Ipoteza bomba Luju.ro : pe decizie CCR, condamnarea lui Dragnea ar fi nula !

Articol publicat de Lumea justitiei www.luju.ro

Curtea Constitutionala a Romaniei a detonat, marti 13 februarie 2018, o uriasa bomba: condamnarea liderului PSD Liviu Dragnea, suferita in dosarul “Referendumului” este nula. Iar asta intrucat judecatorii care au dispus pedeapsa de 2 ani inchisoare cu suspendare nu au fost cei care au semnat si motivat hotararea judecatoreasca.

CCR a facut publica Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018 privind obiectiile de neconstitutionalitate ridicate in legatura cu modificarile aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciara. Una dintre criticile semnalate de cei care au contestat modificarile la CCR privea posibilitatea ca fosti judecatori, care si-au incetat activitatea din motive imputabile, sa fie incadrati pentru redactarea proiectelor de hotarari judecatoresti. Prevederea introdusa in Legea 304/2004 a fost declarata neconstitutionala, insa argumentele prezentate de judecatorii CCR sunt pur si simplu explozive. Iar asta intrucat ele arunca in aer condamnarea lui Liviu Dragnea in dosarul “Referendumului”.

Astfel, pornind de la cauza “Cerovsek si Bozicnik impotriva Sloveniei”, in care CEDO a statuat ca “judecatorii care nu au participat la proces, nu pot motiva si semna hotararea judecatoreasca, pentru ca nu pot oferi garantia ca s-a realizat o buna administrare a actului de justitie”, CCR arata ca redactarea si motivarea hotararii judecatoresti nu poate fi facuta decat de judecatorul care a participat la dezbateri si deliberari, caci in caz contrar se incalca dreptul la un proces echitabil, iar asigurarea unei justitii impartiale, infaptuita in numele legii, nu ar fi decat un instrument declarativ, lipsit de efecte si inutil: “In situatia in care nu judecatorul care a participat la dezbateri si la deliberari este acela care redacteaza/motiveaza hotararea judecatoreasca, garantiile pe care Constitutia si legea le consacra pentru protejarea dreptului la un proces echitabil, pentru asigurarea unei justitii impartiale, infaptuite in numele legii, raman instrumente declarative, lipsite de efectivitate, inutile”. De asemenea, CCR arata ca “intreaga reglementare referitoare la independenta justitiei, la regulile de procedura penala sau civila referitoare la solutionarea cauzelor, la necesitatea savarsirii unui act de justitie motivat, este lipsita de efecte juridice daca hotararea judecatoreasca prin care ‘se spune dreptul’ este intocmita de o persoana care nu indeplineste calitatea de judecator al cauzei, deci care este straina procedurii jurisdictionale, actului deliberativ care a condus la solutia adoptata si, implicit, actului de justitie in sine”. Nu in ultimul rand, CCR a statuat ca “motivarea hotararii judecatoresti este un act inerent functiei judecatorului cauzei, constituie expresia independentei sale si nu poate fi transferata catre o terta persoana”, ca “motivarea nu constituie doar premisa unei bune intelegeri a hotararii, dar si garantia acceptarii sale de catre justitiabil, care se va supune actului de justitie avand increderea ca nu este un act arbitrar” si ca motivarea hotararii judecatoresti “reprezinta un element esential al hotararii judecatoresti, o puternica garantie a impartialitatii judecatorului si a calitatii actului de justitie, precum si o premisa a exercitarii corespunzatoare de catre instanta superioara a atributiilor de control judiciar de legalitate si temeinicie”. Iar daca hotararea judecatoreasca ar fi redactata sau motivata de o alta persoana decat judecatorul cauzei, justitiabilul este lipsit tocmai de garantia impartialitatii judecatorului si de garantia calitatii actului de justitie.

Cu alte cuvinte, redactarea si motivarea hotararii judecatoresti nu pot apartine decat judecatorului care a judecat cauza.

