Romania : Procurorul general ataca Ministerul Justitiei in instanta

Sunt curios sa vad argumentele avocatului poporului cand va ataca constitutionalitatea ordonantei.

In legatura cu eventuala contestare “in instanta” a procurorului general, sper sa nu fi inteles eu bine. Altfel, am fi demni de URSS-ul comunist.

În toamna lui 2015, pe numele lui Augustin Lazăr a fost depusă o plângere penală la Serviciul Teritorial DNA Alba Iulia condus de doamna procuror șef Aurelia Danusia Boicean – persoană promovată de Kovesi prin delegație!

N.B. Plângerea penală a fost formulată de un „coleg” care „se săturase de abuzurile lui Lazăr” și a crezut orbește în profesionalismul procurorilor conduși de Kovesi. S-a înșelat!

Din motive „tehnice”, în primăvara lui 2016, Aurelia Boicean a “transferat” dosarul la DNA București. Aici, “speța” lui Lazăr a primit numărul 13X/P/2016. (Cifra X o vom face cunoscută în episodul 2!)

După ce a studiat informațiile din dosar, procurorul de la Secția 1 DNA București a considerat că este NECESAR ca procurorul şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, să fie monitorizat.

De ascultarea telefoanelor folosite de Lazăr și de monitorizarea acestuia s-a ocupat divizia SRI din Hunedoara, condusă de colonelul Daniel Borhină – un „pilier” al “șefului” SRI Florian Coldea.

Din înregistrările SRI Hunedoara depuse la dosarul penal instrumentat de DNA București, dar și din alte documente și declarații, a rezultat foarte clar că procurorul Lazăr este implicat într-un act de corupție.

N.B. Din coroborarea dovezilor s-a ajuns la concluzia că dosarul poate fi soluționat cu trimiterea în judecată a lui Augustin Lazăr în stare de arest! O idee ce nu a putut fi acceptată de cei trei conjurați.(Coldea, Lazar, Kovesi)

Din motive ce țin mai mult de mister decât de cartea de muncă, șefa DNA Laura Codruța Kovesi, prin intermediul adjunctului său fidel, Marius Iacob, a reușit schimbarea procurorului de caz iar dosarul a ajuns pe biroul unui procuror fidel doamnei Kovesi.

De această dată, soluția propusă și parafată a fost de NUP – așa cum rezultă indirect dintr-un răspuns oferit redacției SECUNDA de doamna Codruța Kovesi!

N.B. Țelul urmărit de Coldea și Kovesi? Un NUP pentru Augustin Lazăr, un cadou otrăvit pentru președintele Iohannis. Iar NUP-ul care să-l trezească din “morți” pe Lazăr a fost pus în dosarul DNA, după mai 2016.

În acest lanț constituțional de numire a Procurorului General, anumite instituții ale statului au un rol determinant. În cazul de față este vorba de SRI și DNA.

SRI, prin directorul său executiv Florian Coldea, era obligat să informeze Administrația Prezidențială, pe ministrul Justiției și CSM despre eventualele probleme cu legislația pe care le au candidații la funcția de procuror general.

DNA, prin semnătura procurorului șef Laura Codruța Kovesi, avea datoria să sesiseze toate instituțiile implicate pentru numirea procurorului general de eventualele dosare de corupție care sunt sau au fost deschise pe numele candidaților.

Așadar, înainte de a semna numirea unui candidat în funcția de procuror general, președintele României solicită/primește de la anumite instituții, printre care SRI și DNA, informații despre personajele ce urmează a fi propuse pentru importanta funcție în stat.

Informările sunt consultative. Președintele Iohannis poate sau nu să țină cont de ele. Dar nu poate să afirme vreodată că nu a știut de bilele negre din mapa profesională a lui Augustin Lazăr, decât dacă mapa a fost… albită intenționat de SRI și DNA. În acest caz am avut o CONJURAȚIE pentru numirea lui Lazăr în funcția de procuror general!

Nu ar fi putut exista o CONJURAȚIE dacă unul din cei doi șefi, de la SRI și DNA, și-ar fi făcut datoria și ar fi informat Ministerul Justiției, CSM și Președinția de faptul că Lazăr are dosar penal deschis la DNA.

Din informațiile pe care le deținem, pare mult mai credibil ca manevra să fi fost organizată doar de către cei trei care aveau informația: Kovesi, Coldea și Lazăr. Informație capitală pe care nu au dat-o mai departe și au preferat să-i transforme în marionete pe Prună, Aron și… Iohannis!

