Dezbaterile din Europa sunt uriase. La noi insa, predomina micile rafuieli balcanice tipice politicii romanesti.
Este momentul ca presedintele Iohannis, impreuna cu premierul Grindeanu si presedintii celor doua camere ale Parlamentului, sa dea mandat unei echipe mai largi care sa faca un desant diplomatic la Bruxelles si in alte capitale europene importante.
Aici e nevoie si de Casa Regala, asa cum s-a intamplat la campania de aderare la NATO, pentru a face lobby in tarile europene unde este monarhie.
PSD trebuie sa descinda acolo unde sunt guverne socialiste, PNL si altii sa mearga acolo unde sunt cabinete de dreapta.
Aici nu mai e vorba de stanga si de dreapta, de rafuielile si tensiunile doctrinare inerente.
Avem nevoie de un efort conjugat, national, fara nici o ranchiuna interna. Soarta Romaniei europene este acum in pericol, putem pica intre ciocan si nicovala. Europa cu 2 viteze inseamna pentru tara noastra o posibila catastrofa economica si financiara, pe termen lung. Iar o impartire intre ce mari si cei mici va aduce cu sine si jocuri necurate, cu multa influenta de la Est, pentru cei lasati pe rindul doi. Depinde numai de noi sa ne jucam cartea pentru multi ani de acum incolo.
Comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, a declarat că în ‘Cartea Albă’ privind viitorul Uniunii Europene, prezentată miercuri de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, se regăsește și opțiunea desființării blocului comunitar și ea trebuie examinată la fel ca celelalte, transmite agenția EFE preluata de Agerpres.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a susținut miercuri în plenul Parlamentului European un discurs în care a descris cinci scenarii posibile privind reforma proiectului european post-Brexit, care presupun fiecare niveluri diferite de integrare și merg de la limitarea acestuia la piața unică europeană și până la opțiunea care ar corespunde unei Europe federaliste.
Într-o declarație dată presei înaintea acestui discurs, ale cărui linii generale erau atunci deja cunoscute, Moscovici a spus că opțiunea pe care el o susține este ‘un impuls proeuropean pentru ca UE să fie capabilă să-și apere mai bine cetățenii, să-i protejeze mai bine, să avanseze către mai multă democrație și mai mult dinamism economic, în special în interiorul zonei euro’.
‘Europa va împlini 60 de ani și știm că are întrebări existențiale’, prin urmare executivul comunitar ‘a dorit să-și onoreze responsabilitățile și să inițieze dezbaterea’, a explicat el demersul privind examinarea opțiunilor posibile pentru o reformă a Uniunii Europene.
‘Acum cetățenii noștri trebuie să dezbată, să se pronunțe (…) Această analiză a Comisiei Europene este aici pentru a permite fiecăruia să tragă propriile concluzii. Apoi fiecare va trebui să lupte pentru convingerile proprii’, a continuat comisarul Moscovici.
El a amintit în acest context de campania pentru alegerile prezidențiale din țara sa, Franța, unde opiniile sunt împărțite între susținerea unei aprofundări a integrării europene și o limitare a acesteia.
Dar, în opinia sa, deși ‘este greu ca UE să devină un sistem federal’, ar fi posibilă adoptarea ‘cel puțin a unor modalități federale de cooperare funcțională în domeniile migrației, securității, afacerilor externe și economiei’.
Ministrii de Externe din Franta si Germania au semnalat intr-o declaratie comuna ca sustine ideea unei Europe cu mai multe viteze, o UE care sa ia in calcul “diferitele niveluri de ambitie” ale statelor membre, scrie hotnews. Reprezentantii motorului franco-german al UE atrag atentia in scrisoarea lor comuna ca UE e fondata pe valori comune si pe statul de drept.
Jean-Marc Ayrault si Sigmar Gabriel vin astfel in sustinerea unuia dintre cele cinci scenarii de lucru privind viitorul UE prezentate ieri de Jean Claude Juncker, presedintele Comisiei Europene.
O Europa cu mai multe viteze este un scenariu care circula in cancelariile europene de mai multi ani, dar a prins contur odata cu votul pentru Brexit al cetatenilor din Marea Britanie. Astfel, in incercarea de a defini liniile de dezvoltare pentru UE fara Marea Britanie, liderii europeni sondeaza terenul si pentru aplicarea scenariului pentru Europa cu mai multe viteze.
