Home Articole RARINCAGATE – Luju.ro : “Contestatia DNA e un mare fâs”

RARINCAGATE – Luju.ro : “Contestatia DNA e un mare fâs”

3058
7
SHARE

Publicatia Lumea justitiei – www.luju.ro – considera ca scandalul “Rarinca Gate” este departe de a se sfarsi! Cu doar o zi inainte de expirarea termenului prevazut de lege pentru contestarea hotararii definitive de achitare a Marianei Rarinca, femeia care a stat timp de 6 luni in arest dupa ce a fost acuzata de sefa ICCJ, Livia Doina Stanciu, de santaj, Directia Nationala Anticoruptie condusa de Laura Codruta Kovesi a formulat contestatie in anulare, motivand ca asupra unuia dintre judecatorii care au pronuntat decizia “planeaza suspiciunea reala de partialitate”. In contestatia in anulare depusa vineri, 29 mai 2015, la Curtea de Apel Bucuresti, DNA sustine ca judecatoarea Risantea Gagescu nu a fost impartiala in momentul in care a judecat dosarul Marianei Rarinca, avand, in opinia procurorilor, un comportament “vadit subiectiv” si o atitudine “vadit lipsita de impartialitate”.

DNA vrea sa induca ideea ca cine nu este de acord cu Livia Stanciu, este impartial si razbunator

Pentru a exista un caz de incompatibilitate cu privire la un judecator, DNA ar trebui sa dovedeasca doua conditii cumultative in privinta judecatoarei Gagescu:

1. Ca ar fi avut loc un conflict real intre Livia Stanciu si judecatoarea Gagescu;

2. Ca, urmare a acestui conflict, ar fi existat un interes al judecatoarei Gagescu de a se razbuna pe Livia Stanciu.

Evident, cele doua conditii nu sunt indeplinite. Cu privire la existenta unui conflict, este evident ca nu se sustine, intrucat din stenograma sedintei din 16 mai 2013 reiese un simplu dialog profesional desfasurat pe un ton calm, fara nicio contrazicere sau controversa.

In al doilea rand, chiar daca DNA lasa sa se inteleaga – atentie, nu afirma – ca judecatoarea Risantea Gagescu ar fi vrut sa se razbune pentru ca nu a promovat la Inalta Curte din cauza Liviei Stanciu, facem precizarea ca a existat un intreg Plen al CSM care a votat in cazul Risantei Gagescu si ar fi fost imposibil ca un vot contra dat de Livia Stanciu sa fi putut influenta nepromovarea judecatoarei la ICCJ.

Pe de alta parte, nu trebuie omis ca decizia de achitare a Marianei Rarinca a fost luata de doi judecatori, respectiv Risantea Gagescu si Damian Dolache, astfel incat nu se poate sustine ca a existat un act de razbunare in cazul niciunui judecator, daramite in cazul amandurora.

Prezentam in continuare fragmente relevante din contestatia in anulare formulata de DNA impotriva deciziei definitive de achitare a Marianei Rarinca, femeia care a stat 6 luni in arest preventiv, desi era nevinovata:

Cu privire la fondul contestatiei in anulare

Invocam ca temei al contestatiei in anulare cazul prevazut de art.426 alin.1 lit.d teza a II-a Cod procedura penala, respectiv incompatibilitatea judecatorului Risantea Gagescu, din perspectiva art.64 alin.1 lit. f Cod procedura penala, in sensul ca exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorului ar fi putut fi afectata, situatie care rezulta din urmatoarele imprejurari:

a) a dispus la al doilea termen de judecata (22.04.2015) interpelarea inculpatei intimate apelante Rarinca Mariana sub aspectul faptului daca insista in solicitarea de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de santaj in infractiunea de hartuire, desi aceasta a formulat o cerere scrisa care a fost depusa la dosarul cauzei chiar la primul termen al apelului ( 25.03.2015 ). Deci instana trebuia sa puna in discutia partilor schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de santaj in infractiunea de hartuire si sa se pronunte in final prin decizie (amanarea judecarii cauzei la termenul din 25.03.2015 a fost dispusa pentru ca reprezentantul Ministerului Public sa studieze motivele depuse in sedinta de catre apelanta intimata – inculpata Rarinca Mariana si a pus in vedere atat apelantei inculpate intimate cat si reprezentantului Ministerului Public ca la termenul urmator, respectiv 22.04.2015, Curtea de Apel va da cuvantul pe cereri);

