Home Articole Directorul SRI, despre “potentialul exploziv” al bazinului Marii Negre

Directorul SRI, despre “potentialul exploziv” al bazinului Marii Negre

3291
11
SHARE
Discursul Directorului SRI, Eduard Hellvig, cu ocazia ceremoniei de deschidere a Programului „Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil”
————————————-

Inaugurăm astăzi o nouă ediție a unui format unic de dezbateri, rezultat al colaborării dintre Universitatea Harvard și Academia Națională de Informații. Mă bucură faptul că, în cadrul acestui parteneriat academic de prestigiu, continuăm să dezvoltăm împreună un program inițiat cu 15 ani în urmă. Acest forum are, de această dată, o semnificație deosebită, având în vedere atât participarea extinsă, reprezentativă pentru țările riverane, cât și problematica tot mai complexă din bazinul Mării Negre.

De- a lungul timpului, noi, românii, am avut, în repetate momente, această convingere, elocvent sintetizată de unul din marii noștri istorici: „Marea Neagră este singurul nostru vecin bun”. Din fericire, sistemul actual de alianțe face ca, în unele privințe, această butadă să nu mai fie valabilă. Pe de altă parte, însă, tocmai Marea Neagră riscă să nu mai
reprezinte o vecinătate favorabilă.
După triplarea litoralului rusesc la Marea Neagră, în urma încălcării brutale a suveranității Ucrainei, bazinul pontic e pe cale să devină zona de suprapunere între două viziuni concurente despre Europa – viziunea euro-atlantică și cea euro-asiatică.
Provocarea majoră a momentului este, din punctul nostru de vedere, noua falie între Est și Vest, amplificată din păcate de pierderea încrederii reciproce. Mai mult, asistăm în ultima vreme şi la reaprinderea „problemei orientale”, odată cu resurecția rivalității ruso-
turce.
Astăzi ne aflăm în situația de a constata că sfertul de secol de după căderea Cortinei de Fier nu a fost îndeajuns de înțelept folosit pentru ca un nou model de cooperare să ia locul vechilor rivalități istorice și al ambițiilor de mare putere. Ne surprinde și ne îngrijorează dificultatea unora din vecinii de la Marea Neagră de a ieși din logica belicoasă a
secolelor trecute.
De aceea, consider că se impune un efort sporit și imediat în sens preventiv, de descurajare a oricărei noi încercări de recurgere la forţă în regiune. Avem așteptări ridicate, în această privință, legate de apropiatul Summit NATO de la Varșovia.
De asemenea, e nevoie, în opinia mea, de un efort comun pentru a ieși din logica periculoasă a confruntării și pentru restabilirea unui cadru de dialog eficient, menit să
contribuie la reducerea tensiunilor. Apreciez, în acest sens, că putem revitaliza inclusiv instrumentele de colaborare regională de care dispunem deja. Atât Organizația Cooperării Economice a Mării Negre, cât și Parteneriatul Estic pot apropia mai mult statele din
regiune.
Cert este că avem nevoie de dialog în regiunea noastră, pornind chiar de la rolul ce revine Mării Negre în noua ecuație internațională.
Se spune, tot mai frecvent, despre Marea Neagră că este balconul geostrategic care veghează asupra Orientului Mijlociu. Un Orient cuprins de flăcări, care ne priveste, deopotrivă, pe toți cei ce scrutăm Marea Neagră, indiferent în ce mod o facem: cu îngrijorare ori cu porniri revanșarde.
„Răzbunarea geografiei” spune, pe bună dreptate, Robert Kaplan. Dar şi, cred eu, răzbunarea lecțiilor neînvățate ale istoriei. În faţa unor pericole de asemenea factură, România se încăpățânează, astăzi, să fie o ancoră de stabilitate la țărmul Mării Negre.
Din Maghreb până în Asia Centrală se întinde acum o axă a instabilității, asupra căreia Marea Neagră poate avea rolul fundamental de pivot, atât pacific, cât și democratic. Acest creuzet istoric devine, din nou, răscrucea unor interese comerciale majore, de această dată fiind vorba de marile rute energetice, dar și a unor dinamici demografice şi migratorii cu potențial exploziv.
În acest context, în fața expansiunii haosului care privilegiază terorismul și fundamentalismul, Marea Neagră poate şi trebuie să devină o platformă de stabilitate. Acest fapt stă în puterile noastre, cu o condiție: să admitem – și mă refer acum la toți actorii implicați în regiune – că interesele comune în materie de securitate primează, în fapt, asupra oricărui motiv de dispută.
Terorism, criminalitate transfrontalieră, trafic de persoane, arme şi droguri. Acestea sunt doar câteva din ameninţările asupra întregii vecinătăți a Mării Negre, care ispiteşte prin potenţialul său de placă turnantă între lumi atât de diferite, dar numai aparent ireconciliabile.
În aceste condiţii, consider că se impune o cooperare mai strânsă între serviciile de informaţii din regiune şi, într-un cadru mai larg, între structurile membre ale parteneriatului euro – atlantic. Cooperarea internaţională este una din priorităţile mandatului meu de director al Serviciului Român de Informaţii şi, în această direcţie, am acordat o atenţie deosebită discuţiilor directe cu partenerii noştri, cu accent pe dimensiunea regională a schimbului de date şi expertiză.
În acelaşi timp, sunt nevoit să constat, în urma atentatelor teroriste din ultimul an din Europa, că există mai degrabă carenţe la nivelul utilizării informaţiilor, a analizei şi exploatării lor, decât în privinţa comunicării.
Uneori, nu doar lipsa încrederii este cauza acestei exploatări deficitare a datelor partajate între servicii, ci şi dificultatea adaptării la noua realitate,nelineară şi violentă.
Doamnelor şi domnilor, am ţinut să vă împărtăşesc aceste gânduri, în speranţa că forumul nostru, consacrat Mării Negre, poate fi un catalizator al soluțiilor durabile la
multitudin ea de provocări comune, tot mai complexe și interconectate.

