Uniunea Europeană va propune utilizarea a până la 40 de miliarde de euro de la bugetul comunitar pentru a ajuta populaţia şi companiile să facă faţă majorării preţurilor la gaze din cauza crizei energetice, informează Bloomberg.

Comisia Europeană va oferi guvernelor capacitatea de a folosi actualele fonduri de coeziune pentru a susţine IMM-urile afectate de creşterea preţurilor la gaze şi electricitate şi a ajuta gospodăriile vulnerabile să îşi plătească facturile la energie prin intermediul unor programe naţionale, a declarat comisarul european pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.

“Politica de coeziune nu este un instrument european de răspuns la criză dar cu toate acestea trebuie să reacţionăm când cetăţenii sunt afectaţi cu adevărat. Nu putem ignora dificultăţile cu care se confruntă statele membre, IMM-urile şi familiile în contextul preţurilor actuale la energie”, le-a spus marţi Ferreira europarlamentarilor de la Strasbourg.

Acest fond ar urma să facă parte din pachetul de măsuri pe care Executivul comunitar urmează să îl anunţe marţi ca răspuns la explozia preţurilor la energie. Liderii UE urmează să discute noile măsuri prezentate de Comisie la summitul care va avea loc la Bruxelles în perioada 20-21 octombrie.

Până acum, statele membre au alocat peste 500 de miliarde de euro pentru a diminua impactul crizei energetice asupra consumatorilor şi companiilor. În plus, Comisia Europeană şi guvernele discută noi instrumente de răspuns la criza energetică având în vedere că nu există un acord comun cu privire la modul de finanţare a noilor cheltuieli.

Planul de a utiliza actualele fonduri de coeziune ar urma să includă şi oferirea de sprijin pentru acces pe piaţa muncii prin protejarea locurilor de muncă ale angajaţilor şi liber profesioniştilor prin programe de lucru part-time şi alte scheme similare, potrivit unei variante de lucru a propunerilor Comisiei Europene, care este posibil să sufere modificări.

Flexibilitatea suplimentară acordată statelor membre de Executivul comunitar va copia modelul adoptat în timpul pandemiei. Cifra finală disponibilă pentru fiecare stat membru va depinde de volumul fondurilor de coeziune care au rămas neangajate de guvernele naţionale, scrie Agerpres.

 

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au continuat să scadă marţi, în condiţiile în care cererea scăzută din cauza temperaturilor peste medie dar şi oferta abundentă graţie intrărilor constante de gaze lichefiate au pus presiuni asupra preţurilor, transmite Reuters.

Imagine

La hub-ul de gaze TTF din Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru Europa, în jurul orei 08:58 GMT cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna următoare erau în scădere cu 13,50 euro, până la 116,50 euro pentru un Megawatt-oră, cel mai scăzut nivel înregistrat de la mijlocul lunii iunie.

“Cererea redusă şi aprovizionarea confortabilă continuă să pună presiuni. Noile prognoze meteo care arată spre temperaturi ridicate generează noi presiuni”, susţin analiştii de la Engie EnergyScan.

Firma de prognoze Refinitiv Eikon se aşteaptă ca temperaturile pentru restul acestei săptămâni să fie peste nivelul normal, ceea ce va reduce cererea de încălzire.

În plus, fluxul constant de nave care aduc gaze lichefiate în Europa a diminuat de asemenea temerile referitoare la un deficit de aprovizionare, în condiţiile în care Rusia a redus treptat livrările spre continent. Cu toate acestea, sursele citate de Reuters susţin că în prezent sunt peste 35 de tancuri încărcate cu gaze lichefiate care stau la coadă în largul coastelor Spaniei şi în jurul Mediteranei, din cauză că nu pot să obţină sloturi pentru a-şi descărca marfa.

“Scăderea livrărilor ruseşti spre Europa este acum aproape absorbită de piaţă, ceea ce este un semn de bun augur pentru Europa la începutul iernii. Ne aşteptăm ca intrările de gaze lichefiate să rămână constante pe întreaga perioadă a iernii”, spun analiştii de la Marex Research.

În paralel pieţele aşteaptă să vadă noile propuneri ale Comisiei Europene pentru plafonarea preţului gazelor naturale. Liderii UE urmează să dezbată la finele acestei săptămâni o serie de opţiuni precum limite obligatorii între care preţurile tranzacţiilor pot fluctua într-o singură zi, susţin sursele. Acest plafon de preţ ar putea pune noi presiuni asupra preţului gazelor, susţin analiştii.

Câteva zeci de tancuri încărcate cu gaze lichefiate aşteaptă în largul coastelor Spaniei din cauză că nu pot să obţină sloturi pentru a-şi descărca marfa, ceea ce i-a făcut pe operatorii de reţea din Spania să avertizeze că ar putea să suspende operaţiunile de descărcare pentru a face faţă acestei “situaţii excepţionale”, transmite Reuters.

După ce Rusia a redus treptat livrările de gaze spre Occident, regiunea a trebuit să îşi găsească surse alternative de aprovizionare, inclusiv cu gaze lichefiate, însă venirea simultană a mai multor cargouri de gaze lichefiate a scos la lumină capacitatea limitată de “regasificare” a Europei, în condiţiile în care facilităţile care transformă gazele lichefiate înapoi în gaze operează la capacitate maximă.

Dacă aceste cozi nu se vor scurta prea curând, tancurile încărcate cu gaze lichefiate ar putea căuta alte porturi în afara Europei pentru a-şi descărca marfa.

