Home Articole ”Ruşii au intervenit cu neruşinare”

”Ruşii au intervenit cu neruşinare”

3637
4
SHARE

John Brennan, care a condus din 2013 până în 2017 Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), a declarat marţi după-amiază că ”ruşii au intervenit cu neruşinare” în alegerile prezidenţiale, iar reprezentanţii Moscovei au recrutat în mod activ americani ”voluntari sau involuntari” pentru a sprjini aceste eforturi din Statele Unite, transmite CNN.

“În mintea mea, am întrebări rămase fără răspuns cu privire la succesul pe care l-au avut ruşii atunci când au încercat să atragă americani, implicaţi sau nu în campanie, pentru a munci în numele lor”, a declarat Brennan.

Însă, acesta a refuzat să dea informaţii despre identitatea persoanelor suspectate că au acţionat ca informatori ai Moscovei.

De asemenea, fostul director al agenţiei de informaţii a preciuzat că preşedintele Trump ar fi putut să încalce protocolul săptămâna trecută, atunci când a divulgat informaţii clasificate într-o întâlnire cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, şi cu ambasadorul rus de la Washington, Serghei Kisliak.

Brennan este audiat de către congresmenii din Comisia de Informaţii a Camerei Reprezentanţilor cu privire la investigaţia legată de implicarea ruşilor în alegerile prezidenţiale americane şi de presupusele legături dintre asociaţii campaniei Trump şi agenţii Moscovei.

Congresmenii sunt în special interesaţi să adune mai multe informaţii cu privire la modul în care ruşii şi-au lansat atacurile în timpul alegerilor prezidenţiale şi la spionii ruşii care au încercat să recruteze americani ”voluntari sau involutari” pentru a sprijini activitatea Kremlinului.

Surse din agenţiile de informaţii au declarat anterior că spionii ruşii l-au cultivat drept informator pe fostul consilier pentru politică externă al campaniei Trump, Carter Page.

Însă, Page a dezminţit în mod repetat aceste acuzaţii cu privire la relaţia sa specială cu Moscova.

Brennan nu este singurul nume greu audiat marţi de către congresmenii, pe la comisii vor trece şi directorul Agenţiei Naţionale de Informaţii, Dan Coats, precum şi directorul Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA), Mike Rogers.

Dan Coats va depune mărturie în Comisia de Informaţii a Senatului, în vreme ce Rogers va apărea în Comisia Bugetară din Camera Reprezentanţilor.


Reuters: Summitul NATO, o reuniune ce va căuta mai degrabă să îl impresioneze pe Trump

•  Agerpres

Prima reuniune a Alianței supă alegerile prezidențiale din SUA beneficiază de această dată de o coregrafie menită să-l impresioneze pe Donald Trump, care a descris NATO drept o organizație ‘depășită’.

Responsabilii NATO au grăbit mutarea în noul sediu, deși construcția nu este încă finalizată, și au renunțat la agenda densă de dezbateri ce caracterizează de obicei aceste reuniuni, singurul moment semnificativ în program fiind acum un dineu de lucru. Nu va exista un comunicat final al summitului și s-a renunțat la sesiunile de lucru cu statele partenere nemembre, cum ar fi Suedia și Ucraina.

‘Este momentul să-i amintim lui Trump că el este liderul lumii libere’, explică un diplomat de rang înalt din cadrul NATO. La intrarea în noul sediu al Alianței, Trump va dezveli un monument ridicat în memoria victimelor atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001. Oficialii NATO speră astfel că noul lider de la Casa Albă își va aminti că după acele atacuri a fost singura dată în istoria Alianței când a fost activată clauza apărării colective cuprinsă în articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord.
În timpul campaniei electorale, Donald Trump a acuzat statele membre NATO că nu contribuie financiar suficient la apărarea colectivă și a sugerat în acest sens, referindu-se la statele din flancul estic, că SUA nu vor sări în apărarea lor în eventualitatea unui atac din partea Rusiei decât dacă își vor fi îndeplinit obligațiile. Iar odată ajuns la Casa Albă, el și-a trimis secretarul de stat al apărării la Bruxelles cu mesajul clar ca statele membre să-și suplimenteze contribuțiile militare, în caz contrar riscă pierderea sprijinului SUA.

‘Europa știe că Trump are o părere profund negativă despre alianțe’, afirmă Tomas Valasek, fost ambasador al Slovaciei la NATO și care acum conduce think-tankul Carnegie Europe. ‘Speranța este că el va veni cu o abordare mai pozitivă’, notează acest interlocutor.

Însă unele țări din flancul estic, precum cele trei state baltice, doresc ceva mai mult, și anume un angajament ferm că Trump va respecta clauza apărării colective, deși nu este clar dacă ele vor aborda acest subiect în mod tranșant la summitul de joi.