Principala linie de demarcatie intr-o Europa cu doua viteze ar fi intre Grupul de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia) si restul statelor membre, cu statele est-europene opuse unei integrari mai profunde, adepte ale unei recastigari a suveranitatii cedate partial catre Bruxelles. Anul trecut, Romania si-a anuntat intentia de a ramane alaturi de nucleul dur al UE prin vocea presedintelui Klaus Iohannis si a premierului de atunci, Dacian Ciolos. Actualul premier, Sorin Grindeanu, a anuntat in intalniri cu oficiali europeni (Donald Tusk si Jean Claude Juncker la Bruxelles, premierul maltez Joseph Muscat la Bucuresti) ca Romania sustine acelasi punct de vedere, al unei “Uniuni consolidate, bazată pe coeziune, solidaritate și în spiritul valorilor fundamentale”.
Primul test pentru coeziunea liderilor europeni va fi la Summit-ul de la Roma, din 25 martie, cand va fi celebrat tratatul fondator al Comunitatii Europene, de la a carui semnare au trecut 60 de ani. La finalul Consiliului European va fi semnata o declaratie comuna a celor 27 de sefi de stat si de guvern (Marea Britanie nu e invitata), in care ar putea aparea primele indicii despre viitoarea orientare a Uniunii Europene.
Comunicatul integral al lui Jean-Marc Ayrault si Sigmar Gabriel (lb. franceza, sursa):
=Communiqué conjoint de Jean-Marc Ayrault, Ministre des Affaires étrangères et du Développement et de Sigmar Gabriel, Ministre des Affaires étrangères de la République fédérale d’Allemagne=“Les ministres des Affaires étrangères de France et d’Allemagne saluent le livre blanc sur l’avenir de l’Union européenne présenté ce jour par le président de la Commission européenne, Jean-Claude Juncker.
La vision de la Commission européenne, dans le prolongement du discours du président Juncker sur l’« état de l’Union européenne » prononcé le 14 septembre 2016, est une contribution importante et précieuse à la discussion plus large sur l’avenir de l’Europe, son projet et son fonctionnement dans la perspective du 60ème anniversaire des traités de Rome le 25 mars. Elle fait directement écho à la dynamique enclenchée depuis Bratislava et poursuivie à La Valette visant à atteindre des résultats clairs et concrets pour le bénéfice des citoyens européens.
Alors que l’Union européenne doit faire face à des menaces inédites, l’Allemagne et la France partagent la même conviction : notre meilleure protection et notre meilleur atout pour l’avenir, c’est une Union européenne plus forte.
Nous devons continuer à donner la priorité à la construction de réponses aux principaux défis d’aujourd’hui : renforcer le rôle de l’UE en tant qu’acteur de politique étrangère dans son voisinage et à l’échelle mondiale ; assurer la sécurité de nos concitoyens face à l’aggravation des menaces externes et internes, y compris grâce à la politique européenne de défense ; mettre en place un cadre stable et de coopération pour traiter la question des migrations et des flux de réfugiés ; stimuler l’économie européenne en favorisant la convergence de nos économies et l’investissement européen, en renforçant l’économie sociale de marché européenne pour une croissance durable et créatrice d’emplois et en progressant vers l’achèvement de l’Union monétaire européenne.
Pour répondre aux immenses défis auxquels l’Europe est confrontée, nous avons la conviction que nous ne devons pas revenir sur notre ambition : l’Union européenne est beaucoup plus qu’un marché unique. Elle est fondée sur des valeurs communes, la solidarité et l’état de droit. Nous avons conscience que les défis actuels exigent une Union européenne plus efficace. Cette conviction commune nous confère une responsabilité historique pour améliorer sans cesse le fonctionnement de notre Union et préserver nos valeurs et principes communs. Les propositions de la Commission pour favoriser de nouvelles façons d’agir plus efficacement seront très utiles dans cette perspective. Sans remettre en cause ce que nous avons accompli, nous devons aussi trouver des moyens de mieux prendre en compte les différents niveaux d’ambition des Etats membres afin que l’Europe réponde mieux aux attentes de tous les citoyens européens.
Le sommet de Rome du 25 mars constituera une occasion unique de donner un nouvel élan à l’Union européenne afin de relever les défis à venir. L’Allemagne et la France sont profondément attachées à la réussite de ce processus”.