Dacă NU a fost așa, atunci CONJURAȚIA îi cuprinde pe toți cei implicați în numirea lui Lazăr. O posibilitate pe care o refuz, când mă gândesc la consecințe!

După ce a fost anunțat de către șeful SRI Hunedoara, colonelul Daniel Borhină, directorul adjunct SRI, Florian Coldea, l-a informat pe președintele Klaus Iohannis despre faptul că există dovezi concludente că Augustin Lazăr este implicat într-un act de corupție și că, din motive rezonabile, NU trebuie numit în funcția de Procuror General al României?

De asemenea, Florian Coldea i-a informat pe ministrul Justiției, Raluca Prună, și pe președintele CSM, Mircea Aron, despre prezentul pătat al candidatului Lazăr?

N.B. Conform doamnei Raluca Prună, răspunsul este următorul: Florian Coldea NU l-a informat pe ministrul Justiției.

Sefa DNA, Laura Codruța Kovesi, l-a anunțat pe președintele Klaus Iohannis că Augustin Lazăr are un dosar penal în lucru la DNA de pe vremea când ocupa funcția de procuror şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia – acuzație de corupție?

De asemenea, Laura Codruța Kovesi i-a informat pe ministrul Justiției Raluca Prună și pe președintele CSM, Mircea Aron, despre dosarul penal al candidatului Lazăr?

Directorul SRI Eduard Hellvig spune foarte clar că toate datele deținute de SRI în Afacerea Lazăr sunt SECRETE de STAT și ține de domeniul Siguranței Naționale.

De ce este nevoie de răspunsuri alambicate la întrebări simple? Doamnelor și domnilor de la DNA și SRI, i-ați informat pe doamnele și domnii de la MJ, CSM și AP că Augustin Lazăr avea dosar penal deschis la DNA în timp ce era propus pentru funcția de procuror general? DA, sau NU!

De ce Lazăr se face că NU înțelege întrebarea și se ascunde după fusta CSM?

De ce CSM NU spune că a analizat propunerea doar în baza unei Mape Profesionale măsluite?

De ce NUMAI ministrul Justiției, doamna Raluca Prună, a răspuns DIRECT cu “NU am avut astfel de informații”?

De ce directorul SRI Eduard Hellvig ne arată că a analizat întrebările noastre prin prisma unor articole de lege care definesc foarte clar SECRETUL de STAT cu restricțiile respective dar refuză să răspundă direct la întrebare?

De ce DNA nu ne răspunde la aceeași întrebare, dar cu timpul verbului schimbat – de la prezent la trecut?

De ce președintele României, Klaus Iohannis, a luat poziția struțului?

De aceea, ușor obraznic, vă zicem tuturor cei implicați în Afacerea LazărGate:

Ce vă tot ascundeți după articole de lege, hotărâri, decizii etc.! Noi NU v-am solicitat să devoalați secrete de stat.

Noi v-am cerut să spuneți adevărul: că la data la care era analizat pentru eventuala numire în funcția de procuror general, Augustin Lazăr avea dosar penal deschis la DNA pentru fapte de corupție.

Doamnelor și domnilor conjurați cât timp credeți că veți putea să ascundeți sub preș imensa mizerie?

Acest ADEVĂR trebuie să atragă după sine demisii în lanț! Ce cap va intra primul în laț, rămâne de văzut …daca va mai intra! Lista începe cu Kovesy și se termină cu…!

Post Sriptum:

Exista informatii verificabile ca dl. Augustin Lazar ar fi clasat, la inceputul anilor 2000, cateva sesizari directe in legatura cu retrocedari imobiliare cu cantec, din patrimoniul Municipiului Sibiu, catre Forumul Democrat al Germanilor din Romania, al carui presedinte era …fostul primar, Klaus Iohannis, desi dl.Lazar a declarat ca nu-l cunoastea pe Iohannis…
Surse judiciare au declarat insa ca Augustin Lazar e prieten vechi cu tatal Codrutei Kovesi, sefa DNA. De asemenea, A. Lazar o cunoaste pe Raluca Pruna, ministrul Justitiei, inca de prin anii 2000, potrivit acelorasi surse. (Cum dracu de se stiu astia „ascunsii” intre ei si se ajuta ca …ilegaliștii intre ei, când luptau pentru…drepturile clasei muncitoare?)

