Home Articole Preşedintele CSM, mesaj crucial : orice achitare ar trebui să fie urmată...

Preşedintele CSM, mesaj crucial : orice achitare ar trebui să fie urmată de o analiză temeinică

2932
8
SHARE

Preşedintele CSM, Simona Marcu, a declarat, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că o achitare trebuie să fie urmată de o analiză aprofundată a motivelor care au dus la această soluţie şi, în cazul în care au fost identificate erori, acestea trebuie asumate pentru a evita situaţii similare.

„Achitarea poate să fie determinată de tot felul de situaţii, unele imputabile, altele neimputabile procurorilor, impuse, de exemplu, de modificări legislative ori de decizii ale Curţii Constituţionale. În orice caz, orice achitare ar trebui să fie urmată de o analiză temeinică a cauzelor care au condus la pronunţarea soluţiei, iar dacă se identifică erori, acestea să fie asumate şi să conducă la prevenirea unor situaţii similare”, a spus preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Simona Marcu, într-un interviu pentru MEDIAFAX.

Preşedintele CSM mai subliniază că lupta împotriva corupţiei nu trebuie să fie asociată cu o persoană, în contextul demiterii procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi: „Combaterea infracţiunilor de corupţie intră în sfera atribuţiilor mai multor instituţii ale statului şi nu poate fi asociată cu o singură persoană, oricare ar fi aceasta. Această activitate trebuie să continue şi va continua cu siguranţă”.

Simona Marcu a comentat şi pe marginea raportului Comisiei de la Veneţia: „Raportul evidenţiază pozitiv, de exemplu, separarea carierelor judecătorilor şi procurorilor, dar şi procedura de numire în funcţiile de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, derulată de către Secţia de judecători. Comisia şi-a exprimat o opinie destul de fermă şi în privinţa procedurii de revocare a membrilor CSM, chestiune surprinzătoare, pentru că nu a fost un subiect dezbătut de opinia publică. În noua formă a legii a fost introdusă o procedură care a ridicat foarte multe semne de întrebare raportorilor”.

Redăm interviul integral acordat de preşedintele CSM, Simona Marcu.

MEDIAFAX: La începutul acestui an, aţi fost aleasă preşedintele CSM. Care a fost cel mai dificil aspect de care v-aţi lovit la preluarea mandatului şi ce provocări au survenit pe parcursul lunilor care s-au scurs de la acel moment?

Simona Marcu: E foarte greu să decelez un moment anume, pentru că fiecare şedinţă de plen, fiecare şedinţă de secţie ridică probleme care nu sunt uşoare şi a căror rezovare, de multe ori, e foarte greu de anticipat. Nu ştiu dacă aş putea identifica acum un moment anume pe care l-aş defini ca fiind cel mai greu. Cea mai mare provocare a actualului moment este aceea de a face în aşa fel încât justiţia să aibă locul pe care-l merită. Să asigurăm întregul corp de magistraţi – judecători şi procurori, deopotrivă, că noi ne îndeplinim menirea constituţională şi, în acelaşi timp, să asigurăm societatea că luăm toate măsurile ca justiţia să se realizeze în cel mai echitabil mod cu putinţă.

MEDIAFAX: Nu putem să nu remarcăm faptul că, la aproape fiecare şedinţă de plen, diferenţele dintre tabăra procurorilor şi a judecătorilor sunt din ce în ce mai vizibile. Observăm ridicarea tonului, comentarii maliţioase. Ce a condus la aceste tensiuni între membri?

Simona Marcu: Spre deosebire de anul trecut, anul acesta şedinţele de plen se derulează în condiţii mai bune. Anul trecut a fost un an de adaptare, acum fiecare membru a înţeles cum se desfăşoară lucrurile în Consiliu, dar a cunoscut şi modul în care ceilalţi membri înţeleg colaboarea în această instituţie. Există şi momente mai tensionate, care apar atunci când subiectul este foarte sensibil şi membrii abordează problema respectivă din unghiuri divergente. Tot atât de adevărat este şi că, structural, membrii sunt diferiţi. Unii au o manieră mai incisivă şi alţii o manieră mai paşnică de lucru, dar în ansamblu reuşim să găsim soluţii, astfel încât deciziile să fie corecte pentru sistemul judiciar din România. Orice organ colectiv se confruntă cu situaţii în care se creează tensiuni între membri, dar cred că este normal, iar din lupta contrariilor se nasc idei mai bune.

