Home Articole Nici o exagerare : România redevine grânarul Europei !

Nici o exagerare : România redevine grânarul Europei !

1270
23
SHARE

Una din cele mai frumoase definitii ale Romaniei europene redevine realitate, dupa ce 27 de ani am fost mirarea negativa a continentului. Azi, revenim in frunte. Trebuie sa fie un prilej de mandrie pentru orice roman, dincolo de tot ce ne desparte !

România înregistrează, în acest an, cel mai bun rezultat agricol din istorie, cu producţii record de grâu şi porumb care plasează cifra de afaceri din agricultură aproape de nivelul de 8 miliarde de euro, afirmă un studiu KeysFin.

Datele Ministerului Agriculturii arată că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, iar cea de porumb ar urma să se situeze între 14,5 şi 15 milioane tone, comparativ cu doar 11,8 milioane de tone cât va recolta Franţa. În aceste condiţii România va deveni, conform estimărilor Asociaţiei Generale a Producătorilor de Porumb (AGPM), cel mai mare producător european de porumb. Şi la orz şi orzoaică, România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut.

Performanţa din sectorul agricol se datorează investiţiilor majore din acest sector. „S-au făcut investiţii semnificative în optimizarea fluxurilor de producţie, de la folosirea unor seminţe performante la eficientizarea şi modernizarea lucrărilor de întreţinere a culturilor şi recoltare mecanizată, inclusiv prin monitorizarea prin satelit. Din multe puncte de vedere, agricultura românească a făcut paşi uriaşi spre modernizare, iar efectele se văd în recoltele tot mai mari, de la an la an”, afirmă analiştii KeysFin.

În agricultura românească activează în prezent 12.727 de companii specializate în cultivarea plantelor, care au generat, anul trecut, peste 64% din totalul afacerilor din agricultură.

Cu creşterea animalelor se ocupă peste 3.247 de firme (29% din totalul cifrei de afaceri ), iar în sectorul activităţilor agricole mixte activează 1.272 companii, care asigură 7,6% din totalul business-ului din agricultură.

Potrivit datelor KeysFin, afacerile din agricultură au crescut cu 20,7% în 2017 faţă de 2013 şi cu 6,8% faţă de 2016, la nivelul de 35 miliarde de lei, iar pentru 2018, se estimează depăşirea nivelului de 36 miliarde de lei. Rezultatele bune la grâu şi porumb ar urma să contribuie semnificativ la acest rezultat, dar acesta va suferi de problemele din sectorul creşterii animalelor, acolo unde pesta porcină a afectat semnificativ afacerile producătorilor şi distribuitorilor.

Dincolo de criza pestei porcine, interesul pentru agricultură este tot mai mare în rândul investitorilor, dovadă că numărul firmelor a crescut cu peste 7% faţă de 2013, la 17.246.

Mai mult, în primele 7 luni din 2018 s-au înfiinţat 1.450 de companii noi (avans de 27% faţă de aceeaşi perioadă din 2017), dar au dispărut aproape 6.500, cu 33% mai multe decât în primele luni din 2017.

“Agricultura românească se află în plin proces de consolidare, dovadă că în piaţă au avut loc, în ultimii 2-3 ani, foarte multe fuziuni şi achiziţii. Sunt investitori străini, în principal, care au preluat mari suprafeţe de terenuri şi ferme, oferind suportul logistic care a permis dezvoltarea acestor recolte record, în ciuda problemelor cu seceta”, au mai spus aceştia.

Numărul angajaţilor din agricultură a crescut 6% faţă de 2013, la 85.400, dar a scăzut cu 2% faţă de 2016. Interesant este şi faptul că, în 2017, costul mediu per angajat a crescut mult mai rapid decât productivitatea muncii, cu 63,4% faţă de 2013 şi cu 18% faţă de 2016, la 3.540 lei per angajat. Productivitatea muncii din acest sector a marcat, anul trecut, un avans de 14% faţă de 2013 şi de 9% faţă de 2016.