b) a dispus la al doilea termen de judecata (22.04.2015) efectuarea unei adrese catre intimata persoana vatamata Stanciu Livia pentru ca aceasta sa formuleze precizari cu privire la cererea de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de santaj in infractiunea de hartuire, motivat de faptul ca potrivit dispozitiilor art.208 alin.3 Cod penal actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, desi potrivit dispozitiilor art.208 alin.3 Cod penal intimata persoana vatamata Stanciu Livia era necesar a fi citata cu mentiunea daca intelege sa depuna plangere prealabila;

c) prin cele dispuse mai sus instanta s-a antepronuntat;

d) in raport cu cele dispuse mai sus si avand in vedere faptul ca anterior, la data de 16.05.2013 cu ocazia sedintei publice a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a existat un schimb de replici, intre intimata persoana vatamata Stanciu Livia, membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii si judecatorul acestei cauze, Risantea Gagescu, care a candidat pentru functia de judecator la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, exista o suspiciune rezonabila ca „impartialitatea judecatorului a fost afectat”.

Comportamentul judecatorului Risantea Gagescu in cauza mentionata a fost vadit subiectiv, iar atitudinea vadit lipsita de impartialitate, imprejurari rezultate din elementele de fapt descrise anterior ce vor fi dezvoltate in cele ce urmeaza.

Cu privire la aceste aspecte apreciem ca judecata apelului nu a fost efectuata de judecatori independenti şi impartiali, ci de judecatori asupra carora planeaza suspiciunea reala de partialitate”.(…)

“Presedintele completului, judecatorul Risantea Gagescu, a interpelat din nou inculpata intimata apelanta Rarinca Mariana sub aspectul faptului daca insista in solicitarea de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de santaj in infractiunea de hartuire si daca formuleaza o cerere de schimbare de incadrare juridica (desi asa cum am aratat aceasta a formulat o cerere scrisa de schimbare a incadrarii juridice care a fost depusa la dosarul cauzei chiar la primul termen, 25.03.2015) la care aceasta raspunde afirmativ.

In raport cu aceasta imprejurare chiar avocatul din oficiu al inculpatei intimate apelante Rarinca Mariana a invederat instantei ca in raport cu cererea de schimbare a incadrarii juridice se impune prezenta persoanei vatamate, avand in vedere ca era pusa in discutie o infractiune care se cerceteaza la plangerea prealabila.

Astfel, in contextul anterior descris, la acest al doilea termen de judecata (22.04.2015), sub semnatura judecatorului Risantea Gagescu, a fost transmisa adresa intimatei persoana vatamata Stanciu Livia pentru ca aceasta sa formuleze precizari cu privire la cererea de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de santaj in infractiunea de hartuire, motivat de faptul ca potrivit dispozitiilor art.208 alin.3 Cod penal actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, desi potrivit dispozitiilor art.208 alin.3 Cod penal intimata persoana vatamata Stanciu Livia era necesar a fi citata cu mentiunea daca intelege sa depuna plangere prealabila; La data de 20.05.2015 a fost cel de-al treilea termen de judecata al dosarului nr.22674/3/2014 pe rolul Sectiei I Penala a Curtii de Apel Bucuresti.

La acest al treilea termen de judecata cauza a ramas in pronuntare. (…)”

“In contextul descris raportat la faptul ca anterior, la data de 16.05.2013, cu ocazia sedintei publice a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a existat un schimb de replici, intre intimata persoana vatamata Stanciu Livia, membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii si judecatorul acestei cauze, Risantea Gagescu, care a candidat pentru functia de judecator la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, vom analiza indeplinirea conditiilor de existenta a suspiciunii rezonabile ca „impartialitatea judecatorului a fost afectata”.