MEDIAFAX: Un alt episod tensionat din cadrul plenului CSM a avut loc anul trecut, când s-a discutat despre controlul de la Direcţia Naţională Anticorupţie. Din ce s-a văzut din exterior, CSM s-a împărţit în două tabere. Au existat presiuni în CSM, în contextul acelui control?

Simona Marcu: Pot să vă spun cu siguranţă că nu a existat niciun fel de presiune. Este prematur să îmi exprim opinia, pentru că hotărârea Secţiei pentru procurori este încă este pe rolul instanţelor judecătoreşti. S-a pronunţat o primă hotărâre de către Curtea de Apel Bucureşti, dar a fost atacată cu recurs.

MEDIAFAX: Un alt subiect care a atras nemulţumire este cel al protocoalelor, mai exact colaborarea dintre servicii şi magistraţi. În privinţa protocolului semnat între CSM şi SRI, ce schimburi de informaţii credeţi că au avut loc? Ce efecte a produs în rândul membrilor CSM această colaborare?

Simona Marcu: Acest protocol a fost încheiat de Consiliul Superior al Magistraturii într-o altă componenţă, dar în actuala formulă, imediat ce am luat cunoştinţă despre acest document am luat măsuri pentru denunţarea lui. Verificând documentele existente la Consiliu, pot să vă spun cu certitudine că nu au existat informări dinspre Consiliu către Serviciul Român de Informaţii. Nu s-a transmis niciun fel de informare. Au existat documente trimise de către Serviciul Român de Informaţii, dar ele au urmat regimul documentelor clasificate. Oricum, am declanşat o operaţiune vastă, am solicitat tuturor instanţelor şi parchetelor să transmită protocoalele şi să ia măsuri pentru desecretizarea acestora. La această oră se realizează un control tematic de către Inspecţia Judiciară la parchete, pentru a vedea care au fost eventualele implicaţii ale protocolului încheiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte cu SRI. Cel mai probabil, în toamna acestui an vom avea nişte concluzii preliminare, suntem conştienţi despre importanţa majoră a acestui subiect şi despre impactul pe care îl are asupra societăţii.

MEDIAFAX: Prin semnarea acestui protocol au fost încălcate prevederile Codului deontologic al magistraţilor?

Simona Marcu: La evaluarea protocoalelor vom avea în vedere şi acest aspect, însă acum este prea devreme pentru astfel de concluzii.

MEDIAFAX: Observăm că plenul CSM este solicitat să se pronunţe cu privire la încălcarea independenţei justiţiei prin unele afirmaţii lansate de persoane publice. Vi se pare că sistemul judiciar începe să piardă din credibilitate şi autoritate, de aceea sunt lansat în spaţiul public cu uşurinţă aceste afirmaţii? Dacă da, de ce?

Simona Marcu: Au fost situaţii în care persoane publice au făcut la adresa judecătorilor sau procurorilor afirmaţii pe care noi le-am calificat ca fiind de natură să afecteze independenţa justiţiei, am adoptat hotărâri în acest sens şi am dat comunicate. N-aş spune că sunt mai frecvente situaţiile faţă de anii trecuţi, nici că sunt mai grave. CSM, în actuala componenţă, şi-a propus ca apărarea independenţei sistemului judiciar să nu devină pur formală. S-a hotărât să nu se mai reacţioneze la orice afirmaţie din spaţiul public, pentru că astfel de poziţionări vulnerabilizează, mai degrabă decât să ajute. Nu există o relaţie de proporţionalitate între numărul de reacţii ale CSM şi întărirea independenţei sistemului judiciar. Nu ştiu dacă am pierdut teren la capitolul imagine şi încredere, însă tot ceea ce facem în această perioadă este absolut necesar pentru viitorul justiţiei, ne autoreglăm, identificăm problemele din interiorul sistemului, recunoaştem atunci când greşim şi arătăm societăţii că suntem dispuşi să facem paşi concreţi în direcţia corectă. Toate aceste aspecte ne vulnerabilizează doar la prima vedere.

MEDIAFAX: Imediat după ce CSM se pronunţă, este publicată o hotărâre. Credeţi că cei care au lansat astfel de afirmaţii iau aminte, din ce vedeţi în spaţiul public?