Cun criza acută de forţă de muncă îşi spune cuvântul, aşa că tot mai multe firme au mizat pe soluţiile integrate, procesul de tehnologizare a agriculturii accentuându-se şi mai mult.

Cele mai mari afaceri din agricultura românească sunt realizate în judeţele Timiş (2,85 miliarde de lei), Călăraşi (2,54 miliarde de lei), Constanţa (1,93 miliarde de lei), Buzău şi Satu Mare cu afaceri de câte 1,6 miliarde de lei fiecare.

Topul cultivatorilor este condus de Agro-Chirnogi SA, cu afaceri de 880,6 milioane de lei în 2017. Compania este urmată de PromatT Comimpex SRL (541,5 milioane lei), Plantagro-Com SRL (439,7 milioane lei), Agricost SA (359,2 milioane lei) şi Wine Solutinos Network SRL (284,2 milioane lei).

În top 5 crescători de animale, Smithfield Romania SRL se află pe primul loc, cu afaceri de 920,1 milioane lei, urmată de Transavia SA cu 531,5 milioane lei, Arisol International SRL (291,5 milioane lei), Avicola Buzău SA (264,3 milioane lei) şi Avicarvil SRL (159,3 milioane lei)

FRANCEZII O RECUNOSC : ROMANIA NE-A DEPASIT

România ar urma să recolteze în acest an între 14,5 şi 15 milioane tone de porumb, comparativ cu doar 11,8 milioane de tone cât va recolta Franţa, ceea ce înseamnă că România va prelua coroana de cel mai mare producător european de porumb, potrivit unei estimări a Asociaţiei generale a producătorilor de porumb (AGPM), citată de cotidianul Le Monde.

https://www.antena3.ro/externe/presa-franceza-romania-vampirizeaza-piata-europeana-a-porumbului-492322.html

“Agricultorii francezi nu au reuşit să evite puterea românească. Ţara lui Dracula vampirizează piaţa europeană a porumbului sau, cel puţin, o domină…Nu este chiar o surpriză. Gurmanzii ştiu că, dacă polenta (terci din făina de porumb) este apanajul regiunii munţilor Apenini, acest fel de mâncare gustoasă poartă numele de mămăligă în Carpaţi. Dar investitorii din România nu se gândesc doar la apetitul compatrioţilor lor. Profitul mare din cerealele galbene este rezultat din export”, scrie Le Monde.

Publicaţia menţionată subliniază că producţia de porumb a Franţei a fost afectată de inundaţiile din primăvară care au întârziat plantarea. Apoi căldura din vară a uscat terenurile. În ciuda acestor condiţii climatice haotice, sectorul agricol francez a reuşit să limiteze daunele printr-un randament la hectar de 93 de chintale de porumb. Chiar dacă este vorba de o scădere faţă de cele 103 chintale obţinute în 2017, dar trebuie menţionat că anul trecut a fost vorba de o producţie istorică.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirmă că România va fi şi anul acesta pe primul loc în Uniunea Europeană la producţia de porumb, confirmând totodată datele furnizate de publicaţia franceză, fără a oferi cifre exacte în acest sens.

“Ministerul Agriculturii confirmă ceea ce scrie publicaţie franceză. România va fi şi anul acesta pe primul loc la cultura porumbului, însă datele finale le vom furniza la încheierea recoltatului, întrucât până la această dată din suprafaţa însămânţată s-a recoltat 87%. Urmează să finalizăm recoltatul porumbului în următoarele săptămâni”, a declarat, joi, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

La sfârşitul lunii august, Petre Daea declara că România a avut anul acesta producţii record la grâu, porumb şi floarea-soarelui. În opinia şefului de la Agricultură, România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, pentru că are condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari.

În 2017, România a raportat o producţie totală de cereale de aproape 27 de milioane de tone, adică 1,4 tone pe fiecare român, cu recorduri istorice la grâu, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi, struguri şi porumb. Producţia de grâu, secară şi triticale a fost de circa 10 milioane de tone, cu un randament de 4,83 tone la hectar, în timp ce la porumb, recolta “a sărit” la 14,5 milioane de tone, cu o medie aproape 6 tone la hectar. Şi la floarea-soarelui a fost consemnată o producţie record de 3,167 milioane de tone în 2017, cu un randament de 2,72 tone la hectar.