Sursa:Secunda TV

De ce urla neamtul furios??? Neamtul e furios si turbat pentru ca Jandarmeria a reusit sa-i imprastie pe huligani si sa-i aresteze pe unii dintre ei. Neamtul sperand ca huliganii vor reusi sa sparga randurile jandarmeriei si sa ocupe Palatul Victoriei alaturi de ceilalti protestatari din piata. Iar mai apoi grupul de protestatari sa se deplaseze la Parlament pe care sa-l ocupe deoarece cei din USR care au ramas in cladirea Parlamenturlui peste noapte le-ar fi deschis usile si iar fi poftit inauntru. Sau poate usrstii chiar ar fi dat foc la Parlament. Iar in acesta situatie, nemtalaul ar fi decretat starea de necesitate preluand comanda cu ajutorul armatei si SRI. Iar dupa catva timp ar fi instaurat din nou guvernul Ciolos la butoane. Stabilind de ochii occidentului mai apoi alegeri peste vreo 2 ani de zile. Timp in care DNA ar fi facut dosare si i-ar fi arestat pe toti liderii importanti ai PSD si Alde din Bucuresti si din tara. In timp ce masina lui de propaganda ar fi aruncat toata vina pe cele doua partida care au castigat in fapt alegerile, ceeace l-a facut pe Joha Wierme Klauss sa-si iasa din minti de oftica si suparare.

In Romania democratia a murit. Traiasca securistocratia ! Scapa cine poate…Ei si-au luat tara inapoi !

S-a scos masiv la protest angajatii corporatiilor. De asta vin incolonati fiindca sunt adusi dupa ce termina programul la multinationale. Nu se protesteaza impotriva ordonantei de fapt,nu? Durerea strainilor si a tradatorilor de tara este de fapt” FONDUL SUVERAN DE DEZVOLTARE SI INVESTITII din \PROGRAMUL DE GUVERNARE AL PSD, FOND CARE VA DUCE LA DEZVOLTAREA ECONOMICA A TARII SI LA INDEPENDENTA FINANCIARA FATA DE BANCI SI FMI? NU MAI SE POT FURA RESURSELE? NU MAI IESE DESTRAMAREA ROMANIEI?

🙂 🙂 ce capcană îngrozitoare în care cad românii!
🙂 🙂 se luptă găştile şi în urma lor ţara poate fi distrusă şi poporul suferă!
🙂 🙂 Nu-i pot înţelege pe strigătorii care folosesc sloganul ” dna să vină să vă ia”!
🙂 🙂 sper să nu aveţi parte de NUP când faceţi o plângere penală prin care orice individ presupus infractor dovedit cu acte, prin metodele anchetelor să întoarcă totul prin acte fabricate în favoarea lui(…) şi să te judeci ani la rând şi să-ţi pierzi drepturile”buna şi folosit destul de des rea credinţă, fără motivare”!

In continuare…pas cu pas destabilizarea Romaniei. Romanii cu capul pe umeri sa aleaga : Parlamentul si Guvernul rezultate in urma alegerilor vs. structurile de forta : DNA, Parchetul General avandu-i in frunte pe Iohannis si catelusii PNL, USR.
Apare scenariul malefic de suspendare a premierului si implicit demisia Guvernului. Alegatorii deja sunt scosi din ecuatie. Dictatura lui Iohannis si a procurorilor este la un pas. Asta vor tinerii frumosi si liberi, ,,adeptii” statului de drept ???!!!

Doamne , l-am vazut pe avocatul poporului cum s-a intors la 180 de grade ! Era atat de gretos momentul, incat n-am mai mancat de pranz Cum poate un om cu un asemenea statut sa se comporte astfel ? Ba i-a multumit presedintelui ca i-a deschis ochii , dupa ce saptamana trecuta facea pe grozavul. A devenit si el ” omul lui “. Care or mai fi ai nostri ?

spectacolul dictaturii “europene” este fascinant. Nu se mai ascund, nu mai au jena, nici nu se obosesc sa aiba grija de aparente… Dimensiunea infirltrarii cu securisti, cu oameni santajati si santajabili este cvasitotala. Diferenta fata de perioada stalinista e minora, metodele si mijloacele sunt identice.

