Liderul USR Cătălin Drulă si-a stabilit noile tinte politice : SRI si Klaus Iohannis. Dupa mai multe sarje de critici dure la adresa presedintelui si a principalului serviciu de informatii al Romaniei, a venit si momentul nivelului urmator : acuzarea.
Liderul USR spune ca presedintele Iohannis, presedinte CSAT, poate fi acuzat de “tradare”. Iar SRI este acuzat nici mai mult nici mai putin de “deturnare de fonduri”. O infractiune grava, pentru care Drula nu a prezentat dovezi. Invocand in schimb un caz de acum cativa ani, cu Directia Generala de Informatii a MAI.
Conflictul Drula-Iohannis-SRI nu s-a manifestat cata vreme USR a fost la guvernare alaturi de PNL, uneori si cu sprijin parlamentar PSD in Parlament.
Retorica anti-SRI s-a amplificat de cand USR a intrat in opozitie si conducerea partidului a fost preluata de Catalin Drula.
Sub conducerea lui Dan Barna sau Dacian Ciolos, USR nu a lansat atacuri la SRI, ci doar critici la adresa lui Klaus Iohannis.
Cătălin Drulă a mentionat in repetate randuri numele directorului SRI Eduard Hellvig in contextul criticilor la adresa SRI.
Marti, Cătălin Drulă a declarat :
„Vedem că vrea o militarizare a guvernării şi a administraţiei, vedem că apără serviciile secrete chiar şi când sunt suspecte că au deturnat fonduri operative. Şi aici mă refer la celebrul caz al fostului şef al serviciului secret din MAI, care a fost cercetat pentru deturnare de fonduri şi care a primit un NUP, care s-a bazat şi pe o opinie a administraţiei prezidenţiale. Şi spunem foarte clar: serviciile secrete nu au voie să fie deasupra legii. Până acum nu am văzut pe cineva, am văzut că nimeni nu şi-a asumat acest pachet de legi care este o trădare a libertăţii pentru care românii au luptat şi au murit în 1989. Nu avem voie să ne uităm impasibili la subordonarea totală a României faţă de serviciile secrete”.
In legatura cu pachetul de legi privind securitatea nationala, Drula pune semnul egal intre actualelele servicii de informatii si “securisti” :
“Interdicţia legală de a folosi în operaţiuni desfăşurate pe teritoriul României firme sub acoperire şi acoperiri în politică, justiţie, presă sau în societatea civilă. Nu au ce căuta securişti în aceste domenii. Reglementarea tuturor activităţilor sub acoperire, inclusiv externe, astfel încât ˝acoperirile¨să fie identităţi şi activităţi simulate, adică false”, spune Cătălin Drulă.
“Asistăm deja la o captură a statului, de către SRI în special, prin folosirea instituţiilor în favoarea agendei serviciilor secrete”, a declarat liderul interimar USR.
Un atac a fost lansat si la CSAT si comisiile parlamentare de control :
“CSAT nu a mai publicat un raport din 2015, iar hotărârile lor sunt secrete. Nu am văzut niciodată un raport despre cum cheltuiesc bugetele serviciile secrete şi, aşa cum spuneam, activitatea comisiilor este grav viciată de politizare”, a mai afirmat Cătălin Drulă.
In mass media au aparut multe alegatii despre legaturile USR cu persoane ce au activat fie in Departamentul Securitatii Statului in perioada comunista fie in serviciile de informatii democratice dupa decembrie 1989, mai ales incepand cu 2012.
Pana in prezent, nu au aparut dovezi.
Izolat, candidati USR au fost dovediti ca informatori ai Securitatii.
USR face obiectul unor convulsii interne generate de ruperea aripii Ciolos si demisia unor parlamentari sau colegi din conducerea partidului care acuza diverse fapte, de la atitudini dictatoriale pana la presupuse probleme cu fondurile partidului.
Surse politice afirma ca loviturile USR la adresa SRI se vor amplifica pana in 2024. Aceeasi soarta o va avea si Klaus Iohannis, considerat in USR un personaj slab, pe care institutiile il vor lasa din brate pe masura ce se apropie finalul mandatelor sale si el nu isi va mai exercita cu autoritate prerogativele prezidentiale pana in ultima clipa.
Va fi unul din spectacolele de urmarit cu atentie de catre media : echipa Foc cu foc versus tabara Pas cu pas.