Astfel, la data de 16.05.2013, judecatorul Risantea Gagescu s-a prezentat la proba interviului ce a avut loc in fata Pleului Consiliului Superior al Magistraturii, printre membrii Plenului fiind, in calitate de membru de drept, intimata persoana vatamata Stanciu Livia. (…)

Bordea Adrian – Am inteles. In conditiile in care, ca judecator la Inalta Curte, nu ati avea aceeaşi opinie cu colegii de complet, dar opinia dvs. nu este radical diferita, diametral opusa, ce atitudine credeti ca s-ar cuveni?

Gagescu Risantea – Opinia mea?

Bordea Adrian – Deci opinia dvs. este intr-o oarecare discordanta cu opinia celorlalti doi colegi ai dvs., ce atitudine incercati dvs. sa luati in aceasta situatie?

Gagescu Risantea – Intr-un complet colegial, da?!

Bordea Adrian – Normal ca da.

Gagescu Risantea – Dupa ce analizez probele dosarului, dupa ce explic argumentele juridice celor 2 colegi şi exista posibilitatea ca eu sa-i determin pe ei sa-mi imbratişeze punctul de vedere sau ei ma determina pe mine sa imbratişez punctul lor de vedere. Nu este nicio problema şi voi imbratişa opinia lor.

Bordea Adrian – Nu ati fi dispusa sa faceti opinie separata?

Gagescu Risantea – In ceea ce priveşte opiniile separate, cred ca… sunt sigura ca la Inalta Curte acestea trebuie sa fie foarte-foarte putine.

Bordea Adrian – Da, dar in materie penala, ştiti ca lucrurile sunt mai… (Rade) Deci eu nu sunt „penalist”, este o zona de-a dreptul nisipoasa pentru mine.

Gagescu Risantea – In materie penala aş face opinie separata numai in conditiile in care eu vad intr-un dosar ca este eroare judiciara.

Bordea Adrian – Ar fi eroare judiciara din partea celorlalti doi colegi?

Gagescu Risantea – Nu. In dosar, probele ma conving ca este o eroare judiciara.

Bordea Adrian – Ca ar fi o eroare judiciara condamnarea?

Aron Bucurel Mircea – In cazul in care ar fi o solutie radicala, achitare sau…?

Gagescu Risantea – Da, da, cand exista o eroare judiciara in dosar.

Aron Bucurel Mircea – Numai aici…?!

Gagescu Risantea – Judecatorul are obligatia sa slujeasca legea şi…

Stanciu Livia – Ce intelegeti prin eroare judiciara doamna…

Gagescu Risantea – Cand exista o eroare judiciara.

Stanciu Livia – Da, asta va intrebam: ce intelegeti prin eroare judiciara dvs.? Ca sa inteleg şi eu.

Gagescu Risantea – Ma scuzati, nu m-am referit la calea extraordinara de atac. Sa vad ca probele din dosar conduc spre achitare. Poate m-am exprimat eu greşit.

Stanciu Livia – Sau invers.

Gagescu Risantea – Sau invers – condamnarile. Deci este singura… dar foarte rar, cred ca sunt situatiile foarte rare. Numai atunci aş face opinie separata“. (…)

“In contextul dezvoltat apreciem ca este incident cazul de incompatibilitate prevazut de dispozitiile art. 64 lit. f Cod procedura penala raportat la art. 6 paragraful 1 din CEDO, in sensul ca exista imprejurari care aduc o stirbire aparentei de impartialitate in ceea ce o priveşte pe judecator Risantea Gagescu, ce au afectat negativ asupra actului de justitie in dosarul mentionat.

Din perspectiva criteriului subiectiv, se impune a se determina daca convingerile personale ale unui judecator pot influenta solutionarea unei anumite cauze.