Presedintele nu face trafic de influenta cind se duce in CSM si sugreeaza sa puna aia pe ordinea de zi sa-i solicite lui sa sesizeze CCR – si slugile pun pe ordinea de zi si il roaga frumos.
Procurorul General saboteaza Ministerul Justitiei, ancheteaza niste oameni pentru ca au redactat un text de lege.
Nu e nici trafic de influenta, nici santaj nici presiune sa te duci la Ciorbea, care tocmai a zis ca nu poate sa taace ordonanta pina nu e in vigoare, sa-i zici sa o atace, ca dupa doua zile asta sa se execute si sa o atace.
Iar CCR, care de niste decizii care trebuie aplicate “deindata”, dupa un an de zile in care parlamentul nu a facut nimic, va constata ca nu era urgent sa se modifica codul penal pentru ca deciziile alea sa fie armonizate cu codul.
Astea-s doar citeva exemple…

Eu cred ca schema e asa:
– primul nivel de siguranta e sri. Adica prin oamenii plantati peste tot se asigura ca stiu tot si ca nimeni nu misca fara sa stie ei – si daca stiu ei, stiu si restul de la intern si de la extern…
– al doilea nivel de siguranta e ca absolut oricine sa poate fi anchetat, oricind si pentru orice. De asta e nevoie sa existe prevederi vagi, infractiuni care acopera orice sub care procurorii sa poata bag orice fapta, inclusiv fapte care nu existe (exemplu e abuzul in serviciu)

Ce a facut PSD? A eliminat securistii, cel putin aia din guvern. Apoi, a dorit ca sa nu poata fi santajati si anchetati si suspendati ministri, primari, etc pe chestia cu abuzul. Actioneaza legal, chiar daca pe alocuri imoral.
Evident ca sistemul, in asa o situatie, ar fi fost castrat. Nici nu stiau ce urmeaza, nici nu mai puteau face nimic, ca doar la parlament erau decor. Romania “risca” sa poata actiona doar in interesul ei, sa nu mai fir controlata politic, sa fie mai putin colonie economica, sa nu mai vinda ce i s cere la firmele europene, sa nu mai cumpere armament de la europeni, sa nu mai taie paduri, etc etc etc. Ori, asa ceva nu se poate tolera, dupa cum bine zise guvernatorul german Iohannis numit sef in colonie la ultimele alegeri furate de securisti.

Deci sistemul securist nu poate accepta asa ceva ca urmare dau o lovitura de stat. Detaliile conteaza mai putin, dar e evident ca au mobilizat toate resursele: ong, partide loiale, corporatii, aia sub acoperire din presa, oamenii lor din institutii, securisti, agitatori, europarlemantari, ambasade, inflitrati in PSD, etc. Vor reusi? Probabil ca da, lumea se va bucura daca pesedistii sunt luati in catuse din parlament chiar si fara motiv.

2017 nu e sfirsitul democratiei romanesti, ca asta nu a existat niciodata la noi, e sfirsitul mimarii democratiei, al iluziei ca suntem altceva decit colonie de sclavi condusa prin telecomanda.
De aceea, o eventuala liberare nu poate veni decit odata cu disparitia UE, asa cum nici de ceausecsu nu am scapat decit odata cu sfirsitul urss.
Singura mare dilema e daca Germania, cu mina maghiara si in buna intelegere cu Rusia, va apuca sa anexeze Transilvania inainte de spargerea UE. Ca doar, nu-i asa, ungurii vor automomie si ardelenii sunt aia cinstitii in vreme ce restul sunt coruptii pesedisti… Ar fi o speranta de rezistenta de la Armata si de la americani, dar deocamdata e cam palida.

Poate sa-mi spuna si mie cineva, de ce procurorii sunt considerati magistrati?
Se presupune ca un procuror-cel ce acuza- si un avocat-cel ce apara, sunt egali in fata judecatorului. Atunci de ce ei (judecatori si procurori), au acelasi statut?
Procurorii trebuie sa fie doar FUNCTIONARI PUBLICI. Si doar atat.

Este foarte posibil ca miile de dosare de abuz in serviciu pe care DNA-ul Laurei Kovesi (foto) le invoca fiind puse in pericol de Ordonanta 13/2017 a Guvernului Grindeanu, sa fie deja compromise in bloc din cauza inactiunii Guvernului Ciolos, care nu a modificat in termen de 45 de zile, prin ordonanta de urgenta, art. 297 Cod penal, dupa ce acesta a fost declarat neconstitutional prin Decizia CCR nr. 405 din 15 iunie 2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 517 din 8 iulie 2016.

