Posturile TV reprezintă principala sursă de informare pentru mai mult de 50% dintre români, urmate de reţelele sociale (28,3%), indică datele unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. 43% dintre cei chestionaţi cred că reţelele sociale sunt cele mai expuse dezinformării, 45,6% consideră Rusia principala sursă de ştiri false, urmată la mare distanţă de UE (13.9%), SUA, Ungaria, China. 41,6% dintre respondenţi aşteaptă protecţie din partea instituţiilor statului în faţa dezinformării, în timp peste 37% spun că ”oamenii ar trebui să se protejeze singuri”.
Surse de informare
51.6% dintre români obişnuiesc să se informeze cel mai des de la posturile TV, 28.3% de pe reţelele sociale, 12.7% de pe site-urile de ştiri, 4.8% de la posturile de radio şi 1.3% din ziare şi reviste. Nu ştiu sau nu răspund 1.3% dintre cei chestionaţi.
Se informează cel mai des de la posturile TV in proporţii ceva mai mari decât media populaţiei: votanţii PSD-PNL, femeile, persoanele cu vârsta peste 45 de ani, cei cu un nivel de educaţie mai redus, cei inactivi pasivi, locuitorii din urbanul mic sau din rural, cei cu un venit mai redus şi cei care nu au cont pe reţelele sociale. Folosesc cel mai des ca sursă de informare reţelele sociale mai ales votanţii ADU, persoanele mai tinere, cei inactivi potenţial activi.
Canale media expuse dezinformării
Pe de altă parte, 43% dintre respondenţi consideră că sursele de informare cele mai expuse la dezinformări şi propagarea de ştiri false sunt reţelele sociale, 37.9% posturile TV, 5.2% ziarele şi revistele, 1.2% posturile de radio, 5.8% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt de părere că reţelele sociale sunt cele mai expuse la dezinformare mai ales persoane din următoarele categorii: persoanele sub 45 de ani, cei cu studii superioare, cei inactivi potenţial activi sau gulerele albe.
Consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformare mai ales persoane din următoarele categorii: persoanele cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti şi cei din regiunea Nord Est, angajaţii la privat.
Expunerea personală la ştiri false
Întrebaţi în ce măsură cred că au fost expuşi în ultimele luni la ştiri false sau dezinformări pe diverse canale, 17.4% dintre respondenţi apreciază că în foarte mare măsură, 28.3% în mare măsură, 28.6% în mică măsură, iar 22.7% în foarte mică măsură/deloc. 3% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
Sunt de părere că au fost expuşi la ştiri false în mare şi foarte măsură în proporţii mai mari decât media populaţiei votanţii AUR, persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu studii superioare, persoanele active pe piaţa muncii, locuitorii din Bucureşti, angajaţii la privat. Consideră că au fost expuşi în mică şi foarte mică măsură la ştiri false în special: votanţii PSD-PNL, persoanele cu vârsta peste 45 de ani, cei cu educaţie primară, cei inactivi, locuitorii din urbanul mic sau din rural, cei cu un venit mai redus, cei care nu au cont pe reţelele sociale şi angajaţii la stat.
Ţări care susţin acţiuni de dezinformare
În opinia a 45.6% dintre români, Rusia este principala sursă a acţiunilor de propagandă, dezinformărilor şi ştirilor false în România. Procentul este semnificativ mai mare decât cel înregistrat în ianuarie 2022, înainte de agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei când 27,3% considerau că Rusia susţine acţiuni de propagandă, dezinformează şi răspândeşte ştiri false în România. Clasamentul este completat, la mare distanţă de Uniunea Europeană cu 13.9% (17% în ianuarie 2022), SUA cu 10.8% (4,9% în 2022), Ungaria cu 5.5% (5,4% în 2022), China cu 4.2% (17,7% în ianarie 2022, pe fondul impactului pandemiei COVID 19) şi Germania cu 2.1% (3,8% în ianuarie 2022). 1.1% dintre cei chestionaţi consideră că altă ţară susţine astfel de acţiuni în România (1% în ianuarie 2022), iar 16.6% nu ştiu sau nu răspund (23% în ianuarie 2022).
Votanţii PSD-PNL şi ai AUR, persoanele peste 45 de ani, cei cu studii superioare, cei inactivi pasivi sau gulerele albe cred într-o măsură mai mare decât restul populaţiei că Rusia este principala entitate care susţine acţiuni de propagandă, dezinformează şi răspândeşte ştiri false.
Protecţia în faţa ştirilor false
Întrebaţi cine cred că ar trebui să protejeze oamenii de influenţa ştirilor false şi a dezinformării, 41.6% dintre respondenţi indică instituţiile statului, 37.3% aleg opţiunea ”oamenii ar trebui să se protejeze singuri”, iar 19.5% indică mass-media, jurnaliştii. Nu ştiu sau nu răspund 1.7%.
Sunt de părere că instituţiile statului ar trebui să protejeze oamenii de influenţa ştirilor false şi a dezinformării în special de persoanele peste 60 de ani, cei inactivi pasivi şi locuitorii din rural. Persoanele cu vârsta între 30 şi 45 de ani, cei cu educaţie primară, gulerele gri şi locuitorii din regiunile estice cred într-o proporţie mai mare decât media că oamenii ar trebui să se protejeze singuri de influenţa ştirilor false şi a dezinformării. Mass-media este indicată în special de tinerii sub 30 de ani.
”Fenomentul dezinformării şi răspândirii ştirilor false este conştientizat de o bună parte a populaţiei, care crede că a fost expusă personal, identifică reţelele sociale drept principalul mediu în care se răspândesc dezinformări, vede Rusia drept principala ţară care susţine astfel de acţiuni, în creştere semnificativă comparativ cu 2022, după agresiunea militară împotriva Ucrainei şi crede că insituţiile statului ar trebui să protejeze populaţia, dar şi oamenii înşişi ar trebui să se apere de influenţa ştirilor false şi a dezinformării”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 22 – 29 februarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.