Simona Marcu: Reacţiile noastre au fost mai rare în ultimii doi ani şi de aceea au fost de natură să atragă atenţia într-o măsură mai mare. Nu-mi dau seama cât de eficiente sunt aceste poziţionări pentru cei din afara autorităţii judecătoreşti, dar pot să spun că pentru colegii noştri judecători şi procurori sunt foarte importante, îşi dau seama că nu sunt singuri şi că garantul independenţei justiţiei reacţionează ferm pentru a aşeza lucrurile în matca lor firească. Uneori magistraţii înşişi ne sesizează şi ne solicită să adoptăm o poziţie în raport de împrejurările respective.

MEDIAFAX: Doamna judecător Gabriela Baltag a solicitat, tot la o şedinţă de plen, o discuţie privind notele procurorilor DNA, ce vizau achitările definitive din unele dosare, despre care ei spuneau că ar fi netemeinice. Consideraţi că autoritatea judecătorească începe să piardă teren în faţa procurorilor, care critică deciziile instanţelor? Aţi mai întâlnit o astfel de situaţie?

Simona Marcu: Nu se pune problema să ne poziţionăm ca într-o competiţie. Fiecare, judecătorii şi procurorii trebuie să îşi cunoască rolul constituţional şi să îşi exercite atribuţiile în consecinţă. Aspectul a fost, într-adevăr, adus în discuţie de către doamna judecător Gabriela Baltag şi a pornit de la un raport întocmit de Inspecţia Judiciară privind situaţia achitărilor la Direcţia Naţională Anticorupţie în anul 2016 – primul semestru din anul 2017. Competenţa de analiza şi a dispune cu privire la acest raport revine Secţiei pentru procurori. Doamna judecător a adus în discuţie o chestiune care vizează afirmaţii şi comentarii făcute în interiorul acelui raport de către unii procurori, cu privire la soluţiile de achitare definitive pronunţate de instanţele judecătoreşti. Problema nu este nouă. A mai fost adusă in atenţia publicului cu ocazia bilanţului activităţii DNA în anul 2015, când într-o anexă la raportul de activitate au fost cuprinse mai multe comentarii cu privire la justificarea soluţiilor de achitare pronunţate de instanţele judecătoreşti. Nu este firesc ca o soluţie de achitare definitivă pronunţată de instanţele judecătoreşti să genereze, ulterior, comentarii cu privire la caracterul netemeinic or chiar nelegal al acesteia. La vremea respectivă s-au purtat discuţii în comisia de specialitate a Consiliului, situatia fiind adusă în discuţie de către două asociaţii profesionale, Asociaţia Magistraţilor din România şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România. Direcţia Naţională Anticorupţie a luat act de poziţia CSM, stabilindu-se ce urmează să conţină pe viitor rapoartele de activitate, astfel încât să nu mai existe referiri similare în actele întocmite de procurori. Problema este cu adevărat delicată şi sunt atinse multe valori sociale, atât în ceea ce priveşte sistemul judiciar, cât şi în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei achitate. Şi colegii procurori din Consiliu au fost în asentimentul nostru, nu au susţinut o astfel de abordare. Pe fond, această chestiune nu poate fi dezlegată decât prin analiză şi asumare. Şedinţele profesionale de analiză a soluţiilor de achitare nu trebuie să fie formale sau superficiale, ci trebuie să se concentreze pe identificarea eventualelor erori şi a soluţiilor.

MEDIAFAX: Ce înseamnă o achitare, de fapt? Un rechizitoriu slab sau un judecător neatent?

Simona Marcu: Problema nu poate fi privită în aceşti termeni. Achitarea este una dintre soluţiile pe care le prevede Codul de Procedură Penală şi în orice stat de drept există achitări. Achitarea poate să fie determinată de tot felul de situaţii, unele imputabile, altele neimputabile procurorilor, impuse, de exemplu, de modificări legislative ori de decizii ale Curţii Constituţionale. În orice caz, orice achitare ar trebui să fie urmată de o analiză temeinică a cauzelor care au condus la pronunţarea soluţiei, iar dacă se identifică erori, acestea să fie asumate şi să conducă la prevenirea unor situaţii similare.

