Profilul unui presedinte bolnav de ura

Astazi se incheie una din cele mai tulburi si instabile perioade politice din istoria post decembrista. Romania s-a confuntat in 25 de ani cu inevitabile convulsii, cu probleme uriase generate de tranzitia dureroasa de la comunism la democratie. N-am avut insa niciodata o perioada in care societatea romaneasca sa fie dezbinata in mod programatic, intentionat, de la varful celei mai importante institutii de stat : Presedintia.

Base incruntat

Desi se cunosteau gravele sale probleme de caracter si incompatibilitatea cu modul de conducere democratic, fapt recunoscut chiar de el, Basescu a fost ales in 2004 cu mare speranta si cu simpatie chiar. Era atipic, hahaia mereu in public, facea glume sau afirmatii nu de putine ori deplasate in raport cu bunul simt. Dar mereu i-au fost trecute cu vederea defectele mari in speranta ca putinele calitati vor domina atunci cand va deveni presedintele Romaniei.

basescu bautura

Sperantele s-au naruit destul de repede. Dupa foarte putin timp de la instalarea in jiltul presidential, Basescu a facut totul pentru a-si subordona total sistemul de putere. A dat deoparte litera si spiritul Constitutiei. Guvernul si Parlamentul au devenit anexe ale setei sale de putere. A intervenit brutal in atributiile guvernamentale, a dat telefon ministrilor, le-a cerut favoruri pentru afaceristi dubiosi, i-a amenintat pe cei care au indraznit sa nu i se supuna.

Basescu

A rupt foarte repede relatia cu premierul Calin Popescu Tariceanu, atunci cind acesta n-a fost de acord cu demisia Guvernului si organizarea de alegeri anticipate in 2005. Tariceanu stia ca Basescu n-are cuvint si onoare. Si ca facea deja aranjamente in culise pentru instalarea unui premier marioneta, pe care presedintele sa-l manevreze cum vrea el, potrivit intereselor sale politice si financiare.

basescu cioban

Basescu a folosit timp de 10 ani marota anticoruptiei cu scopul declarat deschis de a distruge PSD si apoi PNL, pe liderii acestuia, marii sai adversari politici. Ceea ce Basescu definea in campania din 2004 drept sistemul ticalosit, format din procurori si servicii, a devenit peste noapte zona sa favorite. Procurorii au devenit brusc cei mai buni, iar serviciile obsesia mandatului sau. De altfel, primele vizite facut de Basescu in 2004 ca presedinte au fost la sediile SRI si SIE. Acolo s-a intalnit cu niste cunostinte mai vechi dinainte de 1989, cand Basescu era un bibelou al Securitatii la Anvers.

basescu_militar

Relatia nepotrivita si plina de suspiciuni de coruptie cu Elena Udrea l-a facut pe Basescu un individ vulnerabil si greu de suportat pentru defectele sale ca barbat si politician.

Averea familiei Basescu a explodat in cei 10 ani de presedintie, ajungand in mod suspect la milioane de euro. Acest fapt este cel mai serios indiciu al coruptiei si impletirii intereselor politice cu cele financiare in plan personal, prin folosirea functiei prezidentiale pentru bunastarea proprie.

sampanie base

Alaturi de cuplul penal Udrea-Cocos, multi alti miliardari dubiosi au gravitat in jurul lui Basescu, protejati fiind 10 ani, Justitia incercand pe ultimele luni sa repare timid mecanismele bolnave patronate de la Cotroceni.

Indiscutabil, cea mai serioasa palma primita de Basescu a fost demiterea sa in 29 Iulie 2012. Atunci, el a fost demis de 7,4 milioane de oameni dupa ce fusese reales foarte dubios cu 5,1 milioane de voturi in 2009. Adica 2,3 milioane de voturi in plus pentru demitere, fapt care l-a transformat intr-un presedinte ilegitim din 2012 pina astazi, mentinut in functie prin complicitatea unor institutii cheie din Romania, interventiei externe si slabiciunii adversarilor sai.

PRESEDINTE ILEGITIM plasme partea 2

Cea mai mare rusine pe care familia Basescu a oferit-o aceste natiuni a fost arestarea fratelui Mircea Basescu dupa ce a luat sute de mii de euro bani negri de la un clan interlop pentru a intervene in justitie. Daca nu ar fi existat Antena 3, acest caz ar fi ramas protejat de institutiile judiciare patronate de fratele Basescu de la Bucuresti. Un lucru este insa clar : arestatului Mircea Basescu i-a fost si ii este complice si astazi Traian Basescu, cel care a protejat si ascuns ca presedinte al Romaniei cazul extrem de grav de coruptie din familia sa.

Una din cele mai negre perioade in relatia dintre autoritatile politice si mass media a fost deceniul Basescu. Acest personaj excesiv de autoritar si nedemocratic lasa in mandatul sau cel mai dur atac la adresa libertatii de exprimare. Intr-un document oficial al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Basescu a cerut in mod expres introducerea mass media ca vulnerabilitate la adresa securitatii nationale. Acesta viziune de tip Stalinist necorectata nici astazi va ramane ca o palma pe obrazul celor care au luptat, din Decembrie 1989 pina astazi, ca Romania sa fie o tara libera, in care drepturile fundamentale sa fie garantate.

