Home Articole Oficial BNR : “Statul ne-a facut o figură”

Oficial BNR : “Statul ne-a facut o figură”

1948
9
SHARE

Inflaţia din luna februarie anunţată de Institutul Naţional de Statistică (INS), de 4,3%, are la bază creşterea preţurilor administrate, respectiv la combustibil, energie electrică, energie termică şi gaze, a afirmat, joi, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR), precizând că statul a mişcat aceste preţuri când nu trebuia să o facă.

‘Şi atunci este clar că statul ne-a făcut o figură, a mişcat aceste preţuri când nu trebuia să o facă. Trebuia să o facă nu când venea toamna, că oricum toamna se fac nişte mişcări şi mai ales la fructe şi la…în fiecare toamnă. Şi fasolea s-a scumpit. Nu s-au scumpit cartofii. Ne amintim de luni când cartofii au crescut cu 24% într-o lună. Nu s-au scumpit acum. Au rămas liniştiţi la locul lor. Mâncăm de post mâncare de cartofi. Dar dacă statul gândea bine şi făcea această creştere..trebuia să o facă, acesta este vital, această creştere la cele patru căsuţe, dar dacă făcea la vreme şi nu lăsa să vină toamna şi nu lăsa să vină ianuarie 2018, nu aveam această creştere la 4,3%’, a spus Adrian Vasilescu la o conferinţă de specialitate.

Acesta a spus că dacă ne uităm la tabelul inflaţiei dat publicităţii de statistică în luna februarie atunci o să vedem o creştere şi la fructe, dar că acesta nu putea avea un impact semnificativ.

‘Hai să luăm ultimul tabel al inflaţiei venit în 14 februarie anul acesta. În acel 4,3%, care exprimă…este tot o convenţie pentru că nu e aceasta inflaţia. Cum să fie aceasta inflaţia? Luăm tabelul şi atunci ce vedem? Şiruri întregi de zero. Sunt câteva preţuri în scădere. Vedem şiruri întregi de preţuri cu zero şi dacă ne uităm în dreapta la cât de puţin a crescut şi dacă ne uităm în stânga la cât de mică este ponderea acestor produse o să vedem că atunci când vorbim de influenţa, influenţa este zero asupra inflaţiei la căsuţe întregi. Şi atunci unde sunt impulsurile. În primul rând la mere şi la pere. Vedem acolo două căsuţe cu fructe, fructele din ţara noastră şi fructele meridionale. S-au scumpit din greu. Şi fasolea. Mai ales că vine Paştele. Vine Paştele cu postul. Fasolea s-a scumpit şi ea. Dar aceste scumpiri la fasole şi la meridionale nu ar fi fost o mare problemă pentru un tabel cu mii de preţuri sintetizate în trei căsuţe: mărfuri alimentare, mărfuri nealimenta
re, servicii. Nu ar fi fost deloc o problemă. A venit însă statul şi şi-a amintit că el este gestionarul unor preţuri sau tarife administrate extrem de importante cu cele mai mari ponderi din tabelul de consum. Şi anume combustibil, energie electrică, energie termică, gaze. Aceste patru căsuţe pe care statul le-a mişculat dintr-un foc cu creşteri cu mult peste rata inflaţiei au determinat tot acel nenorocit de urcuş până la 4,3%. Şi atunci este limpede că nu acesta este inflaţia, dar nu avem cum să îi spunem altceva. Dar ce constatăm? Că statul a introdus nişte creşteri în tabelul de inflaţie cu care a schimbat media’, a spus Vasilescu.

De asemenea, acesta a spus că Banca Naţională nu putea să facă nimic cu toate instrumentele pe care le are împotriva preţurilor administrate, dar că este uşor a arunca vorbe în piaţă pentru a decredibiliza instituţia.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în ianuarie 2018 la 4,3%, de la 3,3% în decembrie 2017, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,79% şi a celor nealimentare cu 6,23% comparativ cu luna ianuarie 2017, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate miercuri.

Pe de altă parte, preţul serviciilor a crescut cu 0,9% faţă de luna ianuarie 2017.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 3,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Prognoza anterioară indica o inflaţie de 3,2% în 2018.

9 COMMENTS

  1. Si vine Daniel Zamfir sa mai da in cap economiei:

    Plafonarea dobanzilor la creditele de consum si creditele ipotecare va duce la diminuarea acestor produse financiare! Va restrange accesul la ele. Va creste pretul lor. Ea taie cam la jumatate din dobanda aplicata de banci acum la creditele in lei. Ea nu face distinctie semnificativa intre creditele ipotecare si cele de consum. Ea nu face distinctie intre creditele in lei si cele in valuta!

    Cel putin va duce la eliminarea din piata a celor foarte riscanti pentru banci (cei saraci, cei indatorati, cei fara bani de avans etc.). Inca o masura populista care loveste taman in cei pe care pretinde ca ii protejeaza.

    Masura este in linia plafonarii salariilor la un nivel minim. Preturile maximale si minimale sunt anti-piata si nu au legatura cu liberalismul pretins de cei care le promoveaza.

