Home Articole Preşedintele ÎCCJ, propunere spectaculoasa in CSM

Preşedintele ÎCCJ, propunere spectaculoasa in CSM

4706
6
SHARE

Plenul CSM a suplimentat, marţi, ordinea de zi a şedinţei, urmând a se discuta despre situaţia sistemului judiciar, având în vedere reluarea temei protocoalelor SRI-justiţie. Preşedintele ÎCCJ a spus, marţi, în plenul CSM, că ar trebui lămurite mai multe aspecte cu privire la activitatea sistemului judiciar, printre care existenţa ofiţerilor acoperiţi, protocoalele cu SRI şi arhiva SIPA, propunând ca CSM să facă mai multe solicitări în acest sens.

Cristina Tarcea susţine că, referitor la protocoalele din justiţie cu SRI, CSM ar putea cere desecretizarea şi să ia măsuri în consecinţă.

“Există constituită în Parlament, comisia aceea specială care se ocupă de activitatea SRI în care s-ar fi dat anumite date şi informaţii privind existenţa protocoalelor şi relaţiilor procurorilor, judecătorilor, magistraţilor cu case conspirative. Dacă există aceste informaţii, ele să fie desecretizate, să solicităm noi desecretizarea acestora şi să fie transmise CSM pentru a dispune în consecinţă. Dacă informaţiile difuzate în spaţiul public sunt real, urmează să luăm măsurile care se impun, sancţionarea acestor aspecte. Dacă nu sunt reale, cred că este cazul să ne prevalăm de obligaţia noastră legală de apărare a independenţei justiţiei. Cu privire la protocoale, în afară de aceste informaţii pe care le putem solicita de la această comisie specială, cred că mai există structuri şi membrii ai corpului magistraţilor, există şi instrumente specifice pe care le putem folosi pentru a clarifica această problemă”, a declarat Cristina Tarcea la CSM.

Preşedintele instanţei supreme a precizat că este importantă legalitatea acestor documente, aspecte care ar putea fi verificate de Inspecţia Judiciară, fără a fi desecretizate.

“Pe mine, la această oră, nu ma interesează neapărat declasificarea acestor protocoale. Mă interesează dacă aceste protocoale există, de către cine e au fost încheiate, data la care au fost încheiate, legalitatea lor, persoanele care le-au încheiat şi le-au semnat şi dacă au fost sau nu innoite. Din punctul meu de vedere, aceste aspecte, care ar trebui să fie prioritare faţă de desecretizare, ar putea fi soluţionate de Inspecţia Judiciară. Din câte ştiu eu, în cadrul Inspecţiei Judiciare, există judecători, procurori care au acces la informaţii clasificate şi popt rezolva aceste probleme. Din câte ştiu eu, protocolul este un acord de voinţă şi până nu când nu ştim ce acorduri de voinţă şi de către cine au fost exprimate, cred că este prematur să aruncăm pur şi simplu ideea desecretizării în spaţiul public. Dacă toate aceste aspecte se confirmă, cred că este şi de datoria noastră să solicităm instituţiilor noastre desecretizarea”

Tarcea a precizat că ar trebui lămurită şi problema arhivei SIPA, cerând şi rezultate de la comisia parlamentară constituită în acest sens, dar şi informaţii Ministerului Justiţiei.

“SIPA este un subiect a apărut, a ţinut prima pagină a ziarelor o grămadă de timp, s-au luat nişte măsuri superficiale, dar nu ştim ce s-a mai întâmplat. Subiectul a murit subit. De aceea, eu cred că este cazul să solicităm Ministerului Justiţiei date privind hotărârea Guvernului 410/2010, date privind modul de organizare şi de funcţionare a Comisiei care are atribuţii în ceea ce priveşte arhiva SIPA. Să ni se comunice dacă această Comisie a acţioat potrivit calendarului şi competenţelor stabilite prin Hotărârea de Guvern. Cu privire al acelaşi subiect, din câte ştiu a fost înfiinţată şi o comisie parlamentară, comisie de anchetă privind arhiva SIPA a cărei activitate eu mare lucru nu am auzit. Cred că este cazul să cunoaştem şi care sunt rezultatele activităţii acestei comisii şi dacă s-au depistat dovezi, informaţii privind activitatea de judecată, privind statutul judecătorului. Eu cred că este cazul ca aceste informaţii aflate în posesia comisiei acesteia să fie transmise CSM pentru a lua măsurile care se impun. Dacă se impune, cred că se impune şi desecretizarea acestor informaţii, dacă ele au cumva caracter secret”, a completat preşedintele ÎCCJ.