Traian-Băsescu suparat foc

Atitudinea jignitoare, atacurile suburbane de la tribuna prezidentiala, comenzile pe care le-a dat justitiei impotriva proprietarilor de presa si a jurnalistilor, anchetele ANAF si DNA impotriva ziaristilor – toate zugravesc un tablou oribil, ce confinteste chiar incalcarea juramantului depus cu mina pe Biblie in 21 Decembrie 2004 : “Voi fi un aparator devotat al libertatii presei, care in ultimii patru ani a inregistrat un regres grav, datorita constrangerilor si presiuni politice fara precedent practicate fata de mass-media romanesti. Confiscarea libertatilor presei este primul pas spre confiscarea libertatilor cetatenesti. Victoriile democratiei nu pot avea loc fara existenta presei libere, a dreptului la cuvant si la libera exprimare.”

Pentru imensa majoritate a romanilor, cei 10 ani petrecuti cu Basescu presedinte reprezinta o perioada urita si greu de suportat, o amplificare a necazurilor si nevoilor, o stare de permanenta nervozitate si indignare, un haos indus zilnic de la cel mai inalt nivel.

Adica : 10 ANI PIERDUTI DIN VIATA !

 

 

Basescu pleaca, Antena 3 ramine

21 Decembrie 2014.

Basescu pleaca, Antena 3 ramane.

image

Basescu, o inscenare de presedinte

“Faptul ca fratele meu a luat bani de la Bercea e o inscenare a voastra Antena 3 si a generalului Abraham”, a declarat Basescu Traian.

image

Aceasta inscenare de presedinte omite, ca un contrabandist controlul vamal, decizia justitiei. Procurorii DNA si nenumarati judecatori au certificat prin probe si decizii judecatoresti ca fratele presedintelui Romaniei a luat spaga de la interlopi ca sa intervina in justitie.

Basescu Traian batjocoreste justitia si dovezile pe care le-au vazut milioane de romani in legatura cu legaturile penale intre clanul ce-i poarta numele si clanul Bercea.

Acest personaj oribil iese din istorie pe usa din spate a carciumii, pentru a evita nota de plata si furia comesenilor satui sa scandalurile sale.

Romania a trait 10 ani intr-o inscenare oribila, cu o facatura de politician in functia de presedinte.

 

Mircea Badea, interzis la Cotroceni

Desi a fost acreditat oficial pentru ultima conferinta de presa a lui Traian Basescu la Cotroceni, lui Mircea Badea i-a fost interzis accesul.

Un ultim gest de sfidare din partea sinistrului personaj Basescu.

image

 

Big Brother? Pe persoana juridica…

Proiectul de lege nr 580/2014 privind securitatea cibernetică a României nu se adresează persoanelor fizice, utilizatoare de internet. Prevederile legii se aplică «persoanelor juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietari, administratori, operatori sau utilizatori de infrastructuri cibernetice». Textul defineşte infrastructuri cibernetice drept «infrastructuri din domeniul tehnologiei, informaţiei şi comunicaţii, constând în sisteme informatice, aplicaţii aferente, reţele şi servicii de comunicaţii electronice». Cu alte cuvinte, legea nu face obiectul reglementării activităţii posesorilor individuali de computere”, se arată în comunicat remis Mediafax.

Conform sursei citate, acest act normativ “asigură coordonatele generale legislative, necesare gestionării în mod coerent a acţiunilor privind securitatea cibernetică a ţării, care este o componentă importantă a securităţii naţionale.

image

“Articolul 17, care a generat un interes aparte şi interpretări eronate, se referă la responsabilităţile pe care le au deţinătorii de infrastructuri cibernetice, persoane juridice de drept public sau privat, pentru asigurarea nivelului de protecţie necesar împotriva atacurilor cibernetice. Aceşti deţinători de infrastructuri cibernetice operează cu baze de date complexe, unele de interes naţional, iar aceasta lege îi obliga, practic, să protejeze aceste informaţii şi să asigure sprijinul necesar la solicitarea motivată a structurilor care operează în domeniul securităţii cibernetice. Adoptarea proiectului de lege a fost motivată de necesitatea asigurării unui cadru legal în faţa ameninţărilor cibernetice, din ce în ce mai complexe şi mai dese, şi care pot afecta securitatea naţională, nicidecum împotriva limitării libertăţilor individuale şi a dreptului la liberă exprimare garantat de Constituţie”, se mai arată în comunicat.

Comisia de apărare aminteşte că la forumul industrial al NATO din noiembrie, din Croaţia, “s-a apreciat ca atacurile cibernetice au cutremurat industria americană, cu pierderi estimate la peste 300 de mld de dolari”.

“Mai mult decât atât, după atacul cibernetic devastator din Estonia, care a paralizat întreaga ţară, statele membre NATO au decis înfiinţarea unui Centru de Excelenţă aliat, dedicat apărării cibernetice. În acest context, România nu putea rămâne în afara unui cadru legislativ adecvat, care să permită Ministerului Comunicaţiilor intervenţia în caz de atac cibernetic, în cooperare cu celelalte structuri ale statului de drept”, menţionează sursa citată.

Senatul a adoptat, vineri, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care prevede constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, coordonarea unitară a activităţilor acestui Sistem fiind făcută de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS şi CSAT.

Raportul Comisiei de apărare din Senat, cu amendamente, a fost adoptat cu 95 de voturi ”pentru”, iar proiectul de lege a fost adoptat cu 92 de voturi ”pentru”.

Senatul este Cameră decizională, după ce legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor, pe 17 septembrie.