Analizand convingerile profesionale ale judecatorului Gagescu Risantea asa cum au fost explicit exprimate de aceasta cu ocazia interviului rezulta ca in solutionarea unei cauze se rezuma la a-i determina pe membrii completului colegial sa imbratiseze punctul sau de vedere, iar daca nu reuseste imbratiseaza opinia acestora ,,…dupa ce explic argumentele juridice celor 2 colegi şi exista posibilitatea ca eu sa-i determin pe ei sa-mi imbratişeze punctul de vedere sau ei ma determina pe mine sa imbratişez punctul lor de vedere. Nu este nicio problema şi voi imbratişa opinia lor…,, deoarece considera ca opiniile separate trebuie sa fie foarte putine ,,…cred ca… sunt sigura ca la Inalta Curte acestea trebuie sa fie foarte-foarte putine…,,iar aplicarea legii trebuie facuta chiar daca este gresita … In momentul in care eu am de analizat o anumita speta şi in momentul in care imi sa ma abat.,,

Din perspectiva criteriului obiectiv, judecatorul trebuie sa ofere garantii suficiente pentru a exclude orice banuiala legitima in privinta sa si aparentele prezinta o mare importanta in raport cu increderea pe care instantele trebuie sa o inspire publicului, intr-o societate democratica şi, in primul rand, partilor, in cadrul unui proces penal.

Referindu-ne la cauza, aceasta garantie nu a fost asigurata si sub acest aspect este relevant de subliniat ca intimata persoana vatamata Stanciu Livia a avut in cadrul interviului un dialog direct cu judecatoarea Gagescu Risantea tocmai pe tema unor solutii posibile in raport cu situatii ipotetice iar convingerile personale ale judecatorului cauzei sunt confuze in raport cu eroarea judiciara si cazuri de casare, pe care le confunda si creeaza ideea clara ca o solutie de achitare este rezultatul erorii judiciare : ,,…Stanciu Livia ,,… Da, asta va intrebam: ce intelegeti prin eroare judiciara dvs.? Ca sa inteleg şi eu…Gagescu Risantea – Ma scuzati, nu m-am referit la calea extraordinara de atac. Sa vad ca probele din dosar conduc spre achitare. Poate m-am exprimat eu greşit.Stanciu Livia – Sau invers. Gagescu Risantea – Sau invers – condamnarile. Deci este singura… dar foarte rar, cred ca sunt situatiile foarte rare. Numai atunci aş face opinie separata…”

In contextul acestor convingeri subiective, atitudinea sa pe parcursul judecarii cauzei prin aprecierea ca fiind o formalitate judiciara inutila a demersului de a cita intimata persoana vatamata cu mentiunea daca formuleaza plangere prealabila in raport cu cererea de schimbare a incadrarii juridice, insistentele adresate apelantei inculpate intimate Rarinca Mariana in raport cu infractiunea de santaj vs hartuire, respectiv insistenta interpelarii apelantei inculpate intimate daca solicita schimbarea de incadrare juridica si nepronuntarea odata cu hotararea asupra acesteia, precum si respingerea cererii formulata de procuror privind inculpatei) sub aspectul infractiunii de marturie mincinoasa au demonstrat faptul ca judecatorul Risantea Gagescu avea deja formata convingerea cu privire la solutia ce intentiona sa o dispuna in cauza, antepronuntarea fiind practic implicita.

Adaugand acestor imprejurari descrise si trasatura de personalitate punctata chiar de catre judecatorul Risantea Gagescu in cadrul interviului din data de 16.05.2013, respectiv: ,, …Nerabdarea… nerabdarea ma caracterizeaza. Am inceput sa o… am inceput sa o mai infrang un pic…” , concluzia lipsei impartialita ii judecatorului se impune.

Aceasta, cu atat mai mult cu cat, desi judecatorul avea obligatia de a se pronunta cu privire la cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei din infractiunea de santaj in infractiunea de hartuire, fie in sensul admiterii, fie in sensul respingerii, nu a facut-o, situatie ce poate fi constatata din lecturarea dispozitivului hotararii.

Analiza interviului sustinut in fata Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la data de 16.05.2013, precum si succesiunea masurilor dispuse in cursul judecarii cauzei in apel, la cele trei termene de judecata, reflecta antepronuntarea si lipsa de impartialitate a judecatorului Risantea Gagescu.

Toate acestea demonstreaza ca impartialitatea a fost afectata , atat in sens subiectiv, cat si obiectiv.