Condamnarea lui Dragnea trebuie anulata, procesul revizuit

Si acum iata de ce decizia CCR reprezinta o bomba in procesul lui Liviu Dragnea si de ce decizia CCR confirma practic faptul ca hotararea de condamnare a lui Liviu Dragnea este nula. Liderul PSD s-a aflat tocmai intr-una dintre situatiile prezentate mai sus, in cazul sau comitandu-se una dintre anomaliile criticate de CCR.

Mai exact, cazul “Cerovsek si Bozicnik contra Sloveniei”, pe care isi intemeiaza CCR motivarea, este identic cu cel al condamnarii definitive a presedintelui PSD Liviu Dragnea la 2 ani de inchisoare, cu suspendare, in “Dosarul Referendumului”. Condamnarea a fost dispusa de Completul de 5 al ICCJ format din judecatorii Livia Doina Stanciu – presedinte, Angela Dragne, Luciana Mera, Livia Luminita Zglimbea si Ioana Bogdan. Acestea au pronuntat decizia penala prin care au respins apelul lui Dragnea si altii, la 22 aprilie 2016 (Dosar 2795/1/2015), dar hotararea a fost motivata ilegal, 10 luni mai tarziu (in februarie 2017), desi legea prevede obligatia ca judecatorii sa-si motiveze hotararile in termen de 30 zile.

Dar nu asta este cel mai grav, caci intarzierile in motivarea hotararilor sunt o banalitate in Justitia din Romania. Cel mai grav este ca hotararea de condamnare in forma ei motivata nu a mai fost semnata de judecatorii care au pronuntat respectiva hotarare de condamnare. Asta intrucat in intervalul celor 10 luni de la pronuntare, la redactare, judecatoarele Livia Stanciu si Luminita Livia Zglimbea s-au pensionat fara sa mai motiveze, iar hotararea in forma motivata – cea care se pune in aplicare/executare – a fost semnata in locul celor doua de actuala presedinta a ICCJ Cristina Tarcea care este judecator de civil si nu de penal, si nu a participat la judecata (vezi facsimil). Ceea ce inseamna ca Tarcea, in momentul in care si-a pus semnatura pe decizia de condamnare, si-a insusit rationamentul judecatoarelor Livia Stanciu si Luminita Zglimbea, care au considerat ca Dragnea trebuie condamnat. Total contra naturii! Nimic nu le impiedica pe judecatoarele Stanciu si Zglimbea sa redacteze si semneze hotararea in termen de 30 zile, stiind foarte bine ca se pensionau. Anomalia din procesul lui Dragnea a mai fost semnalata de Lumeajustitiei.ro, insa iata ca acum aceasta anomalie este criticata chiar de catre CCR.

Ca sa concluzionam:

-Liviu Dragnea a fost condamnat de judecatorele Livia Stanciu, Luminita Zglimbea, Angela Drage, Luciana Mera si Ioana Bogdan;

-hotararea judecatoreasca in forma ei motivata a fost semnata insa doar de trei dintre judecatoarele care au pronuntat-o, respectiv Angela Dragne, Luciana Mera, Ioana Bogdan;

-in locul judecatoarelor Livia Stanciu si Luminita Zglimbea a semnat sefa ICCJ Cristina Tarcea;

-CCR a decis ca: “Intreaga reglementare referitoare la independenta justitiei, la regulile de procedura penala sau civila referitoare la solutionarea cauzelor, la necesitatea savarsirii unui act de justitie motivat, este lipsita de efecte juridice daca hotararea judecatoreasca prin care ‘se spune dreptul’ este intocmita de o persoana care nu indeplineste calitatea de judecator al cauzei, deci care este straina procedurii jurisdictionale, actului deliberativ care a condus la solutia adoptata si, implicit, actului de justitie in sine”.