Cristina Tarcea a precizat că ar trebui ca CSM să solicite CSAT verificarea declaraţiilor magistraţilor cu privire la colaborarea cu serviciile de informaţii.

“Tema ofiţerilor acoperiţi. (…) cred că trebuie să o rezolvăm. Şi această temă poate fi rezolvată foarte simplu. Potrivit dispoziţiilor articolului 7 din legea 303, orice magistrat are obligaţia de a da o declaraţie pe proprie răspundere cu privire la apartenenţa sau nu la serviciile secrete, dar potrivit alineatului 3 din acelaşi articol, CSAT, din oficiu sau la cererea CSM, poate să verifice veridicitatea cestor informaţii. A mai fost o discuţie în CSM pe tema aceasta mai demult, în urmă cu câţiva ani, din păcate nu ştiu să se fi ajuns la o rezolvare concretă a acestui aspect. Prin urmare, cred ă ar trebui să solicităm CSAT verificarea declaraţiilor făcute de magistraţi cu privire la apartenenţa sau nu la serviciile secrete”, a spus magistratul în plenul CSM.

Lazăr: Desecretizarea presupune o analiză temeinică

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, marţi, la CSM, că desecretizarea protocoalelor este o decizie importantă care presupune o analiză temeinică. Precizarea, după ce ministrul Justiţiei a cerut desecretizarea acordurilor încheiate de parchete cu SRI.

Potrivit lui Lazăr, trebuie ales între binele public, securitatea naţională şi interesul public, având în vedere că în document sunt şi proceduri tehnice de lucru.

“Este o decizie importantă desecretizarea şi ea se va lua de îndată ce se va încheia operaţiunea de analiza temeinică în această problemă. Ca orice altă decizie, Ministerul Public face mai întâi o analiză de legalitate, apoi luăm măsura. Dicutăm de principiu, facem o analiză pentru a vedea dacă există condiţiile legii pentru aceasta”, a declarat Augustin Lazăr.

Procurorul general al României a precizat că aspectele prevăzute de protocolul cu SRI, referitoare la realizarea măsurilor de supraveghere tehnică, încă sunt în vigoare, parţial, însă în legătură cu infracţiuni de securitate naţională.

“Există protocoale, noi tot timpul am lucrat cu toate instituţiile, cu nişte protocoale, care sunt nişte proceduri tehnice de lucru cu instituţiile respective. Având în vedere că este vorba despre informaţii clasificate în fluxul de informaţii dintre instituţiile de informaţii şi Ministerul Public, protocolul a fost înregistrat la informaţii clasificate. Dar ele nu reprezintă altceva decât proceduri tehnice de lucru care reglementează cine, unde se prezintă cu informaţiile clasificate, cui i le predă şi se mai reglementa acel procedeu probator de supravegrete tehnică atunci când SRI-ul avea competenţa să îl pună în aplicare, cu precizarea că acea procedură de lucru, parţial, este în vigoare cu referire la infracţiunea securitatea naţională. Aici va trebui să cântărim dacă acea procedură de lucru făcută publică va fi bun sau nu va fi bună sau dacă o facem publică, ea să prezinte o altă procedură fiindcă noi trebuie să cântărim între bine public, securitatea naţională şi interesul public de a cunoaşte aceste lucruri care sunt dezbătute. Prin urmare, noi nu avem nimic împotrivă dacă hotărăsc instituţiile justiţiei şi nu un politician, care vine azi şi spune ca mâine să se desecretizeze”, a spus Augustin Lazăr în plenul CSM.

Procurorul general al României susţine că este în curs o analiză privind temeiul legal de desecretizare, pentru a stabili “şi cum s-ar putea proteja procedurile care trebuie să meargă în continuare, procedurile de lucru, care nu ar trebui făcute public în acest moment, fără să afecteze activitatea investigativă care priveşte securitatea naţională”.

SRI şi-a exprimat disponibilitatea de a desecretiza protocolul încheiat în 2009 cu Parchetul General.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a transmis, luni, către Parchetul General, o cerere de desecretizare a protocoalelor încheiate cu Serviciul Român de Informaţii, precum şi informaţii despre existenţa acestora.