 

11 COMMENTS

  1. Bla-bla-bla.exact ca in urma cu 80 de ani.tratate ,conferinte de pace si cand am avut nevoie de ” aliati” ne-au lasat de izbeliste.

    • Da dar atunci nu se foloseau din doua in doua vorbe cuvintele: provocare, creuzet si catalizator.
      Astea or sa schimbe radical politica mondiala !
      Cand o fi vorbit de logica belicoasa a unora din vecinii de la marea Neagra s-a referit si la partenerul NATO Turcia sau numai la Rusia? Io cred ca e un inceput bun de cooperare la Marea Neagra sa-i faci pe vecini belicosi.

  2. D-le Helvig va multumim pentru grja in privinta pericolelor externe! Am vrea totusi de la dvs. desecretizarea marilor afaceri de coruptie, pentru ca au prejudiciat poporul roman sub diferite forme! Hexi Pharma va mai spune ceva? Credeti ca puteti face ceva pentru noi votantii, contribuabilii, cetatenii si cobaii de toata ziua ai structurilor de stat?

  3. Bine zice Helwig referitor la “razbunarea geografiei”.Rusii au acelasi interes strategic in Crimeea sau Siria, pe care il au americanii in Hawaii,Puerto Rico,Europa,Asia,America de Sud si alte locuri strategice de peste mari,sau englezii in insulele Falkland,Gibraltar si altele,sau francezii,sau spaniolii…Toti vor sa-si protejeze,in primul rand, liniile comerciale,investitiile, dar si apararea conationalilor din zona.Pentru ca nu este vorba numai de razbunarea geografiei ci este vorba si de razbunarea imperialismului care a impins pe unii peste altii,stabilind inegalitati de drepturi intre nationalitati,dar si de nationalismul xenofob care-i baga-n turbare prosteasca pe toti.Asa ca sunt prea multe discutii,nesiguranta si incordare si pe zona Marii Negre,toate inutile pentru ca rusii vor pleca din Crimeea cand or pleca americanii din Hawai, sau englezii din Falkland,adica…niciodata.

  4. A3 va rog nu abandonati subiectul! Din pacate SECU’ este inca pe capul nostru, chiar daca se numesc altfel dupa ’90! A se vedea si interviul cu CTP, foarte interesant!

  5. Care ”viziune euro-atlantică” domnule Hellvig?!
    Cea a lui Orban din Ungaria, a lui Hofer din Austria, cea a lui Robert Fico din Slovacia, cea a doamnei Le Pen din Franța, cea a adepților BREXIT din Regatul Unit, cea a lui Kaczyński din Polonia, cea a lui Geert Wilders din Olanda??!!
    Ce ”viziune” domnule Hellvig? Sunteți șeful unui serviciu serios de informații sau trompeta politică a unor ONG-uri?!
    Dacă e să se producă o explozie aceasta va avea loc în Marea Britanie pe 23 iunie. Pericolele reale sunt destrămarea UE dacă englezii ies sau instaurarea unei dictaturi hegemonice germane dacă rămân.
    În ambele cazuri rușii nu vor avea altceva de făcut decât să vină și să strângă cioburile.

    • Prima viziune euroatlantica si cea mai importanta este a SUA, contributor cu petse 70% la bugetul Aliantei. Apoi urmeaza viziunea cancelarului Merkel, a presedintelui Hollande, a premierului Rajoy, a premierului Renzi si altor aliati importanti. Ungaria este intradevar un exemplu nefericit si singular in politica pro-rusa la nivel statal in spatiul occidental

      • De acord… America are TOATE argumentele. Și, posibil, o viziune.
        .
        Dar Merkel?! CINE E MERKEL? Baba cu refugiații? Cârpa lui Erdogan? De ce nu pomeniți și de ”viziunea lui Erdogan”? Doar a dat jos cu procleții de ruși și a și omorât cu mâna unor ”teroriști moderați” pe unul din piloți!
        Hollande? Sfinte Dumnezeule!! Care viziune?! Dăm Mistralul rușilor, nu dăm Mistralul rușilor, iar îl dăm iar nu-l dăm… Un căcăcios ordinar – uitați-vă ce se întâmplă în Franța zilele astea!
        .
        Rajoy?!
        Domnule Tudor, domnul Donald Tusk – președintele Consiliului European – a atras atenția membrilor PPE că prin politicile lor (aberante n.a.) s-au îndepărtat de propriile națiuni care în deziluzia lor cad în euro-scepticism și chiar ”euro-pesimism” riscând (popularii) destrămarea Uniunii ”dacă nu se trezesc”, pledând indirect pentru… ”o Europă a națiunilor” (sună cunoscut?).
        Valabil și pentru ”popularul Rajoy”.
        .
        Nu cunosc viziunea lui Renzi, dar sunt sigur că America nu împărtășește aceeași viziune cu un socialist fie el și Italian.
        .
        Așa că: Care viziune? (scuzată-mi fie cacofonia).

Leave a Reply