Toate acestea nu inseamna altceva, in opinia noastra, decat faptul ca decizia de condamnare a lui Liviu Dragnea este nula. Si ca procesul trebuie revizuit, la fel ca alte sute de procese similare in care hotararile pronuntate nu au fost motivate si semnate de judecatorii care le-au emis, ci de alti judecatori care nu au avut nicio legatura cu cauza.

Oricum, cert este un lucru: Liviu Dragnea va castiga fara probleme la CEDO, mai ales ca situatia sa este identica cu cea din cauza “Cerovsek si Bozicnik impotriva Sloveniei”, in care judecatorii de la Strasbourg au statuat ca “judecatorii care nu au participat la proces, nu pot motiva si semna hotararea judecatoreasca, pentru ca nu pot oferi garantia ca s-a realizat o buna administrare a actului de justitie”.

Iata fragmente din decizia CCR:

“160.Critica referitoare la dispozitiile art.I pct.61 prin raportare la prevederile art.73 alin.(3) lit.l) din Constitutie. Art.I pct.61 din legea supusa controlului de constitutionalitate prevede ca: ‘Dupa articolul 1341 se introduce un nou articol, art.1342 , cu urmatorul cuprins: (1) Presedintele curtii de apel poate dispune ca, la instantele cu volum mare de activitate din circumscriptia curtii de apel, sa fie incadrate persoane, fosti judecatori care si-au incetat activitatea din motive neimputabile, pentru redactarea proiectelor de hotarari judecatoresti.

(2) Dispozitia prevazuta la alin.(1) poate fi luata pe baza procedurii stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, care va cuprinde inclusiv criteriile pentru identificarea situatiilor in care este necesara colaborarea cu fostii judecatori.’

161.Critica de neconstitutionalitate vizeaza lipsa de precizie si claritate a redactarii, textul fiind lacunar cu privire la conditiile in care vor fi incadrati fostii judecatori si cu privire la statutul lor profesional, imprejurare ce, in opinia autorilor sesizarii, incalca dispozitiile art.73 alin.(3) lit.l) din Constitutie, referitoare la reglementarea acestor prevederi prin lege organica.

162.Hotararea judecatoreasca, stricto sensu, reprezinta actul final si de dispozitie al instantei prin care se solutioneaza cu autoritate de lucru judecat litigiul dintre parti (quod iudex sentit) sau prin care instanta se dezinvesteste; lato sensu, insa, hotararea judecatoreasca vizeaza, pe langa actul final al judecatii (sentinta, decizie si, in unele cazuri, chiar incheiere), si masurile dispuse pe parcursul solutionarii cauzei prin incheierile de sedinta. in cele ce urmeaza, Curtea isi va raporta analiza la hotararea judecatoreasca, stricto sensu.

163.Sensul art.124 alin.(1) din Constitutie este acela ca instantele judecatoresti care infaptuiesc justitia, potrivit art.126 alin.(1) din Constitutie, trebuie sa respecte legea, de drept material sau procesual, aceasta fiind cea care guverneaza toate raporturile sociale deduse judecatii. Dispozitia constitutionala consacra principiul legalitatii actului de justitie si trebuie corelata cu prevederea art.16 alin.(2) din Constitutie care prevede ca ‘Nimeni nu este mai presus de lege’ si cu cea a art.124 alin.(3) din Constitutie, care prevede alte doua principii constitutionale: independenta judecatorului si supunerea lui numai legii. Aceste dispozitii fundamenteaza activitatea instantelor judecatoresti, pe de o parte, si fixeaza pozitia lor fata de lege, pe de alta parte. Este unanim acceptat ca atributiile judecatorului implica identificarea normei incidente, analiza continutului sau si o necesara aplicare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit. Astfel, in activitatea sa de infaptuire a justitiei, judecatorul interpreteaza legea, realizand un echilibru intre spiritul si litera ei, intre exigentele de redactare si scopul urmarit de legiuitor, si o aplica raportului conflictual dedus judecatii, solutionandu-l printr-o hotarare judecatoreasca, intemeiata pe un rationament juridic, care stabileste solutia judicioasa aplicabila situatiei de fapt care a generat conflictul.

