Cititi stirea de mai jos si tineti cont de urmatoarele informatii : pe scheletul fostei Armate a XIV a din URSS s-a format nucleul de separatisti ai Moscovei care au rupt din teritoriul Republicii Moldova regiunea Transnistriei. Au format o asa numita Republica Transnistreana, recunoscuta doar de Moscova si finantata tot de ei.
In decembrie 1989, trupele Armatei a XIV a conduse de generalul Aleksandr Lebed erau in stare de alerta, gata sa invadeze #Romania. S-a opus ferm atunci generalul Stefan Gusa, sef al Marelui Stat Major.
Federatia Rusa si-a mentinut nivelul de amenintare militara la adresa unor state independente prin aceste enclave militare denumite de specialistii occidentale “zone de conflicte inghetate”. In bazinul Marii Negre, sunt teritorii ocupate cu forta militara  de rusi : Transnistria in Republica Moldova, Osetia de Sud si Abhazia in Republica Georgia, Crimeea si Donbas in Republica Ucraina.
Sub falsa denumire de “trupe de mentinere a pacii”, nerecunoscute ca atare de ONU, militarii acestor enclave rusesti sunt, de fapt, capete de pod pentru invazii planuite de Moscova la adresa acelor tari care indraznesc sa adere la spatiul liber si democratic, occidental.
—————–

Grupul Operativ al Trupelor Ruse din Transnistria (GOTR) a desfăşurat marţi noi exerciţii militare de pregătire de luptă pentru a se antrena în camuflarea deplasărilor de trupe şi tiruri cu lansatoare de rachete, a indicat marţi Ministerul rus al Apărării, citat de Reuters şi Deschide.md.

Aceste exerciţii intervin pe fondul unei acumulări de trupe ruse în apropiere de Ucraina şi al unei intense activităţi militare a armatei ruse, ceea ce a provocat temeri Occidentului privind o posibilă invazie în ţara vecină. Rusia neagă orice plan în acest sens.

În centrul acestor preocupări se află concentrările de trupe ruse în vestul Rusiei, în Crimeea şi în Belarus, unde Moscova şi Minskul prevăd organizarea unor exerciţii comune.

Kievul şi-a exprimat de asemenea îngrijorarea în legătură cu Transnistria, unde Rusia are peste 1.000 de soldaţi şi forţe de menţinere a păcii, conform Reuters.

Serviciile de informaţii militare ucrainene au acuzat luna trecuta serviciile de securitate ruse că ar pregăti un fel de “provocare” nespecificată împotriva militarilor ruşi din regiune, pentru a da vina pe Ucraina.

Potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Apărării, militarii au tras asupra ţintelor care imitau avansarea infanteriei şi echipamentul militar al inamicului din lansatoare automate de grenade montate AGS-17.

În timpul antrenamentului, militarii au întreprins acţiuni de camuflare a deplasărilor de trupe, ocupând poziţii de tragere şi camuflându-se cu mijloace pe care le-au avut la îndemână.

Exerciţii ale militarilor ruşi au avut loc pe întreg parcursul lunii ianuarie pe teritoriul din stânga Nistrului.

Guvernul de la Chişinău şi-a exprimat îngrijorarea privind exerciţiile militare şi afirmă că activităţile GOTR pe teritoriul Republicii Moldova contravin obligaţiilor internaţionale ale Federaţiei Ruse, precum şi legislaţiei internaţionale. Atât prezenţa GOTR, cât şi aceste exerciţii militare care au loc contravin legislaţiei, notează Deschide.md.

GOTR a fost formată la 1 iulie 1995, în urma reorganizării fostei Armate a IV-a sovietice, dislocată în Transnistria înainte de prăbuşirea URSS. În anul 1992, militarii ruşi au participat la conflictul armat de partea separatiştilor transnistreni, deşi Moscova insista asupra rolului său de pacificator. Capacitatea reală a contingentului rusesc din regiunea transnistreană, care are frontieră comună cu Ucraina, nu este cunoscută, în funcţie de surse variind de la peste 1.200 până la peste 2.000 de persoane, scrie Agerpres.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut retragerea necondiționată a trupelor rusești din regiunea transnistreană, în discursul susținut în fața celei de a 76-a Adunări Generale a ONU.

Referindu-se la patru provocări care obligă la colaborare internațională și la multilateralism, Maia Sandu a vorbit despre provocarea Covid-19, despre schimbările climatice, despre securitatea internațională și despre eroziunea democrației și încrederea tot mai scăzută în stat, la pachet cu flagelul corupției.

„Țara mea se confruntă direct cu unele dintre aceste provocări. Și astăzi eu stau în fața dumneavoastră pentru a transmite disponibilitatea noastră de a lucra cu instituțiile ONU și cu comunitatea internațională pentru a găsi soluții durabile la aceste provocări, care ne afectează în mod atât colectiv, cât și individual”, a spus Maia Sandu.

„În spiritul neutralității constituționale a Republicii Moldova și al dreptului internațional, aș dori să reiterez că poziția noastră cu privire la retragerea completă și necondiționată a forțelor ruse rămâne neschimbată. Aceasta include îndepărtarea sau distrugerea munițiilor din depozitele de la Cobasna, care reprezintă o amenințare pentru securitatea și mediul din regiune în ansamblu. Mizăm pe sprijinul comunității internaționale în acest demers.”

La scurt timp de la alegerea sa ca președinte în noiembrie trecut, Maia Sandu a spus că Rusia trebuie să-şi retragă Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană, iar misiunea de pace rusească să fie înlocuită cu una civilă, cu mandat internaţional, sub auspiciile OSCE şi ONU.

Așa-zisele trupe de menținere a păcii – terminologie folosită de Kremlin pentru a justifica intervenția rusească armată de partea separatiștilor transnistreni între 1991 și 1992 – sunt, de fapt, trupe de ocupație și au luptat împotriva Republicii Moldova în războiul ruso-moldovenesc de pe Nistru, remarcă Gazeta de Chișinău într-un efort de „derusificare a terminologiei” referitoare la trupele de ocupație rusești.

După semnarea Acordului Snegur-Elțîn din 21 iulie 1992, s-au transformat într-un scut de protecție pentru autoritățile separatiste de la Tiraspol.

ONU și OSCE au refuzat să-i acorde Rusiei mandatul de așa-zisă „pacificare”, revendicat de Kremlin.

Trupele rusești nu respectă nici unul din cele opt principii care definesc trupele de pace, așa cum au fost ele statuate de Consiliul de Miniştri al CSCE/OSCE de la Roma din decembrie 1993.

Cele opt principii sunt: să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a statului pe teritoriul căruia sunt dislocate, să se afle acolo cu acordul părților, să fie imparțiale, să aibă caracter multinaţional, un mandat concret, să aibă activitate transparentă, să se afle într-o legătură organică cu procesul politic de soluţionare a conflictului și să aibă un plan de retragere ordonată, scrie Europa Libera

2 COMMENTS

Leave a Reply