Conform datelor statistice, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

https://www.lemonde.fr/economie/article/2018/10/20/la-roumanie-vampirise-le-marche-europeen-du-mais_5372297_3234.html

23 COMMENTS

  1. Granarul europei cu aerul poluat?!
    Hă,hă,hă! Ce porcarie cu “poluarea asta”! Sa aplice amenzi uriase pentru gunoiul menajer/reciclare si o sa vedeti curatenie ca in lumea civilizata! Dar, cum au nevoie de voturi… nici gand de amenzi sau civilizatie!
    Posibil sa ne agatam de gat singuri poluarea aerului in ro.si afacerile se duc de rapa!

  2. Se culeg roadele,in ciuda istericilor care prezic tot felul de crize,colapsuri si alte alea, ies rezultatele pozitive de necontestat!Sa ne amintim ca pana nu demult agricultura noastra era o tarla fractionata plina de maracini,doar basescu si-a luat in zona de lux a agriculturii,la Nana teren fertili in rest nici ca i-a pasat de agricultura!Daea are meritul lui ca se implica,ba cu oaia,ba cu rosiile,ba cu targurile,ba cu albinele,e peste tot,promoveaza tot!Cred ca are batai de cap cu pesta porcina,dar trecem noi si peste asta!Daca stimulezi agricultorul si il ajuti atunci cand trebuie apare si recolta buna!Puse cap la cap rezultatele pe plus dau o guvernare buna!

  3. M-am uitat asa rapid sa vad cine e in topul cultivatorilor – compania Agro-Chirnogi e detinuta de omul de afaceri libanez El Khalil.

    Asa ca asta suna mai mult a gluma: “Agricultorii francezi nu au reuşit să evite puterea românească.”

    Noroc cu arabii ca au venit sa faca agricultura in Romania…

    • Haios este că acești străini iau subvenții pe terenuri din bani europeni destinați agricultorilor ,iar cerealele le exportă la ei in tara .E o super afacere pentru ei .In Franța un hectar de teren arabil este minim 10000 de euro basca că nu găsești sa cumperi suprafețe mari de teren.

  4. 80% sânt producători străini ceea ce nu este rău.Problema este că toată producția pleacă prin portul constanta către alți beneficiari.Este aceiași treabă că și cu lemnul .Pleacă din tara doar materie prima gen lemn ,cereale,fier etc,etc.

  5. Mentalitate de lumea a3a, mentalitate de India coloniala. Important nu este sa produci mult si sa vinzi, important este sa produci si sa transformi in produs finit… in paine de exemplu… nu sa vinzi ca boul grau la 1 leu kg si sa iti vina inapoi paine congelata din Franta, Italia, Germania la o valoare mult mai mare… ca na… este produs final cu valoare adaugata. Asta cu productia mare de grau si porumb este mentalitate de oameni fara pic de strategie, fara pic de gandire pe termen lung si dezvoltare.

