Cristian Presură, un fizician român stabilit în Olanda, cercetător la Philips Research Eindhoven, a demontat cu argumente teoriile conspiraţioniste cu privire la pericolul tehnologiilor 5G.
Interviul cu fizicianul Cristian Presură a fost realizat în urma unei întâlniri cu publicul realizată la Vâlcea, de Centrul Europe Direct. Presură este originar din staţiunea montană vâlceană Voineasa. A absolvit Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea, iar apoi o facultate de electrotehnică şi o alta de fizică, în România, şi a plecat în Olanda cu o bursă, unde şi-a luat doctoratul în fizică şi a devenit angajat la Philip Research Eindhoven. Lucrează aici ca specialist pe senzori medicali, la Divizia Cercetare. Cristian Presură este inventatorului senzorului optic din ceasurile inteligente care măsoară pulsul.
Este, de asemenea, autorul a două cărţi publicate special în limba română: „Fizica povestită” şi „O călătorie prin Univers. Astrofizica povestită”. Reporter: În cadrul întâlnirii cu publicul de la Vâlcea aţi vorbit pe tema pericolului tehnologiilor 5G.
Sunteţi sau nu împotriva lor?
Fizician Cristian Presură: Discuţia legată de acceptarea sau nu a unor tehnologii este una la care nu ar trebui să răspund personal, ci societatea. O chestiune valabilă pentru orice tehnologie: maşini, căruţe, bombele nucleare, tehnologiile 5G, 7G sau 20G, când probabil vom putea suna chiar şi pe alte planete. Pentru că nu contează ce este bine pentru mine, ci ce este bine pentru societate. Întrebarea vine pe un background al unor oameni cărora le este frică de tehnologia 5G. Acum câteva săptămâni au fost demonstraţii, inclusiv aici, la un liceu vâlcean – Colegiul Naţional Alexandru Lahovari. Nişte oameni s-au îngrijorat de pericolul pe care l-ar putea prezenta noua tehnologie, după ce s-au documentat din anumite surse. Personal, ca fizician, pledez pentru acest tip de tehnologie. Dar acest „pentru” trebuie făcut cu grijă, pentru că sunt foarte multe aspecte care trebuie luate în calcul…
Vor reprezenta aceste tehnologii o linie de demarcaţie între săraci şi bogaţi, aşa cum a afirmat preşedintele Amazon: „Tehnologia creează o linie de demarcaţie clară între câteva elite ultrabogate şi o puzderie de colonii digitale”?
Informaţia a fost cea care a făcut diferenţa, de-a lungul istoriei, între oamenii bogaţi şi săraci, nu neapărat tehnologia. Să ne amintim cum au apărut băncile, spre exemplu: au ştiut exact unde era nevoie de bani. Tehnologia este doar un mijloc prin care să creezi ceva. Nu sunt de acord cu afirmaţia, din acest punct de vedere. Dar, dacă ai informaţia şi foloseşti apoi tehnologia în interes personal, atunci, da, se crează nişte diferenţe. Pentru că avem acum Amazon – una dintre cele patru companii din lume care a depăşit un trilion de dolari, în contextul în care PIB-ul României este de 200 de miliarde de dolari, iar bugetul de 60 de miliarde. Au avut, deci, informaţia despre cum să facă bani folosind tehnologia.
Oamenii au ieşit în stradă pentru a opri un proiect de ordonanţă de urgenţă al Guvernului prin care se simplifica procedura de amplasare a antenelor pentru tehnologiile 5G. Ei au susţinut că numărul mare de antene pentru tehnologiile 5G ne va afecta grav sănătatea. Ce părere aveţi?
În anii 1900, când s-a introdus curentul în New York era aceeaşi reticienţă. Oamenii erau speriaţi. Existau postere cu oameni care atârnau pe firele de curent electric cu chipurile schimonosite. Cam la fel este şi reacţia emoţională din zilele noastre, legată de faptul că vom fi peste tot înconjuraţi de radiaţii. Este normal să fim îngrijoraţi pentru sănătatea noastră. Întrebarea care se pune e dacă aceasta este o afirmaţie adevărată. Nu este adevărată. În plus, în România există o serie de specialişti în electrotehnică, cu doctorate, avem chiar şi un Institut de Protecţie a Câmpurilor Electromagnetice. Toate companiile electronice au în interior un astfel de institut cu personal specializat în verificarea aparaturii înainte de a fi pusă pe piaţă. Ne puteţi explica procesul fizic al pericolului reprezentat de aceste tehnologii noi pe înţelesul tuturor? Radiaţia 5G este o undă electromagnetică. Dacă vorbiţi la telefon, vor fi trimise unde electromagnetice în toate părţile. Deci, noi ne ”scăldăm” în unde electromagnetice. Acelaşi lucru se întâmplă şi când aprindem lumina. Într-adevăr, suntem într-o ”baie” de câmpuri electromagnetice, de radiaţie electromagnetică. O radiaţie devine cancerigenă, cu cât este mai înaltă, cum este cazul razelor X, întâlnite în investigaţiile clinice. De aceea, nu se pot face prea multe investigaţii de acest gen pe an. Frecvenţa acestora este atât de înaltă încât energia înmagazinată într-un foton este suficientă ca să spargă/ ionizeze atomul. Atomii ionizaţi din corpul nostru pot produce, la un moment dat, cancer. Există, deci, unde electromagnetice care produc cancer, importantă, însă, în acest caz este frecvenţa.
Dar, undele tehnologiilor 5G pleacă de la 2 GHz şi pot ajunge, după unii, la 70 GHz, sunt de sute de mii de ori mai mici decât frecvenţa razelor X. Deci, nu sunt radiaţii ionizante, prin urmare, nu sunt canceroase.
