Potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale, președintele României, domnul Klaus Iohannis, l-a primit marți, 23 iunie a.c., la Palatul Cotroceni, pe Șeful Serviciului Secret de Informații al Marii Britanii, domnul Alex Younger.
Cei doi interlocutori au discutat componenta de securitate a parteneriatului strategic dintre cele două țări, fiind exprimată aprecierea deosebită pentru substanța relației de cooperare dintre comunitatea de informații din România și cea din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.
În cadrul întrevederii a fost discutată situația de securitate regională, fiind subliniat interesul deosebit pe care ambele țări îl acordă stabilității regiunii Mării Negre, precum și buna cooperare dintre serviciile de informații române și britanice în combaterea terorismului, amenințărilor transfrontaliere și provocărilor specifice războiului hibrid.
https://www.sis.gov.uk/about-us/the-chief.html
Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Sorin Sava, a afirmat că Younger s-a intalnit si cu directorul SRI Eduard Hellvig. Intâlnirea ”s-a desfăşurat la cel mai înalt nivel şi a avut ca scop întărirea cooperării între cele două servicii”.
”Această întâlnire, care s-a desfăşurat la cel mai înalt nivel cu partenerul britanic, a avut ca scop întărirea cooperării între cele două servicii, iar la nivelul conducerii, al directorilor celor două servicii, s-a exprimat satisfacţia faţă de nivelul înalt al cooperării între cele două instituţii în domenii de interes reciproc. După cum se ştie, în acest moment agenda serviciilor este ocupată cu combaterea terorismului, cu securitatea cibernetică, contraproliferarea armelor, contracararea acţiunilor de spionaj, dar şi instruirea personalului celor două instituţii”, a declarat purtătorul de cuvânt al SRI.
Off-topic:
Pentru nea @paris si profani in probleme economice si financiare:
Un guvern isi finanteaza cheltuielile din taxe sau vanzand obligatiuni publicului. Daca guvernul si-ar vinde obligatiunile bancii centrale, care plateste pentru acestea emitand moneda din senin, masura respectiva ar conduce la hiperinflatie, adica situatia in care preturile cresc cu 50% sau mai mult pe luna. Standardul aur este modalitatea prin care o tara fixeaza oferta de bani si eradicheaza inflatia.
Banca centrala nu tinteste oferta de bani. Ea isi foloseste controlul asupra rezervei de bani doar pentru a se asigura ca bancile au suficienti bani pe care sa ii tina in ATM-uri si pentru a controla ratele de dobanda pe termen scurt. Influenta bancii centrale asupra ofertei extinse de bani este in general indirecta. Daca creste ratele de dobanda, atunci va reduce consumul si, in cele din urma, oferta de bani. Daca economia este cu adevarat muribunda fiindca nimeni nu vrea sa crediteze sau sa imprumute, atunci banca centrala poate genera rate de dobanda zero si tipari teancuri de bani fara a determina cresteri generale ale cantitatii de bani si ale creditului.
Cresterea economica a unei tari se bazeaza doi factori, populatia si productivitatea. Populatia determina cat muncitori va avea o tara. Productivitatea sau rezultatul obtinut la nivel de muncitor determina cat de mult castiga fiecare lucrator. Productia totala pe care o poate realiza o tara tinand cont de forta sa de munca si de productivitate se numeste productie potentiala, iar rata cu care aceasta capacitate creste in timp este crestere potentiala.
PIB-ul este valoarea tuturor produselor si serviciilor pe care le realizeaza o tara intr-un an. PIB-ul bazat pe cheltuieli reprezinta cantitatea totala de bani cheltuiti pe lucruri, iar PIB-ul bazat pe venituri reprezinta cantitatea totala de bani castigate prin producerea de lucruri.
Cele patru motoare ale cresterii economice sunt cheltuielile consumatorilor, investitiile in afaceri, cheltuielile guvernamentale si exporturile.
Cheltuielile consumatorilor si gospodariilor reprezinta aproximativ 66% pana la 76% din PIB, investitiile in cladiri, echipamente si stocuri 8% pana la 13%, cheltuielile guvernamentale 18% pana la 20%, iar exporturile 8% pana la 12% din PIB. Cheltuielile consumatorilor reprezinta aproape 2/3 din PIB, Consumatorii contribuie de departe cel mai mult la PIB, reprezentand balastul economiei.
Alti indicatori economici care ofera o perspectiva mai detaliata asupra economiei sunt productia, imobiliarele si cheltuielile consumatorilor.
Empiric, inflatia inseamna ca prea multi bani urmaresc prea putine bunuri. O crestere a ofertei de bani conduce la cheltuieli mai mici si la inflatie mai mica. Atunci cand cererea pentru toate bunurile si serviciile este superioara ofertei (adica productiei potentiale), inflatia creste. Atunci cand cererea ramane in urma, inflatia scade. Cand somajul se situeaza sub rata naturala, lucratorii au sanse mai mari de cresteri salariale.
Deflatia este mai rea decat inflatia. Deflatia e generate atunci cand preturile scad, e mai rara si potential mai daunatoare.