Eurodeputatul PSD Victor Boştinaru, vicepreşedintele Grupului S&D pentru politică externă, a respins în numele delegațiilor social-democrate din statele membre din Europa Centrală și de Est, viziunea Europei cu două viteze. Intervenția eurodeputatului român a fost făcută în dezbaterea Cărții albe privind viitorul Uniunii Europene, în plenul Parlamentului European, reunit în această săptămână la Bruxelles, în prezența Președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Conform eurodeputatului Victor Boștinaru: „Vorbesc în numele delegațiilor social-democrate ale statelor deja «vechi» noi membre ale Uniunii Europene. Evaluarea Comisiei, chiar dacă ar putea fi considerată tehnic corectă, mă îngrijorează. Responsabilitatea primordială a Comisiei este aceea de a asigura leadership-ul și direcția evoluției Uniunii Europene, nu aceea de a fi un think-thank.
Într-unul dintre cele mai dramatice momente ale Uniunii Europene, reafirmarea solidarității dintre toate statele membre reprezintă un imperativ! Da, solidaritate, inclusiv prin prezervarea unei Politici de Coeziune solide.
Noi ne opunem ideii unei Europe cu două sau mai multe viteze, care este periculoasă, iar momentul ales pentru prezentarea ei este cel mai nepotrivit cu putință! Această propunere nu poate decât să genereze noi diviziuni, îngrijorări, frustrare și chiar umilință, inclusiv în societăți profund convinse de importanța proiectului European și dispuse să coopereze, loial și în toate formele, pentru consolidarea Uniunii Europene, așa cum se întâmplă în țara mea.
Domnule Președinte, nu vă asumați această direcție de acțiune! Ea nu poate decât să creeze noi disensiuni și tensiuni între statele membre și va avea, cu siguranță, un impact negativ asupra alegerilor europene din 2019, lucru care ar putea să devină o amenințare pentru întreg proiectul european.„
România trebuie să aibă o poziție clară cu privire la viitorul Uniunii Europene și viitorul său în cadrul UE, a declarat europarlamentarul Renate Weber, care consideră că trebuie să existe o dezbatere ”ca lumea” în Parlamentul român referitoare la cele cinci propuneri oferite de Comisia Europeană.
“Eu n-aș lua lucrurile prezentate ieri de Jean-Claude Juncker ca pe ceva fatalist. (…). Eu cred că (…) urmează o adevărată bătălie pentru reconstruirea acestei Europe, care e adevărat, trebuie reconstruită, pentru că nu e vorba că va fi doar o Europă 27, Brexit-ul ne obligă la acest lucru, e vorba de o Europă în care există multă nemulțumire în legătură cu politicile UE și cu felul în care se merge în această construcție europeană”, a afirmat Renate Weber, joi, la RFI.
Ea a subliniat că în cazul României nu este vorba de a alege unul dintre scenariile prezentate de șeful CE cu privire la UE, ci de a alege cele mai bune opțiuni din aceste variante.
“Dacă doar vom spune nu ne place asta, nu ne place Europa cu mai multe viteze, categoric și mie îmi displace profund ideea, dar doar dacă ești negativist și spui nu vreau n-ai făcut nimic (…). Sigur că nu ne place, dar nu-i suficient doar atât. (…) În primul rând, eu cred că ar trebui să avem o dezbatere în sfârșit ca lumea în Parlamentul României cu privire la toate cele cinci propuneri oferite de Comisia Europeană. Eu niciodată n-am înțeles care este de fapt poziția României în legătură cu viitorul Uniunii și viitorul nostru în cadrul Uniunii Europene, să vedem la care din acele politici majore ale UE vrea România să participe și cum anume”, a spus Weber.
Ea a adăugat că, din păcate, România este “acolo unde contează prea puțin” în relația cu UE.
“Contează prea puțin, pentru că din punctul de vedere al contribuției noastre de exemplu la buget, sigur, suntem pe poziția pe care suntem, adică ne îndeplinim aceste obligații de contributor la bugetul UE, noi n-am putut nici măcar să atragem banii pe care UE ni i-a pus la dispoziție și ăsta este și el un aspect. Juncker, ieri, și-a început discursul spunând: ‘oricât am încerca să facem de la nivelul UE în multe domenii, inclusiv în materie de securitate, inclusiv în materie de locuri de muncă, dacă statele membre însele nu fac și ele ceea ce trebuie nu avem cum să avansăm’. (…) Suntem o Uniune a unor state membre, fiecare stat trebuie să livreze ceva”, a menționat Weber.