    Habarnismul economic naste monstri politici! Diferenta intre dobanda de interventie (care se refera la credite zilnice între banca centrală și băncile comerciale), ROBOR (care se referă la credite pe termen foarte scurt interbancare) si dobanda la creditele ipotecare (pe maxim 30 de ani) sau de consum (pe maxim 5 ani) e dată, in mare parte, de risc (de neplata, de dobanda, de lichiditate, valutar etc.). A considera dobânda la un credit pe 30 de ani nepermis de mare față de un credit overnight acordat unor entități cu diferențe mari de bonitate și capacitate de rambursare este, cel puțin, o mostră clară de habarnism financiar. De ce nu plafonam si impozitele, amenzile sau dobanda la depozite? De ce nu plafonam toate preturile care aduc voturi dupa cum “ni se pare” sau “cum credem”.

    Abia astept plafonarea inflatiei printr-o lege a liberalilor “de stanga”! E urmatorul pas “logic” pentru ca, cu o inflatie de 4-5%, nu vad ce banca mai e in stare sa dea credite cu 4-5%! Ma intreb cine raspunde pentru efectele negative ale acestei porcarii.

    Marx traieste prin acesti habarnisti ce ne conduc si ne reprezinta!

      • Sincer nici nu m-am deranjat sa citesc. Dar daca tot considerati ca greseste aduceti 1-2 argumente ca sa nu tociti tastatura degeaba.

      • Eugen are mare dreptate, daca nu intelegeti pe deplin niste mecansime si consecintele lor nu e grav, dar nu sariti la gitul omului doar “pentru ca puteti” , conform reflexului unui corifeu celebru cu care avem onoarea sa fim contemporani…

        Dle Tudor, DACA legea asta va trece, va alimenta deflatia. Mai exact, va favoriza scaderea preturilor in real estate (cu toate consecintele pe orizontala), scaderea creditarii i dustriale si de comert, etc. Intelegi consecintele, le puteti evalua?
        De putut, astia pot da orice lege vor. Pot sa dea o lege si ca bancile sa aplice la depozitele atrase o dobinda de 100% si la credite de -100%… problema e ce urmeaza. care sunt consecintele…. nu daca ebie sua rau sau daca ne convine sau nu.
        In aparenta ideea lu Zamfir suna bine (banditii astia cu bancile, mama lor…), poate ca exista chiar o intentie buna, onesta, la baza demersului dar nu sunt sigur ca distrinsii legiuitori au inteles cum functioneaza in realitate si lumea, si economia. Si, ca deobicei, opereaza pe creier cu dalta, secea si ciocanul…cu tirnacopul si lopata… pentru altfel nu stiu face.

        Am mai spus-o si cu alte ocazii, Marx este cel care a modelat gindirea acetsor politruci; de la Marx incoace a aparut ideea ca statul guvernul, poate altera ciclul economic, poate influenta in mod real sis sustenabil economia.
        Nimic mai fals. Dar multi nu inteleg, multi nu cred, multi nu stiu ca exista si altceva si consecintele etatismului, ale socialismului se vad zi de zi, nu numai la noi. Romania, alaturi de alte tari periferice, se va scufunda, economic, in urmatorii ani, din pacate. Se va sufoca singura in milioane de restrictii si impozite. Trump merge exact in directia inversa, adica deregulare si scaderi de impozite … o, am uitat, Trump e prost si e corupt de rusi. Nu e om mai prost ca americanu, zicea Rebenciuc, genial, in rolul,primarului fesenist, in film…

          • argumentele dv sunt solide! tot din (si numai din) filme am invatat si altele:

            “If history could teach us anything, it would be that private property is inextricably linked with civilization” (Ludwig von Mises)

            “It is unjust that the whole of society should contribute towards an expence of which the benefit is confined to a part of the society” (Adam Smith)

            “Underlying most arguments against the free market is a lack of belief in freedom itself.” (Milton Fridman)

            ““the theory of Communists may be summed up in the single sentence: Abolition of private property.” (Karl Marx)

            ““There is no worse tyranny than to force a man to pay for what he does not want merely because you think it would be good for him.” (Robert Heinlein)

            “To compel a man to furnish funds for the propagation of ideas he disbelieves and abhors is sinful and tyrannical.” (Thomas Jefferson)

            “Democracy and socialism have nothing in common but one word, equality. But notice the difference: while democracy seeks equality in liberty, socialism seeks equality in restraint and servitude.” (Alexis de Tocqueville)

  2. Ce naiba se intampla,zise nea Vasilescu? Nu mai suntem pe aceeasi m ana cum ne-am inteles(fiecare isi trage partea pe rand)!? Nea Vasilescu observa ca aduna mai putini imprumutati decat in anii anteriori si nu mai primesc pricentul ca si convingator pentru 1+ imprumutati,cam asa pare! Sa isi aminteasca petioada 2002-2004 cand au descarcat datoriile imprumutatilor la recuperatori si ultimii se trezeau cu executare silita plus cheltuieli de judecata pe langa penalitati! Cum naiba in acea perioada,se ajungea la exectuare judecatoreadca fara un proces intre parti?! :))))) ca in cloaca procuroreasca demonstrata dupa ani si ani,de cand scriu aici! Ma duce gandul la fondurile europene si la marile cazemate inspaimantatoare ale multor procurori! De unde au avut atatia bani pentru a-si construi asemenea cazemate cu 1-2 -3 etaje? :)))) din salariul de bugetar,cumva?! Virba cuiva: intrebam un prieten,suna un prieten, sau,raspunzi si castigi…un dosar penal :))) !

  3. Vasilescu sa plece la pensie.
    Nu statul mareste pretul la energie ci…baietii destepti !
    Nu statul mareste pretul la fasole si nici la fructele de import.
    Iar preturile se “aranjeaza” in functie de politica monetara a…BNR.

Leave a Reply