“În data de 19 martie 2018, ministrul justiţiei, prof. univ. dr. Tudorel TOADER, a solicitat domnului Augustin LAZĂR, Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza prerogativelor constituţionale şi a competenţelor legale, comunicarea următoarelor aspecte:
•dacă şi câte protocoale secrete au fost încheiate între Ministerul Public, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pe de o parte şi Serviciul Român de Informaţii, pe de altă parte;
•data încheierii şi semnatarii respectivelor protocoale;
•demararea procedurii legale de desecretizare a conţinutului acestora”
, transmite Ministerul Justiţiei printr-un comunicat de presă.

Vineri, Preşedinţia a transmis că CSAT nu a impus încheierea unor protocoale, acordurile fiind realizate la cererea SRI sau a altor instituţii, motiv pentru care responsabilitatea de desecretizare a acestora nu intră în responsabilitatea Consiliului Suprem sau a preşedintelui. Sursa citată precizează că, în ceea ce priveşte declasificarea, aceasta se face prin Hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului.

Ulterior, premierul Viorică Dăncilă a anunţat că solicită desecretizarea protocoalelor încheiate între SRI şi alte instituţii ale statului, având în vedere interesul public, precum şi poziţia oficială exprimată de Administraţia Prezidenţială, scrie mediafax.ro.

6 COMMENTS

  1. Eu sunt fanul doamnei Garbovan, sefa judecatorilor din Romania. Daca dansa accepta aceste propuneri atunci totul e OK 🙂

    • E “sefa” a vreo 80-90 de judecatori dintr-o organizatie de judecatori, UNJR.

      AMR are cateva sute iar Forumul Judecatorilor pe care nu il baga niciodata nimeni in seama are cateva mii!

      Sau te refereai la Tarcea? Nici ea nu e sefa, e doar presedinta ICCJ.

  2. Well, le-au dat autonomie, prin legea noua, așa ca madam Tarcea s-a hotărât sa ia autonomia de coarne. Sa nu-l lase pe Hellvig sa iasă, singur, eroul “reformei”—eu sunt Toma necredinciosul, încă—și, eventual, sa-l tragă dupa el și pe Johannis, cel mai inadecvat președinte cu care ne-am procopsit după revoluție. ‘Inadecvat’ e un termen pe care-l folosesc nu numai din politețe, ci și pentru ca relieful, conturul personajului, depășește definițiile prostiei, obtuzitatii, relei-intenții—pur și simplu, omul e desprins de realitate in toate modurile imaginabile și scoaterea lui din numirile de înalți demnitari ai justiției e echivalenta cu scoaterea amigdalelor la vârste mici: se înlătura un focar permanent de infecție pentru orice tip de președinte va fi sa apara la Cotroceni, prost, rău-viitor, deștept, etc. Madam Tarcea și-a luat inima in dinti și participa la operație, mult succes in continuare.

  3. Suna a reglare intre gasti pe baza protocoalelor! Ia sa vedeti dupa “reglare” ce haituiala o sa fie,care pe care si tot haotic va fi. Nimeni nu raspunde in fata legii,in afara de cateva categorii care deja erau in caruta civilo-penal! Din cauza ca nu exista legea clara cu aplicatie rapid privind raspunderea scaunarilor in orice domeniu,mai ales marii capi care scot jeturile la inaintare de actioneaza la limita sau pe langa lege,s-a ajuns in halul in care suntem ca natiune si popor! Nu observati ca reglarea este intre marii capi(escroci/escroace) si nu au nicio legatura cu cetateanul roman traitor in romanica?!
    La altii se poate si in romania ca: NU! Sarkozy e ascuns sub fusta lui mubarak,la noi sunt liberi ca pasarea cerului si curatati la Nufarul s.a. cu deznfectant si deparazitant total pe viata! Eternii escroci ai Romaniei in functiile cele mai inalte,cu indemnizatii plus bonusuri uriase si pensii nesimtite,neatinsi de anchete sau pedepse! Si sunt enorm de multi! De asta se si vor permanent pe liste la alegeri!

  4. Da’ protocoalele secrete Kovesi-Un serviciu de informatii aliat (asa spunea Ghita) oare cand le-om desecretiza?
    Ca daca nu vorbim despre ele, oarca nu suntem la fel de credibili in lupta anti DNA, dreaq… ori suntem adevarati ori acoperiti ;p

Leave a Reply