Mai mult, lumina de la bec are o frecvenţă care este de 100.000 de ori mai mare decât radiaţia de la telefon. Comparând un telefon 5G cu un bec, într-un telefon avem 2-3 W, în schimb într-un bec pot fi mai mulţi. Doar că frecvenţa undelor electromagnetice de la radiaţia 5G este de 100.000 de ori mai mică decât a becului.
Deci, dacă becul nu ne crează probleme, atunci de ce ne-ar produce telefonul mobil?
Deci, nu este nici un fel de problemă.
Aţi făcut o comparaţie, nu doar cu pericolul prezentat de un bec, ci şi legat de cuptorul cu microunde…
Într-adevăr, pentru că un alt parametru de luat în considerare în această discuţie, pe lângă frecvenţă, este amplitudinea. Cuptorul cu microunde, spre exemplu, are aceeaşi frecvenţă de 2 GHz ca a unui telefon, numai că în cazul său amplitudinea este uriaşă, de aceea unda electromagnetică a cuptorului ajunge să încălzească mâncarea. Dacă luăm un telefon şi îi mărim amplitudinea de 100.000 de ori, de un milion de ori, abia atunci îl putem transforma într-un cuptor portabil.
În concluzie, tehnologiile 5G sunt sau nu cancerigene?
Pe scurt, când construim acele antene 5G, de care au pomenit şi cei care au protestat împotriva acestor tehnologii, trebuie să ne asigurăm că intensitatea undei este atât de mică încât să nu producă deloc încălzirea corpului uman. Probabil că vor exista nişte reguli standard la nivelul Uniunii Europene ca antenele să aibă un perimetru de 2 – 3 metri de protecţie în care nimeni nu are voie să intre, cum este cazul de acum al stâlpilor de înaltă tensiune. Intensitatea va fi calculată astfel încât dacă totuşi ne apropiem de acel perimetru pielea să se încălzească doar cu o zecime de grade, spre exemplu. Odată ce vom avea acele reguli, privind intensitatea maximă, atunci nu vor fi nici un fel de probleme.
În concluzie, radiaţia tehnologiei 5G nu este cancerigenă şi nu încălzeşte şi trebuie să ne asigurăm că încălzirea provocată nu este puternică.
Aţi mai vorbit în cadrul întâlnirii de la Vâlcea, a celor de la Europe Direct, despre un studiu făcut pe bolnavii de cancer privind corelaţia dintre suferinţa acestora şi folosirea telefoanelor mobile. Despre ce anume este vorba şi care a fost concluzia? Acum câteva săptămâni a fost publicat un studiu făcut pe mai bine de 3.000 sau 5.000 de bolnavi de cancer, nu-mi amintesc cifra exact, pentru a se afla dacă există vreo oarecare influenţă a telefoanelor mobile asupra acestora. Pentru că frecvenţa telefoanelor mobile de generaţie 5G va fi asemănătoare, sau puţin mai mare, decât a celor utilizate astăzi, cele de generaţie 4G. Deci, dacă exista vreo legătură între cele două, având în vedere că avem telefoane mobile de mai bine de 20 de ani, probabil nu mai era nimeni astăzi. Dar, potrivit acestui studiu nu există nici o corelaţie între celulare şi cancer.
Şi atunci care este de fapt problema pentru care toată lumea se sperie de introducerea acestor tehnologii 5G?
În cadrul întâlnirii s-a amintit şi despre cercetătorul francez de la Grenoble care vă dădea dreptate spunând: „Tehnologia 5G ucide, nu din cauza efectelor undelor asupra sănătăţii umane, ci sub forma unei creaţii artificiale a unei nevoi arbitrare cu consecinţe devastatoare”. Într-adevăr, ne îndepărtăm de nevoile umane. Dar, avem nevoie cu toţii să ne decuplăm. Ne confruntăm cu o rupere de paradigmă, fiindcă am fost mutaţi dintr-o dată la nivel mondial. Ar trebui să fim mai atenţi cu nevoile noastre naturale. Asta nu înseamnă că ar trebui să renunţăm la televizor, internet sau telefon. Dar ar fi bine ca o oră pe zi, măcar, să mai facem şi altceva: să ieşim afară, să ne conectăm cu natura, să mergem pe la ţară, în parc.
Câţi copii nu stau în ziua de astăzi pe telefoane, calculatoare? Şi atunci, ne face copiii mai sănătoşi sau le crează dependenţă?
Îngrijorările sunt cât se poate de reale. Iar tehnologiile 5G vor asigura o viteză de date foarte mare, ca să te uiţi la filme, să te joci, iar dependenţa va creşte. Pe de altă parte, vin şi cu alte avantaje pentru societate: obiectele vor putea comunica între ele, spre exemplu, ceea ce în engleză se numeşte „internet of things” – adică internetul tuturor lucrurilor. Pe viitor, într-un timp foarte scurt, va face posibil ca maşinile să meargă singure. Deja există, precum Tesla, care oficial are voie să meargă singură doar pe autostradă. Dar, odată cu tehnologia 5G, va putea comunica cu toate maşinile din trafic, cu toţi senzorii pe care-i are, cu centrul ş.a.m.d.. Prin urmare, este foarte posibil ca în viitor, să poţi să mergi cu maşina fără să mai trebuiască să conduci, cu accidente mult mai puţine. Accidente sunt şi acum, dar ele ar putea fi evitate, dacă maşinile ar comunica între ele având tehnologia 5G. S-ar putea ca tehnologia 5G să aducă acel plus valoare vieţii umane, să ne facă viaţa mai bună, mai lungă. Noi, în loc să fim stresaţi la volan, să putem, spre exemplu, să ne odihnim pe parcursul drumului. Iar aceasta este unul dintre multiplele avantaje.