164.Tocmai in considerarea acestei finalitati, Constitutia consacra principiul potrivit caruia ‘Justitia se infaptuieste in numele legii’, eliminand orice alta sursa care ar putea constitui un temei al arbitrariului sau al nedreptatii. Realizarea justitiei nu poate fi un act subiectiv, pro causa, al judecatorului, ci unul obiectiv, impartial, derivat din raportarea la lege a situatiei de fapt si din supunerea judecatorului fata de lege. Abaterea de la aceste rigori, bazata pe motive de subiectivitate, poate fi sanctionata prin intermediul cailor de atac prevazute de lege impotriva hotararii judecatoresti.

165.Infaptuirea justitiei, in numele legii, are semnificatia ca actul de justitie izvoraste din normele legale, iar forta lui executorie deriva tot din lege. Altfel spus, hotararea judecatoreasca reprezinta un act de aplicare a legii pentru solutionarea unui conflict de drepturi sau interese, constituind mijlocul de restabilire a ordinii de drept si de consolidare a increderii cetateanului in autoritatea statului. Hotararea judecatoreasca, avand autoritate de lucru judecat, raspunde nevoii de securitate juridica, partile avand obligatia sa se supuna efectelor obligatorii ale actului jurisdictional, fara posibilitatea de a mai pune in discutie ceea ce s-a stabilit deja pe calea judecatii. Asa fiind, hotararea judecatoreasca se situeaza in sfera actelor de autoritate publica, fiind investita cu o eficienta specifica de catre ordinea normativa constitutionala. Datorita acestui fapt, hotararea judecatoreasca – desemnand tocmai rezultatul activitatii judiciare – reprezinta, fara indoiala, cel mai important act al justitiei (a se vedea, in acest sens, si Decizia nr.972 din 21 noiembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.800 din 28 noiembrie 2012).

166.Solutionarea unei cauze se realizeaza ca urmare a deliberarii judecatorului sau judecatorilor care compun completul de judecata si pronuntarii hotararii judecatoresti, dupa ce s-au inchis dezbaterile in cauza.

167.La deliberare iau parte numai membrii completului in fata carora a avut loc dezbaterea. Deliberarea se realizeaza in secret si este actul procesual prin care completul de judecata verifica si evalueaza materialul probator si procedural al cauzei, in vederea adoptarii solutiei ce urmeaza sa rezolve conflictul de drept. Obiectul deliberarii il constituie chestiunile de fapt si chestiunile de drept deduse judecatii. In materie penala, potrivit art.393 alin.(2) si alin.(3) din Codul de procedura penala, deliberarea poarta asupra existentei faptei si vinovatiei inculpatului, asupra stabilirii pedepsei, asupra stabilirii masurii educative ori masurii de siguranta, daca este cazul sa fie luata, precum si asupra deducerii duratei masurilor preventive privative de libertate si a internarii medicale, respectiv asupra repararii pagubei produse prin infractiune, asupra masurilor preventive si asiguratorii, a mijloacelor materiale de proba, a cheltuielilor judiciare, precum si asupra oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei. In materie civila, potrivit art.397 alin.(1) din Codul de procedura civila, instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor cererilor deduse judecatii, neputand acorda mai mult sau altceva decat s-a cerut, daca legea nu prevede altfel.

168.Luarea hotararii (art.394 din Codul de procedura penala si art.398 din Codul de procedura civila) trebuie sa fie rezultatul acordului membrilor completului de judecata, iar cand unanimitatea nu poate fi intrunita, hotararea se ia cu majoritatea membrilor completului de judecata. In situatia in care nu se poate intruni majoritatea, judecarea cauzei se reia in complet de divergenta, iar, daca in cursul deliberarii, instanta apreciaza ca o anumita imprejurare trebuie lamurita si este necesara reluarea cercetarii judecatoresti sau a dezbaterilor [art.395 alin.(1) din Codul de procedura penala] sau gaseste ca sunt necesare probe sau lamuriri noi (art.400 din Codul de procedura civila), repune cauza pe rol.