Legea stabileşte cadrul general de reglementare în domeniul securităţii cibernetice şi obligaţiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat în scopul protejării infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, şi prevede obligaţii privind asigurarea securităţii sistemelor lor şi notificarea clienţilor în situaţia unor incidente/atacuri cibernetice şi luarea de măsuri pentru a restabili condiţiile normale de funcţionare.

Coordonarea activităţilor SNSC se realizează de către Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică (COSC), format din reprezentanţi ai Ministerelor de Externe, de Interne, Apărării, cel pentru Societatea Informaţională, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS precum şi secretarul CSAT.

Conducerea COCS este asigurată de consilierul prezidenţial pe apărare şi securitate natională, în calitate de preşedinte şi consilierul premierului pe probleme de securitate, ca vicepreşedinte.

SRI este desemnat autoritatea naţională în domeniul cibernetic şi asigură coordonarea tehnică a COSC. În acest sens, în structura SRI funcţionează Centrul Naţional de Securitate Cibernetică (CNSC).

De asemenea, proiectul prevede că la nivel national se constituie Sistemul Naţional de Alertă Cibernetic, care reprezintă un ansamblu de măsuri şi proceduri destinat prevenirii şi contracarărilor atacurilor cibernetice.

Instituirea nivelurilor de alertă cibernetică precum şi trecerea de la un nivel la altul de alertă se stabileşte de către CSAT.

La articolul 17 al proiectului de lege se prevede că “(1) Pentru realizarea securităţii cibernetice, deţinătorii de infrastructuri cibernetice au următoarele responsabilităţi: “a) să acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivată a SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO şi ANCOM, în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin acestora şi să permită reprezentanţilor desemnaţi în acest scop la datele deţinute, relevante în contextul solicitării; b) să informeze, de îndată, autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la lit. a) cu privire la incidentele cibernetice identificate, conform procedurilor stabilite prin normele metodologice la prezenta lege. (2) Deţinătorii de infrastructuri cibernetice pot solicita asistenţă de specialitate autorităţilor şi instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul securităţii cibernetice, pentru asigurarea securităţii cibernetice în domeniul lor de activitate”.

Conform articolului 18 din lege, deţinătorii de infrastructuri cibernetice, furnizorii de servicii de internet, au obligatia de a-şi notifica, de îndată, clienţii, persoane de drept public şi privat, în situaţiile în care sistemele informatice utilizate de aceştia au fost implicate in incidente sau atacuri cibernetice şi de a dispune măsurile necesare în vederea restabilirii condiţiilor normale de funcţionarem dar nu mai târziu de 24 de ore din momentul în care au fost sesizaţi de autorităţile competente.

Monitorizarea şi controlul aplicării legii se asigură de către Camera Deputaţilor şi Senat, Administraţia Prezidenţială, Guvern, CSAT precum şi instituţiile şi autorităţile publice prevăzute la articolul 10, şi anume Ministerelor de Externe, de Interne, Apărării, cel pentru Societatea Informaţională, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS.

Legea prevede că în vederea exercitării atribuţiilor, conducătorii autorităţilor desemnează persoane abilitate să desfăşoare activităţi de control, care, în baza şi limitele împuternicirii au dreptul de a solicita declaraţii sau orice documente necesare pentru efectuarea controlului, să facă inspecţii, inclusive inopinate, la orice instalaţie, incintă sau infrastructură, cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi să primească, la cerere sau la faţa locului, informaţii sau justificări.

Contravenţiile includ amenzi de la 500 la 5.000 de lei, pentru nerespectarea de către deţinătorii de infrastructure cibernetice a obligaţiei privind punerea în aplicare a politicii de securitate cibernetică şi amenzi de la 1.000 la 10.000 de lei, pentru nerespectarea obligaţiei de a permite autorităţilor să intervină, precum şi a obligaţiei de a reţine şi asigura integritatea datelor referitoare la incidentele cibernetice.

Guvernul a adoptat, în aprilie, proiectul de lege privind securitatea cibernetică, ceea ce va permite operaţionalizarea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică.

Proiectul a fost prezentat în dezbatere publică de către Ministerul pentru Societate Informaţională.

“Proiectul de lege adoptat de Guvern va permite operaţionalizarea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică – SNSC, care va facilita adoptarea de măsuri proactive şi reactive privind informarea, monitorizarea, diseminarea, analizarea, avertizarea, coordonarea, decizia, reacţia, refacerea şi conştientizarea. De asemenea, actul normativ defineşte o terminologie unitară în domeniul securităţii cibernetice şi a unui cadru armonizat de acţiune a autorităţilor şi instituţiilor publice”, se arată în comunicat.

La începutul lunii aprilie, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis luarea unor măsuri care să permită contracararea ameninţărilor cibernetice la adresa României, în condiţiile în care în ultima perioadă acestea s-au diversificat.

“S-a apreciat că în ultima perioadă aceste ameninţări s-au diversificat, devenind o opţiune tot mai atractivă pentru actorii statali sau nonstatali întrucât nu implică resurse foarte mari. Membrii CSAT au decis luarea unor măsuri care să permită urgentarea adoptării cadrului normativ şi operaţionalizării Agendei Digitale 2020 ca parte integrantă a efortului european de dezvoltare a societăţii informaţionale şi implicit a acţiunilor subsecvente ce sunt dedicate securităţii cibernetice”, informa un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Ultimele 48 de ore cu Basescu. Intrebari?

Traim impreuna ultimele 48 de ore cu Traian Basescu in calitate de presedinte al Romaniei. Au fost 10 ani. Prea multi. Ura, tensiune, autoritarism, dezbinare, obsesii personale, haos. Asta ar fi pe scurt definitia celor doua mandate ale lui Basescu.

image

Daca v-ati afla fata in fata cu Basescu, ce l-ati intreba?

