Populaţia României a scăzut constant în ultimii ani, ajungând ca în anul 2014 să se mai înregistreze sub 20 de milioane de locuitori, ceea ce face ca populaţia rezidentă a ţării să fie la nivelul anului 1966, a declarat preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei.
INS a lansat, joi, Anuarul Democragic al României, document care conţine o serie de date statistice cu privire la numărul şi structura demografică a populaţiei, precum şi la mişcarea ei naturală (naşteri, decese, căsătorii, divorţuri) şi migratorie.
Preşedintele INS, Tudore Andrei, a precizat că cea mai redusă populaţie a ţării a fost înregistrată în anul 1930, când erau 14.100.000 de locuitori, iar vârful a fost în 1990, când România a înregistrat 23.200.000 de locuitori.
Acesta a mai arătat că populaţia rezidentă a României a scăzut de la 21.700.000, în 2002, la 19.900.000, în 2014.
“România are o demografie întârziată faţă de ţările din occident (…) În 2014, populaţia rezidentă a ţării era sub 20 de milioane şi se afla cam la acelaşi nivel cu cea a anului 1966”, a spus preşedintele INS.
În urma analizării datelor statistice s-a constatat că începând cu anul 1985 populaţia României a devenit preponderent urbană.
În ceea ce priveşte cauzele reducerii populaţiei, Tudorel Andrei a menţionat că printre acestea se numără mortalitatea ridicată, rata scăzută a fertilităţii după 1989, dar şi migraţia externă.
“În perioada 1990-2014, reducerea populaţiei rezidente s-a făcut prin migraţie externă”, a mai spus preşedintele INS.
În documentul lansat joi de către Institutul Naţional de Statistică se mai arată că evoluţia structurii populaţiei pe grupe mari de vârstă arată amploarea fenomenului de îmbătrânire demografică a populaţiei.
Astfel, dacă în 1970 grupa de vârstă 65 de ani şi peste reprezenta 8,6% din totalul populaţiei, în 2014 această pondere este de aproape două ori mai mare (15,1%), în timp ce ponderea copiilor cu vârstă mai mică de 15 ani, care în 1970 depăşea un sfert din totalul populaţiei (25,9%), a scăzut semnificativ, la numai 14,9% în 2014.
Anuarul demografic al României mai arată de densitatea cea mai mare a populaţiei se regăseşte în judeţele care conţin polii de creştere economică, respectiv Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov şi Bucureşti, aceştia reprezentând puncte de atacţie pentru forţa de muncă.
România nu poate asigura menţinerea populaţiei la 19 milioane de locuitori într-un orizont de timp, având în vedere că prin reducerea populaţiei rezidente dispar anual cam două oraşe de nivel mic, a declarat, joi, preşedintele Institutului Naţional de Stastică, Tudorel Andrei
Preşedintele INS a declarat, la lansarea Anuarului Demografic al României, că, dacă din 1990 reducerea populaţiei s-a făcut prin migraţie externă, din 2013 acest lucru s-a schimbat, începând să se reducă populaţia rezidentă a ţării.
Astfel, numai în anul 2014 populaţia a scăzut cu 80.000 de oameni, cărora li se adăugă şi alţi 40.000 de cetăţeni care au migrat.
Preşedintele INS a apreciat că un număr atât de mare de persoane echivalează cu dispariţia a două oraşe de nivel mic în fiecare an.
Acesta a spus că reducerea populaţiei este influenţată de numărul mare al deceselor, dar şi de scăderea ratei natalităţii, aspecte care nu pot fi schimbate într-un timp foarte scurt, ceea ce înseamnă că România nu poate asigura menţinerea populaţiei la nivelul actual de 19 milioane de locuitori, într-un orizont de timp.