169.Potrivit art.406 – Redactarea si semnarea hotararii din Codul de procedura penala, hotararea se redacteaza de unul dintre judecatorii care au participat la solutionarea cauzei, in cel mult 30 de zile de la pronuntare, si se semneaza de toti membrii completului si de grefier. Potrivit art.426 – Redactarea si semnarea hotararii din Codul de procedura civila, hotararea se redacteaza de judecatorul care a solutionat procesul. In ipoteza litigiilor de munca in care completul este constituit prin includerea asistentilor judiciari, in temeiul art.55 alin.(1) din Legea nr.304/2004, presedintele il va putea desemna pe unul dintre acestia sa redacteze hotararea. In cazul in care unul dintre judecatori sau asistenti judiciari a ramas in minoritate la deliberare, el isi va redacta opinia separata, care va cuprinde expunerea considerentelor, solutia pe care a propus-o si semnatura acestuia.

De asemenea, judecatorul care este de acord cu solutia, dar pentru considerente diferite, va redacta separat opinia concurenta. In toate cazurile, hotararea va fi semnata de membrii completului de judecata si de catre grefier. Asadar, cele doua norme procedurale prevad responsabilitatea judecatorului care a solutionat procesul de a redacta hotararea, in cazul completelor colegiale, avand compunerea prevazuta de lege, obligatia de redactare revenind oricaruia dintre membrii completului.

170.Hotararea prin care instanta solutioneaza fondul cauzei trebuie sa contina o parte introductiva, o expunere/considerentele si dispozitivul. Expunerea sau considerentele hotararii reprezinta motivarea hotararii. Potrivit art.403 alin.(1) din Codul de procedura penala, expunerea trebuie sa cuprinda, printre altele, motivarea solutiei cu privire la latura penala, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea laturii penale a cauzei si a celor care au fost inlaturate, si motivarea solutiei cu privire la latura civila a cauzei, precum si analiza oricaror elemente de fapt pe care se sprijina solutia data in cauza si aratarea temeiurilor de drept care justifica solutiile date in cauza. in caz de condamnare, in temeiul art.403 alin.(2) din cod, expunerea trebuie sa mai cuprinda fapta, respectiv fiecare fapta retinuta de instanta in sarcina inculpatului, forma si gradul de vinovatie, circumstantele agravante sau atenuante, starea de recidiva, timpul ce se deduce din pedeapsa pronuntata si actele din care rezulta perioada ce urmeaza a fi dedusa. Potrivit art.425 alin.(1) lit.b) din Codul de procedura civila, considerentele hotararii vor arata obiectul cererii si sustinerile pe scurt ale partilor, expunerea situatiei de fapt retinuta de instanta pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.

171.Motivarea unei hotarari trebuie sa fie clara si precisa, sa se refere la probele administrate in cauza si sa fie in concordanta cu acestea, sa raspunda in fapt si in drept la toate aspectele incidente in cauza, sa conduca in mod logic si convingator la solutia din dispozitiv. Hotararea instantei trebuie sa cuprinda, ca o garantie a caracterului echitabil al procedurii judiciare si al respectarii dreptului la aparare al partilor, motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si cele pentru care s-au inlaturat cererile/apararile partilor. Considerentele hotararii, reprezentand explicitarea solutiei din dispozitiv, sprijinul necesar al acestuia, fac corp comun cu dispozitivul si intra deopotriva in autoritate de lucru judecat, raportat la partile din dosar si obiectul cauzei.