Practic, de la decizia CCR publicata in Monitorul Oficial in 8 iulie 2016 (cand Parlamentul Romaniei se afla in vacanta) ministrul Justitiei Raluca Pruna avea obligatia ca in 45 de zile sa initieze un proiect de ordonanta de urgenta pe care Guvernul Ciolos sa o emita, pentru a evita dezincriminarea tacita a infractiunii de abuz in serviciu.

Dura lex sed lex – Art. 297 Cod penal si-a incetat efectele la 23 august 2016

Asta intrucat, conform Art. 31 (3) din Legea 47/1992 privind functionarea Curtii Constitutionale a Romaniei: “Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei.”

Practic, prin decizia 405/2016, Curtea Constitutionala a nascut pentru Guvern si Parlament obligatia de a pune in acord textul art. 297 Cod penal privind infractiunea de abuz in serviciu cu prevederile deciziei Curtii si ale Comisiei de la Venetia, stipulate in dispozitivul si motivarea deciziei CCR. Acest lucru nu s-a intamplat pana la Guvernul Grindeanu (la 6 luni dupa publicarea deciziei CCR) – ceea ce conduce la concluzia ca potrivit Legii 47/1992 infractiunea de abuz in serviciu data de art. 297 Cod penal si-a incetat efectele juridice la 23 august 2016.

Foarte important, considerentele deciziilor CCR sunt obligatorii pentru toate autoritatile si institutiile publice conform Deciziei Plenului CCR nr.1/1995, dar si a altor decizii care au stipulat aceeasi obligatie: nr. 1415/2009, nr. 414/2010 si nr. 415/2010.

Astfel, decizia CCR 405/2016, definitiva si general obligatorie, care a admis exceptia de neconstitutionalitate formulata de fosta sefa a DIICOT Alina Bica si altii, a statuat:

-in dispozitiv: infractiunea de abuz in serviciu poate fi constitutionala doar daca prin sintagma „indeplineste in mod defectuos” din cuprinsul art. 279 Cod penal se intelege „indeplineste prin incalcarea legii”;

-in considerente: legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei si nici o anumita intensitate a vatamarii, in conformitate cu dispozitiile Comisiei de la Venetia, prag si intensitate pana la care fapta de abuz in serviciu nu trebuie pedepsita penal;

Iata fragmentele relevante din Decizia Curtii Constitutionale nr. 405/2016 care au nascut obligatia pentru Guvern si Parlament de modificare a art. 297 Cod penal

-extras din dispozitiv:

“Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Bica Alina Mihaela in Dosarul nr. 4397/1/2014 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie… constata ca dispozitiile art.246 alin. (1) din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma „indeplineste in mod defectuos” din cuprinsul acestora se intelege „indeplineste prin incalcarea legii”… Definitiva si general obligatorie.”

-extras din considerente:

69.Curtea apreciaza ca, in sens larg, scopul urmarit de legiuitor prin legislatia penala este acela de a apara ordinea de drept, iar, in sens restrans, este acela de a apara valori sociale, identificate de legiuitor in partea speciala a Codului penal, acest scop fiind, in principiu, legitim. Totodata, masurile adoptate de legiuitor pentru atingerea scopului urmarit trebuie sa fie adecvate, necesare si sa respecte un just echilibru intre interesul public si cel individual. Curtea retine ca din perspectiva principiului „ultima ratio” in materie penala, nu este suficient sa se constate ca faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci aceasta atingere trebuie sa prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care sa justifice sanctiunea penala.