Potrivit acesteia, România se prezintă ca “un non-jucător” în ceea ce privește participarea la dezbaterile care au loc la nivelul UE.
“Dincolo de aspectele bugetare, este vorba inclusiv de participarea la dezbaterile care sunt, la ideile pe care le ai acolo. Noi putem să criticăm, eu însămi mă exprim foarte critic la adresa unora din statele membre ale Uniunii și nu mă feresc să dau exemplul Poloniei și Ungariei, dar măcar prin felul în care acestea pun unele probleme, obligă Uniunea să gândească la niște soluții pe mai departe. România, din punctul ăsta de vedere, mi se pare un non-jucător, stă pe margine, stă tăcută, dacă vine ceva și la noi, bine, dacă nu, asta e, noi nu cerem nimic, de parcă am vrea să fim invizibili. Suntem ca și invizibili, dar parcă ne-am propune acest lucru, ceea ce mie mi se pare inadmisibil”, a mai afirmat europarlamentarul.
———————————-
Liderul PSD, Liviu Dragnea, susţine că România trebuie să îşi exprime o poziţie „fermă” pentru susţinerea principiului egalităţii între membrii Uniunii Europene, motiv pentru care îi propune preşedintelui Klaus Iohannis să iniţieze consultarea partidelor politice pentru stabilirea unei viziuni comune care să fie promovată unitar pe plan extern, la toate nivelurile politice şi diplomatice, scrie news.ro.
Preşedintele PSD precizează că, în opinia social-democraţilor, „definirea unei poziţii clare şi unitare a României în raport cu situaţia actuală a Uniunii Europene trebuie să devină un obiectiv comun, care să reunească întreaga clasă politică românească”.
Dragnea îi propune preşedintelui Klaus Iohannis să iniţieze consultarea partidelor politice pentru stabilirea unei viziuni comune care să fie promovată unitar pe plan extern.
„Prin urmare, în perspectiva participării României la dezbaterile privind viitorul Europei, PSD îi propune preşedintelui Klaus Iohannis să iniţieze consultarea partidelor politice pentru stabilirea unei viziuni comune care să fie promovată unitar pe plan extern, la toate nivelurile politice şi diplomatice”, se arată în comunicatul citat.
Preşedintele PSD consideră că „este important ca în cadrul acestor consultări să fie stabilit un mecanism de lucru permanent, cu reprezentanţi ai tuturor partidelor parlamentare şi ai Administraţiei Prezidenţiale, care să aibă ca obiectiv armonizarea abordărilor politice în plan extern, în sensul susţinerii interesului naţional al României în relaţia cu instituţiile europene”.
„PSD îşi manifestă susţinerea clară pentru realizarea unui consens politic cu privire la interesul naţional al Românei în cadrul Uniunii Europene”, conchide Liviu Dragnea.
Miercuri, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a prezentat cinci posibile scenarii privind viitorul Uniunii după şocul reprezentat de Brexit. Acestea merg de la o Europă care se mulţumeşte să fie o piaţă unică şi până la o Uniune Europeană şi mai integrată decât în prezent, trecând printr-o Europă ”cu mai multe viteze”.
Şeful CE nu-şi exprimă oficial vreo preferinţă în acest document de aproximativ 30 de pagini, însă îndeamnă statele membre UE să se inspire din el în vederea pregătirii summitului de pe 25 martie de la Roma, cu ocazia marcării a 60 de ani de la semnarea Tratatului fondator al Uniunii.
Preşedintele Klaus Iohannis s-a exprimat ferm, miercuri, în întâlnirea cu premierul maltez, împotriva ideilor vehiculate privind o ”Europă cu mai multe viteze”, susţinând că asemenea formule de reconfigurare a Uniunii ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european.
”Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune a cercurilor concentrice. În opinia sa, asemenea formule de reconfigurare a Uniunii ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european. Şeful statului a subliniat că România se pronunţă pentru o Europă puternică, consolidată, unitară şi incluzivă”, preciza un comunicat al Administraţiei prezidenţiale.