172.In conformitate cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, intinderea motivarii depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica in instanta, precum si de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinare si de practicile diferite privind prezentarea si redactarea sentintelor si hotararilor in diferite state (Hotararea din 15 februarie 2007, pronuntata in Cauza Boldea impotriva Romaniei, par.29). Pentru a raspunde cerintelor procesului echitabil, motivarea ar trebui sa evidentieze ca judecatorul a examinat cu adevarat chestiunile esentiale ce i-au fost prezentate.

173.Obligativitatea motivarii hotararilor judecatoresti constituie o conditie a procesului echitabil, exigenta a art.21 alin.(3) din Constitutia Romaniei si art.6 alin.(1) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Astfel cum se retine in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, in Hotararea din 28 aprilie 2005, pronuntata in Cauza Albina impotriva Romaniei, par.30, dreptul la un proces echitabil, garantat de art.6 par. 1 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ‘include printre altele dreptul partilor de a prezenta observatiile pe care le considera pertinente pentru cauza lor. Intrucat Conventia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete si efective (Hotararea Artico impotriva Italiei, din 13 mai 1980, seria A, nr.37, p. 16, paragraful 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decat daca aceste observatii sunt in mod real ‘ascultate’, adica in mod corect examinate de catre instanta sesizata. Altfel spus, art.6 implica mai ales in sarcina ‘instantei’ obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta [Hotararea Perez impotriva Frantei (GC), Cererea nr.47.287/99, paragraful 80, CEDH 2004-I, si Hotararea Van der Hurk impotriva Olandei, din 19 aprilie 1994, seria A, nr.288, p.19, paragraful 59]’. De asemenea, se retine in practica instantei de contencios european al drepturilor omului ca obligatia instantei de a raspunde prin motivare la argumentele prezentate de parti este justificata, intrucat ‘numai prin pronuntarea unei hotarari motivate poate fi realizata o corecta administrare a justitiei’ (Hotararea din 27 septembrie 2001, pronuntata in Cauza Hirvisaari impotriva Finlandei, par.30).

174.Totodata, in Hotararea din 9 decembrie 1994, pronuntata in Cauza Ruiz Torija impotriva Spaniei, par.29, instanta europeana a aratat ca ‘problema de a sti daca o instanta si-a incalcat obligatia de a motiva ce decurge din art.6 din Conventie nu se poate analiza decat in lumina circumstantelor spetei’.

175.In fine, prin Hotararea din 7 martie 2017, pronuntata in Cauza Cerovsek si Bozicnik impotriva Sloveniei, Curtea europeana a statuat ca judecatorii care nu au participat la proces, nu pot motiva si semna hotararea judecatoreasca, pentru ca nu pot oferi garantia ca s-a realizat o buna administrare a actului de justitie. ‘In cazul de fata, Curtea este chemata sa determine daca reclamantii au beneficiat de un proces echitabil, in pofida faptului ca motivarea deciziei de condamnare pronuntata de instanta nationala nu a fost realizata de judecatorul care a pronuntat-o, ci de alti judecatori, care nu au participat la proces‘ (par.38). ‘Curtea este constienta de lipsa de implicare a celor doi judecatori in procesul de administrare a probelor. Observa ca judecatorii D.K.M. si M.B. nu au participat la proces in niciun fel si si-au intocmit motivarile exclusiv pe baza probelor deja existente din documentele scrise depuse la dosar‘ (par.42). ‘In ceea ce priveste problema pensionarii judecatorului A.K., motivul invocat pentru lipsa motivarii scrise a sentintei de condamnare, care, in opinia instantelor nationale a condus la circumstante exceptionale care au justificat o abatere de la procedura interna standard, Curtea observa ca data pensionarii ar fi trebuit sa fie cunoscuta judecatorului A.K. in avans. Prin urmare, ar fi trebuit, in principiu, sa fie luate masuri fie pentru ca judecatoarea sa finalizeze in timp util dosarele reclamantilor, fie sa implice un alt judecator intr-un stadiu incipient al procedurii. […] Prin urmare, Curtea nu poate fi de acord cu guvernul ca au existat motive intemeiate de a se abate de la procedura standard, la care acuzatul ar fi avut dreptul in temeiul dreptului intern. In plus, este surprinzator faptul ca, in ciuda unui termen legal de treizeci de zile, motivele scrise nu au fost furnizate timp de trei ani de la pronuntarea verdictelor, timp in care dosarele au fost pierdute si a fost necesara reconstituirea lor’ (par.44). ‘In concluzie, Curtea considera ca dreptul reclamantilor la un proces echitabil a fost incalcat din cauza faptului ca judecatorul care a condus procesul nu a prezentat motivarea scrisa a sentintei de condamnare si din cauza lipsei masurilor adecvate care sa compenseze aceasta deficienta‘ (par.47).