 

Dinu C. Giurescu : “Sunt zi de zi cu gandul la Transilvania”

Astazi am avut bucuria sa-l revad pe academicianul Dinu C. Giurescu dupa mult timp. Domnia sa a fost supus in luna august unei complicate operatii pe cord. Recuperarea a durat mult, dar totul este in regula acum.

Satisfactia mea a fost cu atat mai mare cu cat i-am putut oferi acad. Dinu C. Giurescu a doua mea carte, “Secretele Armatei. Puterea din umbra”, a carei prefata e semnata chiar de reputatul istoric.

Domnul academician va transmite sanatate si un An nou mai bun, dumneavoastra, telespectatorilor Antena 3.

“Sa avem grija de Romania. Sa fim zi de zi cu gandul la Transilvania. Ma simt dator sa fac tot de pot pentru tara mea pina la ultima picatura de energie”, ne-a transmis Dinu C. Giurescu.

Sper ca in 2015 sa existe posibilitatea ca reputatul istoric sa revina macar pentru o emisiune la “Punctul de intalnire”.

Dinu C Giurescu

 

 

 

Viceamiralul Dinu : “Am fost avertizati din afara ce urmeaza”

Viceamiralul Stefan Dinu a fost seful Directiei Informatii Militare din Decembrie 1989. Marturia sa pretioasa despre evenimente apare in cartea “Secretele Armatei. Puterea din umbra”. Iata un fragment important :

Radu Tudor-Secretele armatei. Puterea din umbra

Radu Tudor: Ştiaţi că se pregăteşte ceva pentru România?

Ştefan Dinu: Am să ajung şi acolo. Mai departe, în câteva rânduri noi am simţit o puternică presiune din partea ţărilor aliate, chiar folosind canalele militare pentru informarea a ceea ce se întâmplă acolo şi toate aveau un singur scop: era un fel de reproş făcut României că în România lucrurile stagnează şi că România nu ia nimic bun din ceea ce se întâmplă în alte ţări, în ţările alitate. În două rânduri chiar mi s-a făcut o informare oficială chiar, s-a cerut audienţă ataşatul militar sovietic, contraamiralul Terendiev, cu un an înainte, în 1988, în care a spus că are sarcina Marelul Stat Major General al armatei sovietice ca să informeze prin şeful Direcţiei de Informaţii din Marele Stat Major, conducerea Ministerului Apărării român asupra reformelor din Uniunea Sovietică. Şi contraamiralul Terendiev timp de o oră şi ceva a citit un material trimis de la Moscova în care se vorbea de reformele Perestroika şi… Toate au fost evident înregistrate, prezentate într-un material, trimis ministrului apărării, trimis şefului Marelui Stat Major, eu nu ştiu ce s-a făcut mai departe cu acest material, doar ştiu efectele, că probabil acest material s-a înaintat şi la conducerea de partid superioară şi de acolo a doua zi s-a primit dispoziţie ca ataşatul militar sovietic Terendiev să fie chemat la şeful Statului Major General, generalul Guşă şi să i se atragă atenţia că şi-a depăşit sarcinile de ataşat militar şi că în condiţiile dacă va mai continua i se va mai retrage acreditarea din România şi i se va cere înapoierea în ţara sa de origine. Deci un gen de exemplu. În altă situaţie mă aflam eu în delegaţie la Varşovia, cu toţi şefii de direcţii de informaţii ai Tratatului şi acolo într-un cadru mai restrâns mi s-a comunicat de către omologul meu maghiar că ar dori o discuţie tete-a-tete, o discuţie separată în particular cu mine. Am mers cu translatorul evident, care trebuia să şi înregistreze problema, ştiţi, la toate întâlnirile astea, fie în ţară, fie în străinătate cu străinii trebuia să ai un însoţitor. Pentru a se verifica tot ce se discută, asta a avut loc la Varşovia şi mi s-a prezentat un lung material tot aşa citit de către generalul Ferencz în care se dădea din rezultatele reformelor pe care Ungaria le aplica în baza principiilor şi reformelor Perestroika. În care el de la început a ţinut să-mi precizeze că ceea ce se întâmplă în Ungaria este cu mult mai mult decât ceea ce se întâmplă în Uniunea Sovietică, că o depăşeşte cu mult Perestroika… şi i-a dat cu libera iniţiativă, cu posibilitatea creării de noi partide politice, pluralismul, libertatea presei, cu proprietate particulară şi o mulţime. La fel am prezentat şi eu un material. Eu nu ştiu ce s-a întâmplat cu acel material mai departe, cunosc doar efectele lui, consecinţele, când s-a primit o observare aspră din partea tovarăşei, în care s-a spus că eu şi alt general din Marele Stat Major ne plecăm prea mult urechea la străinătate în detrimentul cunoaşterii situaţiei din ţara lor. Ei bine, era încă un vot, un vot de blam, aşa se numea pe vremea aceea, când nu erai prea ascultător, deci un alt exemplu în care se demonstra că nu era nimic acceptat. Observaţi, ţările din Tratat care făcuseră paşi importanţi pe linia reformelor exercitau presiuni pe toate căile, inclusiv pe căile militare asupra României pentru a determina-o să treacă la aceste reforme, considerate ca să ducă la un socialism umanist sau cu faţă umană.

Radu Tudor: Domnule amiral au existat în preajma evenimentelor din decembrie ’89 semnale sau mişcări de ture la graniţa României care să vă…?