    • Corect,in Romania se iroseste un sol exceptional cu agricultura ieftina,masiv cu grau, porumb,floarea soarelui,soia,rapita,etc.iar mai departe, pauza.Merge spre treaba altora.Ai nostri corifei nu au habar ce fel de agricultura fac altii castigand mult si sigur,valorificand superior in primul rand terenul agricol,nu vad ei ce agricultura fac,in conditii climatice dificile in comparatie cu ce-i pe la noi,olandezii,belgienii,nemtii,polonezii si chiar englezii,la astia din urma,cu toata clima aia a lor ploioasa,au tara numai ferme langa ferme,multe de lucratori asociati,ferme nici prea mici si nici prea mari,unele dotate chiar cu mari magazine aflate in ferma si unde vin cumparatori de la orase,baza fiindu-le zootehnia,pomicultura si alte minuni,precum plante aromatice,flori, mai la sud chiar si legumicultura si viticultura.Mai cultiva si cereale, dar numai pentru fabricile de bere selecta, sau tarie d’aia de renume,dupa cum se stie.Si cultiva si porumb prin sud,dar numai d’ala de…floricele.Chiar si in orase sunt incinte mari de teren pentru pasionatii de gradinarti unde au loturi cei care nu au curti acasa.Francezii sau prins si ei cum merge piatza aia mare si se orienteaza dinspre grau,porumb sii de’alea ieftine,ne lasa pe noi sa ne simtem capeoni la agricultura saracului.Iar noi ce sa spunem decat “mai bine decat nimic” cum a fost,ca asa ne-au programat atunci la “liberare”,ca in bancul ala in care ti se baga capra in casa ca sa te simtzesti fericit atunci cand… ti-o fura.Si apoi cu cine sa mai fie ferme langa ferme,cand romanii au plecat neavand cu ce sa lucreze pamantul si cum si unde sa vanda produsele,iar pamantul l-au dat parintii pentru un televizor , ca oricum erau deja batrani si nu mai puteau sa se duca cu sapa pana la arie.

    • @Dragos
      Daca aveti o strategie pe domeniul agriculturii de ce n-o expuneti ?
      Ciolos unul dintre mintile luminate ale agriculturii, “s-a nascut talent si a murit speranta”, daca nu l-ar tine unii in brate … .

      • Principiul unei strategii este deja mentionat in commentul meu. Transformarea unei resurse naturale (grau, porumb etc) in produs finit cu valoare adaugata. Asta inseamna incurajarea investitiilor mici si mijlocii, a producatorilor, implementarea de legi care sa ajute si sa sprijine crearea de asociatii agricole sau asociatii de productie a produselor de provinienta agricole (panificatii). Cat despre Ciolos…. prietene…. omul a stat un singur an la Ministerul Agriculturii, iar absolut toate proiectele la nivelul Europei si toate strategiile de ajutorare a micilor fermieri (care sunt majoritari in Romania) au fost implementate de Ciolos cand era Comisar European pe Agricultura. Omul a facut, dar nu iti pune in traista. Acum tine si de statul roman si de fermierul roman sa profite de toate aceste politici si strategii. Dar na… avem Comisar European la fonduri europene un PSD-ist, iar Guvernul Romaniei (PSD) refuza sa absoarba bani de la UE, dar vor sa faca afaceri cu araboi. Ce vreau sa spun este ca marile partide din Romania PSD si PNL si fostul PD -PDL, nu au interes sa implementeze strategiile europene si sa preia bani de acolo, pentru ca nu ii pot fura si nu se primeste mita pentru banii aia… ba mai mult se dezvolta comunitatea/ tara si atunci o populatie dezvoltata si care scoate capul la suprafata este o populatie mai greu de controlat. Fa diferenta intre Transilvania si restul tarii. Transilvania nu voteaza PSD pt ca ei o duc mai bine decat restul si nu au nevoie de mitele electorale de tip PSD.

  6. E exagerare! Faptul ca am facut mai mult porumb decat francezii anul asta nu ne face granar al Europei!

    A plouat cat trebuie si la ei au fost inundatii mai mari in zonele agricole decat la noi. In plus la celelalte grane grau, orez, ovaz, secara, alac, mei suntem tot sub potential raportat la suprafata agricola.

    E a treia-patra oara cand dati stirea asta in emisiune. Mai important ar fi sa ne spuneti unde se duce productia, unde se duce profitul, cati bani ia Romania pe materia asta prima dusa la export, despre scanerele nexistente in vama, despre Gransiloz, Romcip si alte firme PSD din sud care preiau granele, despre evaziunea la cereale etc!