176.Avand in vedere aceste argumente, Curtea Constitutionala retine ca redactarea hotararii judecatoresti, actul final si de dispozitie al instantei prin care se solutioneaza cu autoritate de lucru judecat litigiul dintre parti, este rezultatul activitatii de deliberare, desfasurata in secret, la care participa doar judecatorii care au calitatea de membri ai completului in fata caruia a avut loc dezbaterea. Doar acestia se pot pronunta asupra chestiunilor de fapt si de drept deduse judecatii, solutionandu-le. Prin urmare, legea prevede expres ca hotararea se redacteaza de unul dintre judecatorii care au participat la solutionarea cauzei. Mai mult, redactarea unei hotarari judecatoresti este inerent legata de motivarea ei, acest din urma aspect constituind, astfel cum s-a aratat mai sus, o obligatie a judecatorului cauzei ce decurge din prevederile art.6 al Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Toate aceste aspecte constituie garantii ale dreptului partilor la un proces echitabil, judecat de o instanta independenta si impartiala, care se supune numai legii.

177.Or, in situatia in care nu judecatorul care a participat la dezbateri si la deliberari este acela care redacteaza/motiveaza hotararea judecatoreasca, garantiile pe care Constitutia si legea le consacra pentru protejarea dreptului la un proces echitabil, pentru asigurarea unei justitii impartiale, infaptuite in numele legii, raman instrumente declarative, lipsite de efectivitate, inutile. Cu alte cuvinte, intreaga reglementare referitoare la independenta justitiei, la regulile de procedura penala sau civila referitoare la solutionarea cauzelor, la necesitatea savarsirii unui act de justitie motivat, este lipsita de efecte juridice daca hotararea judecatoreasca prin care ‘se spune dreptul’ este intocmita de o persoana care nu indeplineste calitatea de judecator al cauzei, deci care este straina procedurii jurisdictionale, actului deliberativ care a condus la solutia adoptata si, implicit, actului de justitie in sine.

178.Motivarea hotararii judecatoresti este un act inerent functiei judecatorului cauzei, constituie expresia independentei sale si nu poate fi transferata catre o terta persoana. Motivarea nu constituie doar premisa unei bune intelegeri a hotararii, dar si garantia acceptarii sale de catre justitiabil, care se va supune actului de justitie avand increderea ca nu este un act arbitrar. Ea reprezinta un element esential al hotararii judecatoresti, o puternica garantie a impartialitatii judecatorului si a calitatii actului de justitie, precum si o premisa a exercitarii corespunzatoare de catre instanta superioara a atributiilor de control judiciar de legalitate si temeinicie. Or, in conditiile in care hotararea judecatoreasca ar fi redactata/motivata de o alta persoana decat judecatorul cauzei, justitiabilul este lipsit tocmai de aceste garantii.

179.In consecinta, Curtea constata ca dispozitiile legale criticate care prevad incadrarea unor persoane, fosti judecatori care si-au incetat activitatea din motive neimputabile, pentru redactarea proiectelor de hotarari judecatoresti sunt neconstitutionale, contravenind dispozitiilor art.21 alin.(3), art.124 si art.126 alin.(1) din Constitutie”.