Ştefan Dinu: Până atunci aş mai fi vrut să vă dau doar un exemplu când omologul meu iugoslav ne-a făcut o informare foarte exactă a felului cum se vor derula evenimentele în România.

Viceamiralul Stefan Dinu

Radu Tudor: Când s-a întâmplat astăzi?

Ştefan Dinu: În octombrie 1989. Ataşatul nostru militar Manea Dumitru a fost chemat la omologul meu, şeful Direcţiei de Informaţii iugoslav, Giorgio Iovicic şi i s-a spus că el făcuse un circuit din ăsta în câteva capitale, Moscova, Budapesta, Sofia şi el a desprins cică din cercurile politico-militare frecventate nişte date, nişte concluzii şi consideră foarte util şi de datoria lui să ne informeze şi pe noi în virtutea prieteniei pe care el o considera între Iugoslavia şi România, dar mai ales şi între el şi mine, când ne făceam vizite la doi ani, fiecare ne făceam o vizită, eu vizitam Iugoslavia, el România. Ei bine în acest document se arăta că forţele străine specializate în provocări şi destabilizarea situaţiei politice interne din România vor face pătrunderi în România. Aceste pătrunderi se vor face în oraşele de graniţă, vor ridica populaţia la revoltă şi că ulterior revolta erau siguri că se va produce şi că această revoltă, după aprecierea lor, după un scenariu prevăzut de străinătate, că se va extinde către interior. Şi el a explicat de ce în oraşele de graniţă, unde populaţia era şi pestriţă şi…

Radu Tudor: … din punct de vedere etnic.

Ştefan Dinu: Cu posibilităţi de informare mai uşoare de ceea ce se întâmplă în lume, şi lucrurile chiar aşa s-au şi întâmplat.

Radu Tudor: Dar în octombrie ’89 un şef de serviciu informaţii străin…

Ştefan Dinu: Noi am prezentat această informaţie, ministrul Milea… a durat cam vreo 2-3 zile până când i-a dat drumul acestui raport, pentru că ştiţi cum se proceda şi mi-am dat seama încă odată şi pot să spun şi astăzi, că într-un sistem dictatorial, totalitar, a prezenta un raport cu propuneri era o mare problemă pentru acel om care-şi asuma această responsabilitatea. Şi Milea îmi spunea de multe ori, la propuneri spuneam dom’ne ar fi necesar să se întărească paza, să… zice ’cum se poate să spui aşa ceva dom’ne, dânşii o să spună, dar ce, ne credeţi pe noi proşti şi îmi spuneţi voi mie ce să fac?’ Şi atunci a întors pe toate feţele acea hârtie şi a durat atât de multe, 2-3 zile, pentru ca acest raport să ajungă. Eu nu ştiu dacă a ajuns acest raport. Sau nu ştiu dacă pe releul ăsta pe care a plecat, dacă i s-a trimis conducerii supreme. Un singur pot să spun cu certitudine, că în noaptea zilei de 21 spre 22 când m-am aflat la CC unde era Milea, Iulian Vlad şi unde Milea mă invitase cu noi informaţii, ce mai ştiu de ceea ce se întâmplă la graniţele noastre, prezentând telegramele Iulian Vlad mi-a spus ’se confirmă ceea ce aţi spus voi’, mi-am dat seama că ştia şi el conţintul acelui raport.

Radu Tudor: Se dusese mai departe şi în alte nivele acel raport.

Ştefan Dinu: Oricum la Iulian Vlad ştiu că el cunoştea conţinutul acestui raport, nu ştiu dacă şi Ceauşescu ştia. Dar oricum că-l ştia sau nu, lucrurile au evoluat aşa cum bine ştim, spre binele ţării şi al poporului, oricum era mult prea târziu şi nici nu cred că cineva era interesat să salveze regimul.

Fragment din cartea “Secretele Armatei. Puterea din umbra”. Radu Tudor, Editura Nemira, Decembrie 2014

Judecator CSM : “Sefa DNA sa bata 100 de matanii”

mircea_aron

Judecatorul Mircea Aron (foto) din CSM a tras miercuri un adevarat perdaf sefei DNA Laura Codruta Kovesi si procurorilor din parchetul anticoruptie pentru faptul ca au indraznit sa critice o solutie a unui judecator suprem. Judecatorul Mircea Aron a afirmat ca procurorii DNA ar trebui sa citeasca timp de o saptamana, in fiecare zi, art. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, care prevede ca “Magistratura este activitatea judiciara desfasurata de judecatori in scopul infaptuirii justitiei si de procurori in scopul apararii intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor”. De asemenea, Aron considera ca cei din DNA ar trebui sa bata 100 de matanii, tot zilnic, pentru modul in care au actionat in cazul judecatoarei Rodica Cosma de la ICCJ, care a fost reclamata la Inspectia Judiciara dupa ce a refuzat sa il aresteze pe Radu Mazare, in conditiile in final hotararea a fost confirmata de alte doua judecatoare ICCJ.

DNA-ul condus de Kovesi a incalcat independenta Justitiei

Aron a dat aceste sfaturi in sedinta Plenului CSM de miercuri, 17 decembrie 2014, cand s-a decis ca DNA a adus atingere independentei sistemului judiciar. Hotararea a fost luata in cazul privind sesizarea trimisa de sefa DNA Laura Codrutei Kovesi la Inspectia Judiciara pentru cercetarea si eventual sanctionarea judecatoarei Rodica Cosma de la Inalta Curte, care a refuzat sa il aresteze pe Radu Mazare.

