sau, pe scurt, programul “Armata 2026”, care are prinsă şi achiziţia unui număr de corvete multirol. Probabil ce este nou este faptul că intenţionăm să lansăm o procedură în acest sens în perioada următoare. Principalele elemente legate de efortul propriu la componenta maritimă şi, la fel cum se pune problema în alte dimensiuni, terestru şi aerian, şi la maritim dorim să putem să ne bazăm pe un dispozitiv aliat de descurajare şi apărare. Acest lucru s-a petrecut şi până acum, în ultimii ani am avut o serie de exerciţii multinaţionale la Marea Neagră cu participarea navelor din ţările aliate riverane, cu participarea navelor unor ţări aliate din afara Mării Negre şi a unor elemente ale grupurilor navale permanente ale NATO. Ceea ce ne propunem să facem acum, şi probabil acest lucru va fi consacrat de-a lungul ministerialelor apărării ce urmează, şi în octombrie şi probabil mai concret în februarie 2017, un cadru aliat întărit de exerciţii cu un element de coordonare care să facă aceste exerciţii mai sistematice, mai intense, mai complexe şi să le conecteze la programul de exerciţii al NATO printr-o legătură cu comandamentul specializat, cu  MARCOM-ul găzduit de Marea Britanie. Deci urmărim să obţinem consacrarea acestui cadru maritim întărit şi un element de coordonare care să asigure conexiunea cu MARCOM-ul şi cu acel centru care are imaginea capabilităţilor Alianţei în orice moment şi le poate dirija de o manieră raţionale şi coerentă în exerciţiile care se vor desfăşura în acest cadru. Nu este vorba de altceva decât de un proces cu titlu defensiv. Un proces care să arate o postură robustă de descurajare şi la Marea Neagră.

Reporter: Când ar putea să intre în serviciu corvetele despre care vorbeaţi că urmează să fie achiziţionate?

Mihnea Motoc: Ca şi multe alte sisteme militare complexe, aceste achiziţii nu presupun preluarea lor a doua zi sau într-un termen foarte scurt, pentru că ele nu sunt disponibile, ca atare, imediat. Există însă posibilitatea, din tatonările pe care le-am făcut, dacă ne putem baza pe resursele bugetare la care ne uităm în prezent, să intrăm în posesia unei prime corvete spre sfârşitul acestui deceniu.

Reporter: Intenţionaţi să candidaţi?

Mihnea Motoc: Aici chestiunile sunt destul de simple, pentru că lista candidaturilor se finalizează zilele acestea şi răspunsul e foarte simplu: nu, nu candidez.

Reporter: Dar v-au curtat partidele?

Mihnea Motoc: Cred că nici nu are importanţă din moment ce poziţia mea e clară. În momentul acesta nu se pune problema să candidez.

Reporter: Ce faceţi în continuare, după alegeri? Aţi rămâne la acest minister într-o formulă cu Cioloş în fruntea Executivului?

Mihnea Motoc: Dacă este foarte clar ce răspuns pot să vă dau acum, sunt sigur că nu candidez. Mi-este mult mai greu să vă răspund concret ce va întâmpla şi ce voi face după încheierea mandatului în acest cabinet. Ce pot să vă spun este că gândul care mă domină este că, în aceste poziţii, este foarte greu să îţi faci treaba şi să performezi dacă nu te ataşezi de proiectele pe care le-ai lansat, de instituţia pe care o reprezinţi şi de oamenii săi, ceea ce, cu certitudine este cazul meu.

Reporter: Cât de mult credeţi că va influenţa rezultatul alegerilor din Statele Unite în relaţia cu România şi poziţionarea SUA în cadrul Alianţei Nord-Atlantice?