Potrivit unor surse din apropierea acestei situaţii, în prezent sunt peste 35 de tancuri încărcate cu gaze lichefiate care stau la coadă în largul coastelor Spaniei şi în jurul Mediteranei, numai în largul portului Cadiz fiind ancorate cel puţin opt nave.

Aceasta în condiţiile în care Spania oferă în această săptămână doar şase sloturi la terminalele sale de regasificare, adică mai puţin de o cincime din numărul de nave care stau la coadă în largul coastelor.

Într-un comunicat publicat luni seara, şi intitulat “declararea stării de situaţie excepţională”, operatorul reţelei naţionale de conducte de gaze din Spania, Enagas, a informat că ar putea fi nevoit să refuze descărcarea de gaze lichefiate din cauza supracapacităţii de la terminalele sale. Compania a adăugat că gradul de ocupare la instalaţiile de regasificare din Spania ar urma să rămână la un nivel ridicat cel puţin până la începutul lunii noiembrie.

Potrivit surselor citte de Reuters, în paralel există şi alte vase încărcate cu gaze lichefiate care sunt ancorate în apropierea altor ţări europene ceea ce înseamnă că alte zeci de tancuri aşteaptă să descarce marfa.

“Vedem un număr mare de nave care aşteaptă în largul coastelor din sudul Spaniei sau în Mediterana, precum şi unele cargouri care aşteaptă în largul Marii Britanii”, a spus Alex Froley, analist la firma de cercetare de piaţă ICIS.

Lipsa de instalaţii de regasificare sau de conducte care să facă legătura între ţările care au aceste facilităţi şi alte pieţe europene face ca toate aceste gaze lichefiate care aşteaptă în largul Europei nu poată fi utilizate. Blocajele au fost agravate de cererea redusă din partea clienţilor industriali, pe măsură ce economia Europei încetineşte, dar şi de consumul intern sub aşteptări din Spania, graţie unor temperaturi neobişnuit de ridicate pentru această perioadă.

Alex Froley a spus că un alt motiv pentru cozile mari este acela că preţurile sunt aşteptate să crească odată cu venirea iernii, când creşte şi cererea de încălzire, aşa că unii proprietari de gaze lichefiate aşteaptă să vadă dacă pot să îşi vândă marfa la preţuri mai mari, astfel încât să poată acoperi costurile suplimentare generate de faptul că navele stau în aşteptare în largul coastelor.

Săptămâna aceasta liderii Franţei, Germaniei, Spaniei şi Portugaliei au programată o întâlnire la care vor încerca să ajungă la un acord cu privire la conducta MidCat, care ar transporta gaze din Spania spre centrul Europei, scrie Agerpres.

Şefii de stat şi de guvern din UE, care se vor reuni săptămâna aceasta, urmează să sprijine cele mai noi propuneri venite de la Comisia Europeană ca răspuns la preţurile mari la energie, dar în paralel presează Bruxelles-ul să meargă mai departe şi să plafoneze preţul gazelor naturale utilizate la producţia de electricitate, potrivit unei variante de lucru a concluziilor summitului, consultată de Reuters.

La summitul lor din 20-21 octombrie, liderii UE vor discuta pachetul de propuneri prezentat marţi de Comisia Europeană, în încercarea de a scădea preţurile ridicate la energie, care alimentează inflaţia şi cresc riscurile de recesiune.

Într-o variantă de lucru a concluziilor summitului se precizează că liderii UE vor sprijini propunerile Comisiei, inclusiv planurile privind lansarea unui preţ alternativ de referinţă pentru gaze naturale lichefiate şi începutul achiziţiilor comune de gaze de către statele membre. Fiecare din aceste propuneri are nevoie de sprijinul unei majorităţi consolidate a ţărilor UE, cel puţin 15 state membre care să reprezinte cel puţin 65% din populaţia blocului comunitar.

Propunerile Comisiei nu includ un plafon imediat impus preţului gazelor, un lucru dorit de cea mai mare parte a ţărilor UE, dar precizează că Bruxelles-ul ar putea elabora o altă propunere pentru stabilirea unei limite de preţ temporare pentru cotaţiile de la hub-ul de gaze Title Transfer Facility (TTF) din Ţările de Jos, în anumite condiţii.

Potrivit documentului consultat de Reuters, liderii UE vor sprijini această idee şi vor cere Bruxelles-ului să examineze “un coridor dinamic de preţ temporar” care să se aplice tranzacţiilor cu gaze.

Însă în condiţiile în care multe state membre UE vor acţiuni mai dure pentru ţinerea sub control a preţurilor, în documentul de lucru se mai arată că liderii UE vor cere de asemenea Comisiei “să propună un cadru UE temporar pentru a plafona preţurile utilizate în producţia de electricitate la un nivel care ajută la scăderea preţurilor la electricitate”.

Ideea, cunoscută sub denumirea de “modelul Iberic”, pentru că Spania şi Portugalia au introdus-o deja, nu a fost inclusă în propunerile de marţi ale Comisiei Europene. Preşedinta Executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a spus marţi că Bruxelles-ul analizează încă ideea, inclusiv cum ar urma să fie finanţată.

Este posibil ca aceste concluzii ale summitului să nu obţină sprijinul tuturor liderilor UE, având în vedere că ţările membre au opinii divergente cu privire la “modelul Iberic”. Franţa şi alte ţări sprijină această idee ca o modalitate de a reduce preţurile la electricitate, în timp ce Germania şi Ţările de Jos se tem că va provoca o creştere a cererii de gaze.

Varianta de lucru a concluziilor precizează că un plafon de preţ pentru gazele naturale utilizate în producţia de electricitate trebuie să evite o majorare a consumului de gaze.

Leave a Reply