In primavara acestui an, DNA a cerut cercetarea si sanctionarea judecatoarei Cosma, pentru “lipsa totala a motivarii hotararilor judecatoresti sau a actelor judiciare ale procurorului, in conditiile legii” si “exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta”. Sesizarea a fost clasata de Inspectia Judiciara, dar in septembrie 2014, Sectia pentru judecatori a CSM a sesizat Inspectia Judiciare pentru efectuarea de verificari prin care sa se stabileasca daca DNA a adus sau nu atingere independentei justitiei si judecatoarei supreme Rodica Cosma.

Prezentam comunicatul CSM privind atingerea adusa independentei sistemului judiciar de catre DNA:

In sedinta din data de 17 decembrie 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis ca intemeiata cererea de aparare a independentei sistemului judiciar, in raport de sesizarea Directiei Nationale Anticoruptie.

La data de 10 septembrie 2014, prin Hotarârea nr.832, Sectia pentru judecatori din cadrul Consiliului a solicitat Inspectiei Judiciare efectuarea de verificari privind posibila atingere adusa independentei justitiei si a unui judecator din cadrul ICCJ, de catre DNA.

Verificarile efectuate au evidentiat urmatoarele:

La data de 25.04.2014, DNA a sesizat Inspectia Judiciara in legatura cu posibila savarsire a abaterilor disciplinare prevazute de art. 99 lit. s) si t) din Legea nr. 303/2004, de catre doamna Cosma Rodica, judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala, cu ocazia solutionarii propunerii de arestare preventiva a inculpatilor Radu Mazare, primarului Constantei, si Abraham Morgenstern. Prin incheierea din camera de consiliu din data de 09.04.2014, pronuntata de instanta suprema, a fost respinsa propunerea de arestare preventiva cu privire la cei doi inculpati, fiind dispusa luarea masurii controlului judiciar fata de acestia.

Demersul DNA a fost facut public in presa si a generat formularea unor comentarii cu privire la solutia adoptata in cauza.

Sub aspectul savarsirii abaterilor disciplinare de catre doamna judecator, Inspectia Judiciara a dispus clasarea cauzei, constatand ca nu exista indicii de savarsire a abaterilor disciplinare mentionate.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au retinut ca demersul Directiei Nationale Anticoruptie, initiat anterior ramanerii definitive a solutiei pronuntate in cauza, aduce atingere independentei sistemului judiciar in ansamblul sau, cu atat mai mult cu cat solutia dispusa a fost mentinuta in calea de atac. S-a mai retinut ca impotriva solutiilor pronuntate de judecatori pot fi exercitate caile de atac prevazute de lege.

Potrivit dispozitiilor art. 1 si 30 din Legea nr.317/2004, in calitatea sa de garant al independentei justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii apara corpul magistratilor impotriva oricarui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

Prin urmare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca sesizarea Directiei Nationale Anticoruptie, in modalitatea in care a fost efectuata, este de natura sa aduca atingere independentei sistemului judiciar in ansamblul sau“.

Mircea Aron: “Articolul 129, dom’le, un procuror trebuie sa il cunoasca la fel ca si un judecator! Ce dispune Legea fundamentala? Or, critica unor hotarari judecatoresti nu se poate face decat in caile de atac, asa cum o spune articolul 129 din Constitutie”

Extrem de interesante au fost insa dezbaterile din timpul sedintei, in legatura cu modul in care a actionat DNA in acest caz. Mircea Aron a condamnat atitudinea sefilor DNA care au reclamat-o pe Rodica Cosma la Inspectia Judiciara, o opinie similara avand si judecatorul Norel Popescu, dar si, surprinzator, seful CSM Adrian Bordea.

Prezentam dezbaterile din plenul CSM pe marginea raportului Inspectiei Judiciare nr. 5085/IJ/3989/DIJ/5185/2014 avand ca obiect apararea independentei justitiei si a unui judecator:

Adrian Bordea: “Nu poti sa nu ai in vedere faptul ca se poate crea o presiune asupra judecatorului prin aceea ca te declari nemultumit de o solutie si se constata de fapt ca solutia pentru care tu te declari atat de nemultumit ramane definitiva in forma in care nemultumirea si-a manifestat efectele intr-un astfel de act, care, din nefericire, a ajuns mult prea devreme la presa“.

Norel Popescu: “Cred ca DNA putea sa formuleze aceste plangeri privind nemultumirirle legate de aceasta solutie dupa ce ramanea definitiva solutia. Pentru ca daca o faci pe parcursul judecarii unei cauze in calea de atac, unii colegi o pot interpreta si in alta cheie, si anume, faptul ca se doreste poate o alta solutie si… cum sa spun, ma rog, sa nu se interpreteze ca s-a incercat influentarea, eu stiu, completului de contestatie. Mi se pare ca era mai bine sa fie lasata dupa ce se solutiona chestiunea de fata“.