Deflatia buna are loc atunci cand lucratorii si companiile devin mai productivi si invata sa faca lucruri la un cost mai scazut, descoperind materiale sau modalitati noi mai ieftine de producere, fapt care poate conduce la o posibila scadere a preturilor in timp ce veniturile cresc.
Deflatia rea are loc atunci cand consumul se prabuseste, iar companiile sunt nevoite sa-si reduca preturile pentru a isi sustine vanzarile.
Deflatia e mai greu de vindecat decat inflatia.
Indicele preturilor de import urmareste cat cheltuim pe bunurile importate, semnaland astfel presiunile inflationiste sau deflationiste din afara ori generate de valoarea de schimb a dolarului.
Preturile aurului sau ale marfurilor raspund la puterea economiei globale, la greve si la vremea rea. Ele sunt un bun indicator pentru a descoperi semnalele premature privind inflatia sau deflatia.
Cea mai buna inflatie e nici prea mare, nici prea mica. Cea mai potrivita e intre 1% si 3%.
Despre finantele planetare, FMI si Banca Mondiala fac parte din marele proiect numit Guvernul Mondial. FMI si Banca Mondiala au fost infiintate in 1944, la Bretton Woods, New Hampshire, prin participarea totala a U.S. S-a creat un cartel bancar alcatuit din bancile centrale, care treptat si-a luat puterea de a dicta regulile de creditare catre bancile centrale ale tuturor natiunilor. FMI a primit autoritatea de a emite o noua moneda mondiala fiat numita Special Drawing Rights (SDR) – drepturi de retragere speciala. Pana in momentul de fata, FMI a creat un exces de SDR in valoare de 30 miliarde dolari. Natiunile membre au fost obligate sa isi faca moneda interschimbabila cu SRD. In U.S., SDR deja fac parte din banii legali. SDR deja au acoperire partiala in aur, si cu 2/3 din aurul mondial in posesia bancilor centrale, camatarii mondiali pot sa controleze viitorul economic mondial in orice mod pe care il vor considera a fi cel mai profitabil.
FMI este controlat de consiliul guvernatorilor sai, care sunt fie sefii diferitelor banci centrale, fie sefii ministerelor de finante nationale, dominate de bancile centrale. Prin puterea de vot din FMI, U.S. si U.K., mai exact Fed si Banca Angliei, detin controlul efectiv. BIS, FMI si Banca Mondiala controleaza cantitatea de bani in lume.
Razboaiele mondiale sau la scara larga (primavara din tarile arabe, protestele din Turcia pentru aderarea la UE, razboiul din Ucraina care isi doreste “independenta”si aderarea la UE, UE fiind un proiect al globalistilor americani care doresc realizarea marelui deziderat numit guvernul mondial), sunt facute pentru a inlatura rezistenta la ideea guvernului mondial. Ele sunt facute si finantate de marii bogatasi ai planetei, printre care si acest nea Rockefeller.
Razboaiele mondiale sau la scara larga (primavara din tarile arabe, protestele din Turcia pentru aderarea la UE, razboiul din Ucraina care isi doreste “independenta”si aderarea la UE, UE fiind un proiect al globalistilor americani care doresc realizarea marelui deziderat numit guvernul mondial), sunt facute pentru a inlatura rezistenta la ideea guvernului mondial. Ele sunt facute si finantate de marii bogatasi ai planetei, printre care si acest nea Rockefeller.
Pentru marii profani in economie si finante ai blogului, printre care si cel care isi spune pe aici @paris, problema de economie: De ce pretul la gaze din tara noastra variaza functie de cat petrol consuma China si India?
P.S. Inca mai astept raspuns de la marele cunoscator in ale economiei si finantelor, cel care se autointituleaza pe aici @paris, el tinand sa precizeze in mod expres ca nu este nici manelist si nici magrebian etc.
@paris: Gaozare, inca mai astept raspunsul tau referitor la cum se calculeaza pretul la gazele naturale de la stomac. Astept rezolutia ta foarte competenta, de economist licentiat cu flacari ce ai fost!
P.S. Parerea mea personala este ca tu esti de fapt un gaozar calificat!
Ce treaba are varza trantita de tine p’aici cu covrigul tau zilnic si cu “tabachera” ta de matrafox?Degeaba vii cu copy-paste de pe Net ca sa te dai “destept”, CACI tot cretin si PANARAMA BLOGULUI ESTI.
pfff… Astepti si tu raspuns logic de la userul paris, copilul cu nevoi speciale al internetului
Si tu astepti raspuns logic? Dar ce treaba ai tu cu logica? Sau vrei sa curentezi si tu pe cineva cu premolaru’?
Varzare, lasa vrajelile! Sa nu uiti sa pui mana pe economie, ca sa afli si tu cum se face pretul la gazele naturale de la stomac. Am vazut ca ai lacune grave, in sensul ca esti hapciuparliu calificat! Ti-am impins din nou! Pa, pa, papagale!
D-le Tudor, umbla vorba pe net ca sunteti spion acoperit CIA. E adevarat? Asa-i ca e distractiv cand sunteti in emisiuni cu de-alde Ciuvica, care nu dau 2 bani pe americani influenta lor in Romania …
sunteti intradevar genul care e cu capul “pe net”