MEDIAFAX: Codurile penale sunt apărate, pe de o parte, şi contestate, pe de altă parte. Procurorii spun că vor aduce efecte dezastruoase. Cum vedeţi modul de lucru în sistemul judiciar, după adoptarea acestor coduri?

Simona Marcu: Nu-mi dau seama, la acest moment. Acum, codurile se află la Curtea Constituţională. S-au formulat mai multe obiecţii de neconstituţionalitate şi este prematur să-mi exprim un punct de vedere. Noi am avut reprezentanţi care au participat activ în procedura legislativă, în faţa Comisiei speciale, iar mare parte din propunerile noastre au fost acceptate de Parlament.

MEDIAFAX: Cum vedeţi lupta împotriva corupţiei, odată cu demiterea doamnei Laura Codruţa Kovesi? Multe persoane o asociază cu combaterea acestor infracţiuni.

Simona Marcu: Combaterea infracţiunilor de corupţie intră în sfera atribuţiilor mai multor instituţii ale statului şi nu poate fi asociată cu o singură persoană, oricare ar fi aceasta. Această activitate trebuie să continue şi va continua cu siguranţă.

MEDIAFAX: Plenul are pe masă multe rapoarte ale Inspecţiei Judiciare. Cum vedeţi rolul acestei instituţii şi în ce măsură e îndeplinit?

Simona Marcu: Inspecţia are o funcţie foarte complexă, derulează în principal activităţi care ţin de răspunderea disciplinară a magistraţilor, dar nu numai. Cred că rolul Inspecţiei Judiciare trebuie să fie din ce în ce mai important. Spuneam mai înainte că nu putem fi credibili ca sistem, dacă nu ne identificăm şi nu ne asumăm propriile erori. Inspecţia Judiciară funcţionează în cadrul CSM, dar este un organism independent. Noi nu dăm niciun fel de directive, nu-i îndrumăm, avem grijă să-şi desfăşoare activitatea în deplină independenţă.

MEDIAFAX: Cum percepeţi recentul raport al Comisiei de la Veneţia pe legile justiţiei?

Simona Marcu: Raportul Comisiei de la Veneţia este un raport preliminar, ceea ce înseamnă că, până în octombrie, mai poate fi ajustat. Orice opinie asupra legilor justiţiei este binevenită, cu atât mai mult opinia unui organ atât de important, cum este Comisia de la Veneţia. Raportul evidenţiază pozitiv, de exemplu, separarea carierelor judecătorilor şi procurorilor, dar şi procedura de numire în funcţiile de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, derulată de către Secţia de judecători. Comisia şi-a exprimat o opinie destul de fermă şi în privinţa procedurii de revocare a membrilor CSM, chestiune surprinzătoare, pentru că nu a fost un subiect dezbătut de opinia publică. În noua formă a legii a fost introdusă o procedură care a ridicat foarte multe semne de întrebare raportorilor. S-a comentat mult în spaţiul public în legătură cu una dintre recomandări, care viza posibilitatea procurorului ierarhic superior de a invalida soluţia procurorului de caz pe motiv de netemeinicie. Este posibil ca abordarea din raport în această privinţă să fi fost determinată de traducerea în limba engleză a proiectului de lege, pentru că în prezent, există texte în Codul de procedură penală care prevăd clar că procurorul ierarhic superior verifică actele procurorului şi sub aspectul temeiniciei. Recomandările Comisiei de la Veneţia, mai ales cele care conţin referiri critice, urmează să fie analizate în perioada ce vine şi am convingerea că decidenţii vor lua hotărârile corecte şi că vom avea o reglementare care să satisfacă cât mai mult posibil, atât interesele magistraturii, cât şi ale societăţii.

 

8 COMMENTS

  1. Sunt si cazuri de achitari imputabile judecatorilor, tanti!

    A se vedea cazurile deja dovedite cu fratii Becali, Borcea, Dinel Staicu, Adamescu, clanul Corduneanu etc!