Mircea Aron: “Eu cred ca in demersuri de genul asta trebuie sa existe un angajament mai mare de responsabilitate. Fara discutie ca ceea ce a facut DNA-ul in ultimul an este un lucru fara precedent, a facut un lucru extraordinar in sensul ca a facut sa creasca increderea in Justitie si sa ajunga la cote pe care pana acum Justitia nu le-a avut dupa ’89 incoace. Deci, nu trebuie sa maculezi prin ceea ce faci la un moment dat fara sa te gandesti bine si fara maturitate, sa faci in asa fel incat la un moment dat sa basculeze totul impotriva ta. Or, din punct de vedere al dreptului, cand faci un astfel de demers, cand ceri sa fie sanctionat un magistrat de la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru abatere la litera d) atunci cand ai un demers juridic care nu a fost transat definitiv, respectiv, recursul nu fusese judecat, si tu ceri sa fie sanctionat judecatorul de la Inalta Curte de Casatie, mie mi se pare un semn de… hai sa il numesc de imaturitate, de o lipsa de gandire profunda si, pana la urma, cand ceri sa fie sanctionat cineva, e un demers important. Prin urmare, aici trebuie sa existe responsabilitate. Or, daca pana la urma se ajunge la… iata, chiar Inalta Curte de Casatie in recurs valideaza solutia judecatorului… dar chiar daca nu ar fi validat-o, articolul 129, dom’le, un procuror trebuie sa il cunoasca la fel ca si un judecator! Ce dispune Legea fundamentala? Or, critica unor hotarari judecatoresti nu se poate face decat in caile de atac, asa cum o spune articolul 129 din Constitutie (n.r. – Constitutia Romaniei art. 129 – ‘Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii’.). Sa te apuci sa lansezi un astfel de atac, pentru ca mie mi s-a parut ca este atac, mie mi se pare ca este pernicios, chiar pentru o institutie care a lucrat atat de frumos si atat de performant anul asta. Deci trebuie foarte multa atentie, lucrurile astea nu pot sa fie trecute cu vederea. Daca ar exista o sanctiune, sa zicem, ca in sistemul bisericesc, as spune, dom’le, sa bata o suta de matanii si sa citeasca articolul 1 o saptamana in fiecare dimineata cand se trezeste, ca in articolul 1 din Legea 303/2004 scrie care e diferenta intre judecator si procuror, care e diferenta de functie (n.r. – Legea nr. 303/2004 art. 1 – ‘Magistratura este activitatea judiciara desfasurata de judecatori in scopul infaptuirii justitiei si de procurori in scopul apararii intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor’.). Si atunci poate ca ar intelege foarte bine si ar fi suficient. Acum, pentru ca nu pot sa fac o astfel de confuzie de planuri, trebuie sa ma gandesc cum o sa votez si cu siguranta ca pe raport eu voi considera ca este adusa atingere independentei judecatorului si voi vota cu ‘DA’. Va multumesc!

Sesizarea Codrutei Kovesi impotriva judecatoarei Rodica Cosma de la ICCJ a fost clasata de Inspectia Judiciara: “Nu s-au gasit indiciile niciunei abateri disciplinare si nu a existat niciun motiv pentru inceperea cercetarii disciplinare”

In urma cu aproximativ trei luni, in 10 septembrie 2014, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat cu unanimitate de voturi, sesizarea Inspectiei Judiciare in vederea efectuarii de verificari prin care sa se stabileasca daca Directia Nationala Anticoruptie a adus sau nu atingere independentei justitiei si judecatoarei supreme Rodica Cosma. Concret, CSM le-a cerut inspectorilor sa verifice daca nu cumva s-a creat o aparenta a lipsei de impartialitate prin maniera in care o anumita parte a presei si-a insusit punctul de vedere al DNA comentand cu partinire solutia ICCJ de respingere a cererii de arestare preventiva a lui Radu Mazare si a lui Abraham Morgenstern, fara a preciza ca aceasta solutie a fost confirmata de judecatoarele supreme Silvia Cerbu si Simona Encean: “Sectia apreciaza ca modalitatea de prezentare in spatiul public a solutiei adoptate in cauza de un judecator al ICCJ, fara a se mentiona faptul ca in recurs aceasta solutie a fost mentinuta, poate crea, la nivelul aparentei, o impresie de impartialitate” (n.r. – opinam ca dintr-o eroare Sectia a folosit “impresie de impartialitate” in loc de “impresie a lipsei de impartialitate”).

Prezentam pasaje din Hotararea nr. 832/10.09.2014 a Sectiei pentru judecatori a CSM, de sesizare a Inspectiei Judiciare:

“DNA a sesizat Inspectia Judiciara in legatura cu posibila savarsire de catre judecatoarea Rodica Cosma din cadrul ICCJ a abaterilor disciplinare prevazute de art. 99 lit. s) si t) din Legea nr. 303/2004, cu ocazia solutionarii propunerii de arestare preventiva a primarului Constantei, Radu Mazare, si a lui Abraham Morgenstern.

Demersul DNA a fost facut public in presa, ocazie cu care au fost formulate multiple comentarii cu privire la solutia adoptata in cauza.

Sectia apreciaza ca modalitatea de prezentare in spatiul public a solutiei adoptate in cauza de un judecator al ICCJ, fara a se mentiona faptul ca in recurs aceasta solutie a fost mentinuta, poate crea, la nivelul aparentei, o impresie de impartialitate.

(…)

Sectia pentru judecatori apreciaza ca este necesara efectuarea unor verificari in ceea ce priveste posibila atingere adusa independentei justitiei si a unui judecator de catre Directia Nationala Anticoruptie“.

Anterior, Inspectia Judiciara clasase sesizarea formulata de Laura Codruta Kovesi impotriva judecatoarei ICCJ Rodica Cosma, actiune prin care sefa DNA solicita practic cercetarea si sanctionarea acesteia pe motiv ca a refuzat sa il aresteze pe Radu Mazare, acuzand-o pe judecatoare ca si-ar fi exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta si ca ar fi utilizat termeni inadecvati in cuprinsul hotararii judecatoresti prin care a dispus cercetarea primarului in stare de libertate.