Retorica lui Trump cu ‘America first’ (America întâi), semnalele sale contradictorii privind Rusia și atitudinea sa față de NATO au provocat incertitudine în cancelariile europene, în pofida unor asigurări venite din partea altor responsabili americani, cum este vicepreședintele Mike Pence, care a vizitat mai multe state europene.

Prin urmare, în încercarea de câștiga încrederea noului lider al SUA, aliații săi europeni îl vor asigura la dineul de lucru că au convenit să cheltuie mai mult pentru apărare. Potrivit Reuters, fiecare țară ar urma să-i prezinte un plan prin care să arate cum va crește în fiecare an bugetul apărării, astfel încât până cel târziu în anul 2024 toate statele membre să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare.

‘Trump va dori să afle ce au făcut ei (liderii europeni) pentru el în ultima vreme. Mai exact, ce au făcut pe frontul ‘hard power’ ‘, explică Anthony Gardner, ambasadorul SUA pe lângă UE în timpul administrației Obama.
În anul 2016, numai SUA, Marea Britanie, Polonia, Grecia și Estonia au alocat apărării cel puțin 2% din PIB. Pentru anul în curs și România a alocat 2% din PIB pentru apărare. Agenția Reuters nu menționează în comentariul ei acest lucru, dar scrie că România, Letonia și Lituania sunt ‘aproape’ de a atinge această țintă.

Partea finală a ofensivei de șarm în fața lui Trump va fi abordarea în discuții a planului avansat de Washington ca NATO să-și asume un rol sporit în lupta împotriva Statului Islamic în Siria și Irak, în concordanță cu o altă solicitare a liderului de la Casa Albă, și anume ca NATO să contribuie mai mult la lupta împotriva terorismului.

Deși un răspuns la acest capitol nu a fost încă definitivat, mai ales din cauza rezervelor Germaniei și Franței, diplomații încă speră la un compromis prin care cele 28 de state membre să convină asupra faptului că NATO ca instituție se va alătura coaliției antiteroriste conduse de SUA, dar fără să-și asume alte obligații dincolo de cele deja asumate de membrii ei. Astfel, Donald Trump s-ar putea întoarce la Washington cu un mesaj politic cu ajutorul căruia să poată arăta că aliații dau curs solicitărilor sale.

4 COMMENTS

  1. Fapt: Coldea infiinteaza UNPR pt Maior
    Fapt: Coldea ameninta pe primul ministru Ponta cu refuzarea vizitei un SUA daca semneaza construieea autostrazilor coridorului european (numai Dept. de Stat al SUA putea anula o vizita a unui prim ministru)
    Fapt: Kovesi se intalnea cu Coldea si rezidenti CIA (SUA) la vilele conspirative ale SRI (nimeni nu a negat)
    Fapt: Maior este acum ambasador unde? In SUA!
    Fapt posibil: Codrutei Kovesi ii este cautat post la ONU (in SUA) pt ca nu este dorita la UE
    Fapt: in sufrageria lui Mr. Oprea-UNPR (partid facut pt Maior pro-americanul viitor ambasador in SUA) erau cam toti actorii pro-americani care luptau contra PSD-ului – nu neaparat pro Base, el avand doar calitatea de conjunctura)
    Fapt: toate acestea le aflam abia dupa ce doua evenimente importante au avut loc in Romania: Amplasarea rachetelor americane la Deveselu si incercatea arestarii lui Ghitza (plus dezertarea lui si descoperirea de informatii cu referire stricta la Coldea.
    Concluzia mea: a fost dejucata o tentativa de lovitura de stat a SUA in Romania prin agenti rusi infiltrati in Sistem. Aceasta tentativa n-ar fi fost dejucata daca nu aparea momentul Deveselu. Practic si intr-un mod bizar, Scutul de la Deveselu ne-a aparat de o acaparare a Romaniei la nivel institutional total de catre SUA.
    De ce? Rusia are o doctrina de destabilizare a tarilor cu sistrme strategice americane in teritoriu, cu atat mai mult cu cat teritoriul respectiv este asa aproape geografic de ei!). Pt ca aceste dezvaluiri (toate despre oameni apropiati SUA, deci nu si despre Basescu) au loc NUMAI dupa Deveselu. Eu consider pe Ghitza, Base si Nutzi ca fiind apropiati Rusiei, de unde se poate explica si razboiul lor contra binomului sustinut de SUA.

    • ai o problema cu intelegerea a ce inseamna cuvantul “fapt”. Nu tot ce ai enumerat acolo se incadreaza la “fapt”

      • Depinde ce asteptari are fiecare de la inteligenta lui. Eu de ex nu astept sa vina CCR sa-mi spuna ca daca afara ploua, picaturile ajung pe Pamant.
        Pt mine sunt fapte. Probabil si pt altii. Poate pt tine nu sunt. Asta e, nu esti in targetul caruia ma adresam. (Asta e fapt!!:) Nu-i nicio problema

Leave a Reply