  2. “Combaterea infracţiunilor de corupţie” cum bine spune judecatorul Simona Marcu si nu “lupta impotriva coruptiei”. Poate ne obisnuim sa nu mai translam si aplicam termeni si practici cu tenta / apartenenta militara in domeniul judiciar.
    Asa am ajuns de la “fight against terror” la “lupta impotriva coruptiei”; asa am ajuns de la “We are NATO” la “Noi suntem DNA”.
    Daca totul s-ar fi rezumat doar la aceasta translare fortata s-ar fi putut poate trece cu vederea. Problema este ca s-a mers mult mai departe – scopul final fiind insasi militarizarea intregului sistem de justitie si punerea acestuia in stare de razboi – si ca in orice razboi, “scopul scuza mijloacele” a fost intodeauna scuza perfecta a celor lipsiti de orice valori morale pentru atrocitatile comise.

  3. Ca sa nu mai fie achitari pe banda rulanta ar trebui sa fie rechizitorii temeinice,probe taica,si atunci nu vor mai fi motivari justificative!Firar’al naibii de lucru bine facut!Vieti distruse,timp si bani pierduti,astea cine le da inapoi?!M-am plictisit cu independenta justitiei,atat au batut toba ca a inceput sa ma agaseseze,tocmai cine nu respecta si creaza tinte o tot aclama,plus werner,infractorul dovedit de fals si uz de fals in acte!Asa ca…vax,vorbaraie,discutam discutii!

  4. Daca se schimba legislatia noile prevederi ar trebui sa se regaseasca in solutionarea dosarelor ce vor aparea din acel moment incolo. Nu la cele in stare de lucru sau chiar pe masa judecatorilor.

  5. Serios! Chiar vrei sa credem?! Eu nu prea cred, mai ales ca deja ai anuntat linia de actiune in locatii! Chiar, de ce nu controlati si hotararile in procesele civile din ultimii 10 ani?! Prin sondaj sa verificati si actele din dosar daca coincid cu baza hotararilor judecatoresti! Sunt dosare in care actele au fost inlocuite sau sustrase dupa definitivarea procesului si judecatorii sunt buni de plata,dar si hotararile redactate dupa 3-4 luni! Pot sa dau caz concret!

  6. Un articol apărut recent in The Economist poarta titlul “sacked for being too good at her job” (data afara fiindcă-și făcea prea bine treaba) care trimite exact la revocarea lui Kovesi pe “pretext” de incompetenta, deci nu pentru ca agenția de ea condusă a încasat și încasează achitări peste achitări pentru dosare prost făcute sau de-a dreptul măsluite. De calcat cu bocancii pe Constituție nici pas! ca sare noroiul și pe Johannis—prezentat in articol ca o victima inocenta a corupților din parlament care l-au obligat sa dea decretul—de protocoale sa nu mai amintim ca sare cerneala pe reverul Big Brother de n-o mai șterge nici dracul, deci, la maturat sub preș mai rămân defectele profesionale. Sigur ca fosta șefa DNA tine sa-și spele cv-ul, doar-doar o lua vreo slujba mai acătării decât cea de “cadrist” la Parchetul General—Kovesi nu e Macovei, nu intra in politica fiindcă nu vrea sa riște trânteala încasată de mentorita amintita—dar asta nu e treaba CSM nici a judecătoarei Marcu. Treaba judecătoarei șefa CSM e sa analizeze și, mai ales, sa popularizeze incompetenta lui Kovesi, prostia și nemernicia acoliților cu care aceasta a condus DNA; și totul cât mai repede și mai eficient cu putința fiindcă, după cât se vede, Kovesi și cine o tine in brațe poseda încă fonduri pentru publicitate in marile ziare și pot duce o campanie de denigrare susținută a tuturor reformatorilor autentici din sistemul de justiție românesc.

  7. eu am o idee simpla de a-i responsabiliza pe toti: ala (adica procuroru) care a cerut x ani puscarie da instanta a dat y sa faca el puscarie in cuantum de x-y. A cerut 10 milioane euro daune da instanta a dat 2 lei, procuroru plateste diferenta.
    idem la judecatori: daca o instanta superioara da alt verdict, diferenta (puscarie, bani, etc) sa o plateasca prima instanta. Idem si mai sus: orice instanta superioara stabileste altceva ( inclusiv daunele de la CEDO) sa plateasca baietii si doamnele care au judecat aiurea mai inainte.

    E, numa un an daca s-ar aplica treaba asta am scapa de 90% dintre parvenitii incompetenti din justitie dar si sentintele ar fi de manual de drept, chiar din prima instanta…

Leave a Reply