70.Curtea observa ca acest principiu este receptat in jurisprudenta curtilor constitutionale, precum si in cuprinsul unor documente ale Comisiei europene pentru democratie prin drept (Comisia de la Venetia) sau ale altor entitati. Astfel, Curtea Constitutionala a Lituaniei a retinut ca principiul constitutional al statului de drept ar fi incalcat in cazul in care raspunderea juridica a fost stabilita in lege pentru o astfel de fapta care nu este periculoasa pentru societate, si prin urmare nu trebuie sanctionata, respectiv o sanctiune stricta (raspunderea juridica) a fost stabilita in lege pentru o fapta care este contrara legii, si a carei sanctiune sau pedeapsa impusa celui care a savarsit-o este in mod evident prea mare, disproportionata (inadecvata) cu incalcarea comisa si, prin urmare, injusta (Decizia din 10 noiembrie 2005, pronuntata in Cazul nr. 01/04). Tribunalul Constitutional din Portugalia a retinut, in esenta, ca intr-un stat democratic bazat pe domnia legii, trebuie sa se acorde atentie principiului constitutional potrivit caruia legea penala trebuie sa fie utilizata numai pentru a proteja bunurile si valorile juridice care merita in mod clar o protectie penala (POR-2012-1-008, Codices). De asemenea, Curtea Constitutionala a Ungariei a retinut ca rolul sistemului sanctionator de drept penal ca o masura ultima ratio inseamna, fara indoiala, ca acesta trebuie aplicat in cazul in care masurile reglementate prin intermediul altor ramuri de drept se dovedesc insuficiente. Cu toate acestea, Curtea Constitutionala nu ia in considerare starea sistemului juridic in vigoare, ci ia in considerare si potentialul sau de dezvoltare. Reglementarea incompleta a sistemului de sanctiuni juridice disponibile nu este un argument acceptabil in sine pentru a declara un anumit comportament ca infractiune; restrangerea penala a drepturilor fundamentale constitutionale nu este nici necesara, nici proportionala daca este fundamentata pe astfel de motive [Decizia nr.18/2004. (V.25.)].

71.De asemenea, Curtea retine ca, la solicitarea Comisiei pentru afaceri juridice si drepturile omului din cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului 33 Europei, Comisia de la Venetia a adoptat Raportul asupra relatiei dintre responsabilitatea ministeriala politica si cea penala, adoptat la cea de-a 94-a sedinta plenara (8-9 martie 2013). Curtea constata ca, in cadrul acestui raport, Comisia de la Venetia a considerat ca <>.

72.Curtea observa ca, in final, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, retinand cele expuse in Raportul Comisiei de la Venetia, a adoptat, in data de 28 iunie 2013, la cea de-a 27-a intalnire, Rezolutia nr.1950(2013), in care: <>.

73.Totodata, Curtea observa ca, in Comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor catre o politica a Uniunii Europene in materie penala: asigurarea punerii in aplicare eficace a politicilor Uniunii Europene prin intermediul dreptului penal, COM/2011/0573, la pct.2.2.1. – Necesitate si proportionalitate – dreptul penal ca masura de ultima instanta (ultima ratio) – se precizeaza ca „anchetele si sanctiunile penale pot avea un impact semnificativ asupra drepturilor cetatenilor si au un efect stigmatizant. Prin urmare, dreptul penal trebuie sa ramana intotdeauna o masura la care se recurge in ultima instanta. Prin urmare, legiuitorul trebuie sa analizeze daca alte masuri decat cele de drept penal, de exemplu regimuri de sanctiuni de natura administrativa sau civila, nu ar putea asigura in mod suficient aplicarea politicii si daca dreptul penal ar putea aborda problemele mai eficace.”

74.Avand in vedere aceste premise, Curtea observa ca sfera subiectilor activi care pot savarsi infractiunea de abuz in serviciu se circumscrie dispozitiilor art.175 din Codul penal, aceasta fiind determinata de persoanele care au calitatea de functionari publici in sensul legii penale. De asemenea, Curtea constata ca, potrivit art.308 alin.(1) din Codul penal, „dispozitiile art.297 privitoare la functionarii publici se aplica in mod corespunzator si faptelor savarsite de catre sau in legatura cu persoanele care exercita, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute la art.175 alin.(2) ori in cadrul oricarei persoane juridice”. Din analiza acestor din urma dispozitii rezulta ca sfera subiectilor activi in cazul infractiunii de abuz in serviciu excedeaza sferei persoanelor care au calitatea de functionari publici in sensul legii penale. Astfel, subiect activ al acestei infractiuni poate fi si orice persoana fizica, ce exercita, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute la art.175 alin.(2) din Codul penal ori in cadrul oricarei persoane juridice.

75.Pe de alta parte, Curtea retine ca infractiunea de abuz in serviciu este o infractiune de rezultat, urmarea imediata a savarsirii acestei fapte fiind cauzarea unei pagube ori a unei vatamari a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. Curtea constata ca legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei si nici o anumita intensitate a vatamarii, ceea ce determina instanta de contencios constitutional sa concluzioneze ca, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vatamarii rezultate din comiterea faptei, aceasta din urma, daca sunt indeplinite si celelalte elemente constitutive, poate fi o infractiune de abuz in serviciu”.