Mihnea Motoc: Aş refuza speculaţiile cu privire la rezultatul alegerilor prezidenţiale din SUA şi diversele aspecte ale impactului schimbării, dar îmi exprim încrederea că parteneriatul strategic Româno-American şi dimensiunea de securitate a acestui parteneriat strategic, în mod special, sunt mult prea profunde, prea evoluate ca să nu continue de aceeaşi manieră, independent de rezultatul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite.

viewscnt

16 COMMENTS

  1. De parca n-am stii…
    De cand eram copil tata imi vorbea de intentiile Rusiei si aproape toti prietenii mei de clasa a cincea stiau intentiile fie din bancurile anti-sovietice cu Brejnev fie de la parinti. Stiam ce fac rusii, cat sunt de acaparatori cum ne-au luat tezaurul , Basarabia. Cum au intrat in Cehoslovacia, tata avusese alarma si astepta invazia rusa in orice moment.
    Deci nimic nou…Problema e ca nu stiam intentiile americanilor de a instaura in locul sistemului securist de stanga unul securist de dreapta. Si ascultam Europa libera sperand…
    Fereste-ma Doamne de prieteni ca de Rusia ne ferim si singuri asa cum am facut-o sute si sute de ani.

  2. Multe, multe date tehnice iar, diplomatul de cariera Mihnea Motoc este corijent tocmai la diplomatie. Sper ca tehnica militara achizitionata sa fie noua nu sh iar, mentenanta acestora sa fie foarte bine statuata.

      • Va bazati chiar atat de mult pe NATO?Nu e bine sa subestimati un adversar chiar daca aveti sanse mai mari de castig.Sun Tzu spunea:Daca te cunosti pe tine dar nu iti cunosti adversarul pt. fiecare batalie castigata vei pierde una,adica 50/50.

          • Asta-i tare de tot Nato a castigat razboaie pe banda, razboaie pe care nu le-a purtat niciodata ha, ha, ha. Razboinicii de mucava uita un singur lucru, orice razboi intre Nato-Rusia inceput conventional se va termina cu unul atomo-termonuclear dupa care se va asterne definitiv si irevocabil tacerea peste acest pamant. Vor scapa doar carcalacii de bucatarie si cam atat.

          • care razboaie?cu serbia?cu talibanii din afganistan(pe asta nu il vor castiga vreodata)?

    • Cel putin declaratiile au fost rezonabile si ponderate.
      Ma obisnuisem cu tot felul de “viteji” care latrau prin gardul NATO la Rusia. Unul fiind dictatorul de trista amintire bass

  3. Nu tin cu Putin nici cu americanii,dar daca se ajunge la razboi cu Rusia noi suntem terminati.Rusia o sa distruga NATO.Astia nu au pierdut nici un razboi major.

  4. Nu stiu ce rost are aceasta polemica absurda ca de clasele primare.
    Lucrurile sunt mai mult decat complexe decat ne putem inchipui si raman siderat cu cata usurita trateaza responsabilii nostri situatia, bazandu-se pe nu stiu ce ? „Fa ce poți, cu ce ai, oriunde ai fi.” spunea un mare reprezentant al lu’ Unchiu – Franklin Delano Roosevelt sau “Bazeaza-te doar pe tine insuti”.

  5. toate bune si frumoase, dar o chestie e mentionata… smechereste, ca sa nu zic altfel: “…sigur că a fost o provocare pentru Casa de Pensii a MApN şi, conform unui raport foarte recent pe care l-am văzut, sunt mulţumit că au reuşit să mobilizeze resursele suplimentare necesare unui număr foarte mare de cereri şi unor cereri mai complexe.”
    Mai clar, maretul general cu 4 stele Oprea a trecut pensiile militare de la casa lor speciala (pe care au tinut-o casta inchisa 25 de ani crezind ca sunt mai destepti si sa nu se amestece cu prostimea) direct la bugetul de stat – nici macar la casa nationala. Adica, desi nu au contribuit deloc cu nici un leu la fondul asta, sa ia garantat pensii direct de la buget, din taxe si impozite, nu din “buna” administrare a fondului de pensii al tuturor muritorilor. Poporul, daca nu are CNAS bani, poate sa nu isi ia pensia sau vine vreun basesc si le-o taie dar la apevisti nu, e garantat, eventual marim impozitele si lor tot le dam banii.
    Ministrul, mare “diplomat de cariera”, zice ca s-au gasit resurse suplimentare… 🙂 la modul asta, oricind se pot gasi resurse pentru orice: le bagi la buget, maresti impozitele si cas-urile si mai iei si imprumut de la fmi. O fi greu? Metoda lui Oprea e profund imorala, lumea nu stie, nu pricepe, dar armata are pretentii sa fie respectata…
    Nimic nu se poate construi durabil pe minciuna, fie si una prin omisiune.
    (btw, ce grad are reporterul ?)

Leave a Reply