  7. Ok, dar asa zisul investitor/om de afaceri selecteaza graul calitativ si il vinde, veniturile sunt mult mai mari. Si va dau exemplu clar:
    Graul e macinat la moara in mai multe calitati, calitatea 1 e miezul graului la pret calitate superioara, restul bobului de grau se macina si se baga la categoria normal- alt pret pentru consum, a treia categorie e faina intermediara si ultima e faina neagra. Va inchipuiti ce profit are un afacerist? Cat de avantajos e sa cultivi grau dar mai avantajos e comertul si arabii sunt maestri in negocieri. Imi amintesc ca aveam candva si noi romanii nostrii care erau specialisti alizati in negocieri si conert, unde sunt acum? Apropo, cum a ramas cu exportul anterior de grau in egipt, parca avea nu stiu ce molima, motiv pentru scaderea pretului!
    4 mii de ani vechime in comertul romano-arab si nici la ora actuala nu s-au invatat romanii cu metehnele negociatorilor arabi!

  8. Grânar… cu patroni străini. Și așa, doar atât, nu tu industrie autothtonă grea și ușoară… doar grânar, cu patroni străini.

  9. Grâu… cu patroni străini. Nu tu industrie grea, ușoară și tehnologică autohtonă, dar avem grâu… cu patroni străini…

  10. Domnule Tudor, m-ai terminați-o cu Daea ăsta, nu știu care-i meritul lui. Dumneavoastră știți cât este litrul de lapte la colectare? 70 de bani! Știți câți bani cheltuie un fermier pentru acel litru de lapte? Știți câtă muncă? Știți cât costă 0,5 l de apă minerală care iese din pământ? 2,5 lei, adică cât 3,5 l de lapte. Despre asta când vorbiți, dle Radu? Domnul ăla a lu’ Daea, omul ăla care mănâncă prin piețe, ce-a făcut pentru acest lucru? Vi se pare normală o astfel de situație? Și așa este în toată agricultura, nu este rezultatul muncii ministrului pe care tot îl văruiți în fiecare săptămână.

    • daca vorbiti de apa minerala la agricultura, m-am lamurit, va pricepeti tare …. cat despre pretul litrului de lapte, vreti sa vi-l stabileasca statul, ca pe vremea comunistilor? daca nu va place democratia si ca suntem pe primul loc in europa la diverse culturi, atunci reveniti la noua revolutie agrara. daea e prost ca are rezultate bune domeniul sau, nu?!

      • M-am lămurit eu de cât de ager sunteți la minte. Un fermier, deși-și duce traiul în agricultură, viața te ”obligă” uneori să cumperi și 0.5 l apă minerală, să-ți potolești setea stârnită de bucuria c-ai vândut 3 l de lapte. Nu, nu vreau ca pe vremea comuniștilor, deși atunci litrul de lapte făcea atât cât merita, asta ați înțeles-o dvs, dar cel puțin dvs și dl Daea să nu mai vorbiți ca pe vremea comuniștilor. Dacă ați înțeles că nu-mi convine că suntem la unele culturi pe primul loc în Europa, vă compătimesc. Eu n-am înțeles de ce apa minerală este mai scumpă decât laptele și de ce, cu toate aceste rezultate bune obținute în agricultură, începând cu această lună prețul pâinii se va mări, ca să dau numai un exemplu. Este că nu pricepeți aceste chestiuni? Și da, înțeleg și lanțul…, dar lanțul a pornit de la dublarea și triplarea salariilor și pensiilor. Asta înțelegeți dvs prin prețul pieței? Părerea mea, deși vă considerați un jurnalist, mai mult decât atât și analist, de cele mai multe ori bateți câmpii și, de tot atâtea ori, vă prezentați nepregătit. Exemplu, aseară cu cele trei spitale regionale, a rămas în coadă de pește. Cine spune adevărul și cine minte: Corina Crețu sau Pintea?! Sau în cealaltă problemă: Toader sau Lazăr legat de acel document?
        Asta-i treaba, dle Radu, toți sunt o apă și-un pământ!

  11. Iar n-ați înțeles, v-am crezut un mârlan mult mai perspicace. Așa păreți pe sticlă=) Repet ca să înțelegeți: ”decât o labă intelectuală ca dvs…” Așa trebuia să înțelegeți! Dar când n-ai argumente, iese la iveală golăneala.

Leave a Reply