Considerentele reclamau modificarea de urgenta a normei legale

Se observa asadar ca onor Curtea Constitutionala a obligat Guvernul si Parlamentul sa stabileasca un prag valoric si de intensitate a vatamarii pana la care infractiunea de abuz in serviciu sa fie pedepsita penal. La fel cum a conditionat existenta producerii unui prejudiciu de incalcarea unei legi in exercitarea atributiilor de serviciu.

Cu titlu de exemplu, praguri valorice sunt stabilite si in alte legi. In Codul Vamal – art. 270 din Legea 86/2006 se prevede ca fapta de contrabanda prin scoaterea sau introducerea in tara de bunuri sustrase controlului vamal nu constitutie infractiunea de contrabanda daca vlaoarea bunurilor nu depaseste 40.000 lei.

De asemenea, pana in 2015 a existat un prag de 50.000 lei pana la care evaziunea fiscala nu constituie infractiune, ci contraventie.

Prin urmare, fata de cele de mai sus, actiunea Guvernului Grindeanu, de a reglementa un nou text de lege pentru infractiunea de abuz in serviciu prin ordonanta de urgenta, a justificat pe deplin caracterul de urgenta raportat la inactiunea Guvernului Ciolos, care nu a respectat obligatia de punere in acord a textului art. 297 Cod penal cu dispozitiile Deciziei CCR nr. 405/2016. In plus, stabilirea unui prag valoric, precum si a unei intensitati pana la care abuzul in serviciu sa nu poata fi sanctionat penal (ci doar administrativ si disciplinar) este rezultatul obligatiilor trasate de decizia CCR in considerente, conform Comisiei de la Venetia. Ca pragul valoric a fost stabilit de Guvernul Grindeanu la 200.000 lei asta tine strict de decizia si evaluarea sa, dar in niciun caz nu a fost inventat pragul in sine ca o exonerare de raspundere penala, ci ca un prag care, potrivit Comisiei de la Venetia, sa nu permita sistemului de justitie sa persecute oponenti politici, iar fapta sa abuz sa fie sanctionata penal doar daca are repercursiuni deosebit de grave.

Asadar, opinia noastra este ca daca cineva se face vinovat de aparitia Ordonantei de Urgenta nr. 13/2017, vina apartine Guvernului tehnocrat anterior, care a ignorat in vacanta parlamentara a anului 2016 obligatia trasata de Curtea Constitutionala de a armoniza in termen de 45 de zile art. 297 Cod penal cu prevederile deciziei 405/2016.

Deosebit de grav, exista deja cristalizate opinii juridice cu greutate, ca incepand cu data de 23 august 2016 – data pana la care Guvernul Ciolos trebuia sa puna in aplicare obligatiile trasate de decizia CCR, efectele juridice ale infractiunii de abuz in serviciu ale art. 297 au incetat. Daca o asemenea exceptie va fi ridicata in vreun proces penal, si va fi admisa, va fi dezastru pentru DNA.

* Cititi aici decizia 405/2016 a Curtii Constitutionale

LUJU

2012, partea a doua. Acum m-am prins ca OG deranjeaza sistemul de Politie Politica de tip stalinist (coordonat pentru noi, cu regim de colonie, nu si pentru ei, cei din Vest). Ar disparea mecanismul de a trage bani (tribut) mereu din tara, ca si posibilitatea instalarii globalizarii, in general. „Hotii striga: Hotii!” Numai ca, Olanda, Franta, Germania au alegeri in curand. SUA s-a prins, dar inca „tace”. Fabricarea de dosare la comanda e strategia de baza de conducere a tarii (creandu-se acesta noua Inchizitie, ce poate functiona fara probleme sub ochii europenilor). Demagogie, interese ascunse. Si ne mai miram ca peste 60-70% dintre europeni nu mai doresc aceasta directie pentru UE ? Inca o dubla masura: cei 6 ambasadori au incriminata in tarile lor prevederea de abuz in serviciu ? Daca nu stiati cum arata renuntarea la suveranitate, acum stiti…

Presedintele meu m-a abandonat, nu m-a considerat printre “romanii lui” ! Iar a incalcat Constitutia !