Convingerea personala a judecatorului Risantea Gagescu, in raport cu intimata persoana vatamata Stanciu Livia, a fost marcata de ideea preconceputa a existentei unei erori judiciare, asa incat judecatorul nu a oferit toate garantiile spre a exclude, in persoana lui, orice banuiala legitima, asa numita impartialitate obiectiva.

Curtea Europeana a mentionat ca orice indoiala legitima impotriva impartialitatii unei instante este suficienta in sine, indiferent de conduita personala a magistratului, pentru a conduce la concluzia incalcarii art.6 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului (cauza Kyprianou impotriva Ciprului)“.

7 COMMENTS

  1. Desi Mariana Raranca are dreptate totala(dar trebuie asteptata motivatia si mai ales ancheta inspectiei judiciare), eu nu cred ca lucrurile vor ramane asa.
    De ce ? In CSM si la Inspectia Judiciara mai sunt oameni precum Vasilica Danilet(batut in cap !).
    Ma tem ca in urma anchetelor ce vor fi facute se va “constata”(!!) ca la Curtea de Apel s-a gresit si acel complet care a dat “achitare definitiva” sa fie pus sub ancheta DNA si pedepsit pentru indrazneala de a da peste cap actiunea Stanciu-Kovesi….

    https://www.youtube.com/watch?v=1R2xwQG3VNI

  2. Pentru cine vrea sa vada adevarul comentariile sunt de prisos. Mai rau este ca am inceput sa personalizam justitia. Legam de reputatia institutiilor reputatia unor oameni ( vezi Kovesi si Stanciu ) care pana la urma raman la fel de vulnerabili in fata greselii dar si a propriilor defecte sau vicii. In acest caz, un om a carui masca este inlaturata afecteaza reputatia unei institutii deoarece numele sau a fost “lipit” de ea.

  3. În România,în momentul de față,datorită consecințelor regimului Băsescu se dă bătălia finală într-un război cetățeni și judecători vs magistrați-procuror

  4. Ce pot învăţa tinerii care déjà sunt pe băncile şcoliii pentru viitorul lor dacă totul se practică în favoarea distrugerii a tot ce există şi trăieşte : popor, mediul înconjurător, încă demnitate şi onoare cît mai există ! Nu se vede sau simte pic de patriotism de la aproape toţi aleşii sau numiţii în funcţii de demnitate publică, toţi sunt proprii patrioţi sau patrioţii propriului buzunar ori propriei familii fie ea şi extinsă ! Cîte generaţii vor mai fi sacrificate pentru prostia politică de 25 de ani de zile ? Începînd cu anii 1980 tot au fost generaţii de sacrificiu, cîte vor mai urma şi pentru ce sacrificii? Se clamă că s-a întărit statul, care stat : statul degeaba, statul poliţienesc, statul securist, statul hoţilor şi delatorilor, statul intimidărilor şi al fabricilor de acte, statul mincinoşilor şi statul urii? Da, dina ceste puncte de vedere, din păcate este realitate !

    https://www.youtube.com/watch?v=Ut4OKxbyAd0

  5. Nu e fas, o spun cu regret. E o diversiune care sa ia ochii de pe disjungerea cu falsurile care ar putea sa o readuca pe dna Rarinca in arena luptei anti-coruptie. Fiindca ce se cauta, de fapt, sunt “documentele” incriminatorii pt familia Stanciu, negasite la perchezitia initiala.

  6. Persoana care a scris acest document ce sta la baza contestatiei in anulare are un nume? Daca da, il putem afla si noi? Un student cu o astfel de argumentatie la un examen cu un profesor serios, nici macar intransigent, ar pica examenul cu succes. Daca procurorii astia ar fi dat examene cu profesorii dinainte de ’89 va asigur ca n-ar mai fi procurori. Dar astazi avem facultati de drept din Bucuresti pana la Cucuietii din Deal si profesori tip Elena Udrea sau Alina Gorghiu. Asa, ca sa nu va asteptati la altceva de la procurorii DNA a caror logica, cel putin in acest caz, frizeaza absurdul.

Leave a Reply