Reprezentantii Inspectiei Judiciare au precizat atunci pentru Lumeajustitiei.ro ca sesizarea inaintata in data de 28 aprilie 2014 de procurorul-sef al DNA, Laura Kovesi, a fost clasata, in data de 13 iunie 2014, in temeiul art. 45 din Legea 317/2004, stabilind ca “nu s-au gasit indiciile niciunei abateri disciplinare savarsite de judecatoarea Rodica Cosma de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si nu a existat niciun motiv pentru inceperea cercetarii disciplinare in ce o priveste pe aceasta, in consecinta, s-a dispus clasarea in verificari prealabile“. Inspectorii judiciari au retinut in raportul intocmit in urma verificarilor prealabile ca judecatoarea Rodica Cosma nu si-a exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta si nici nu a incalcat normele de procedura, asa cum a pretins Laura Codruta Kovesi atunci cand a acuzat-o pe judecatoarea suprema ca a aplicat intr-un mod “profund straniu de spiritul ce se degaja din scopul, conditiile generale de aplicare a masurilor preventive in general dar si din conditiile, cazurile de aplicare a masurii arestarii preventive reglementate prin dispozitiile art.202, art.223 CPP” si ca “a nesocotit in mod grav, neindoielnic si nescuzabil normele de drept procesual penal“.

Actiunea Laurei Codruta Kovesi a fost apreciata ca fiind nejustificata cu atat mai mult cu cat hotararea judecatoarei Rodica Cosma, pe care sefa DNA a atacat-o la Inspectia Judiciara, a fost mentinuta de instanta de control judiciar – judecatoarele supreme Silvia Cerbu si Simona Encean.

DNA: “Apreciem ca, in raport cu normele interne si europene, doamna judecator Cosma Rodica a nesocotit in mod grav, neindoielnic si nescuzabil normele de drept procesual penal”

In aprilie 2014, DNA a reclamat-o pe judecatoarea Rodica Cosma de la ICCJ, solicitand cercetarea si eventual sanctionarea acesteia, dupa ce a refuzat sa il aresteze pe primarul din Constanta, Radu Mazare. Practic, DNA a cerut sanctionarea disciplinara av judecatoarei Rodica Cosma pentru “lipsa totala a motivarii hotararilor judecatoresti sau a actelor judiciare ale procurorului, in conditiile legii” si “exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta”. Concret, procurorii o acuza pe Rodica Cosma ca a sustinut ca lispeste o proba si ca nu se desprinde existenta unui dialog intre Mazare si omul de afaceri, din care sa reiasa ca primarul a primit mita. DNA pretinde ca modul de aplicare a dispozitiilor referitoare la masurile preventive este “profund strain” de “spriritul ce se degaja din scopul, conditiile generale de aplicare a masurilor preventive in general dar si din conditiile, cazurile de aplicare a masurii arestarii preventive reglementate prin dispozitiile art.202, art.223 CPP si denota incalcarea normelor de procedura”. Nu in ultimul rand, in opinia DNA, Cosma a ”nesocotit in mod grav, neindoielnic si nescuzabil normele de drept procesual penal”.

Interesant este insa ca, asa cum mentionam mai sus, hotararea Rodicai Cosma a fost confirmata de alte doua judecatoare de la Inalta Curte, Silvia Cerbu si Simona Encean.

Iata ce a sustinut DNA in solicitarea adresata Inspectiei Judiciare:

In conformitate cu prevederile art.97 alin.(1) din Legea nr.303/2004 si art.45 din Legea nr.317/2004, republicate, cu modificarile si completarile ulterioare, va solicitam sa efectuati verificari sub aspectul respectarii normelor de procedura penala de catre doamna Rodica Cosma, judecator de drepturi si libertati in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala, fapta ce ar putea constitui abatere disciplinara, prevazuta de art.99 lit.r) si t) din Legea nr.303/2004, pentru urmatoarele considerente:

Prin incheierea de sedinta nr.337 din data de 9 aprilie 2014, pronuntata in dosarul nr.1513/1/2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala a dispus, printre altele, respingerea propunerii de arestare preventiva formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie cu privire la inculpatii Mazare Radu Stefan si Morgenstern Avraham si luarea masurii controlului judiciar fata de acestia.

S-a retinut de catre doamna judecator de drepturi si libertati faptul ca, din examinarea actelor cauzei, procurorul nu a administrat, pana in acest moment procesual, probe care sa creeze suspiciunea rezonabila privind primirea (modalitate de savarsire a infractiunii de luare de mita retinuta in cauza) de catre inculpatul Mazare Radu Stefan a vreunei sume de bani, respectiv darea unei astfel de sume de catre inculpatul Morgenstern Avraham, pentru ca, in schimbul acesteia, inculpatul Mazare Radu Stefan sa-i faciliteze castigarea licitatiei si incheierea contractului de achizitie nr. 10.240 din 22.12.2011 intre Regia Autonoma „Exploatarea domeniului public si privat” Constanta si S.C. Shapir Structures S.R.L, al carei reprezentant era inculpatul Morgenstern Avraham….

Sub acest aspect, este important de subliniat faptul ca judecatorul de drepturi si libertati in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala, nu a motivat de ce a inlaturat probele pe care le-a invocat procurorul si pe care si-a intemeiat propunerea de arestare preventiva.

Judecatorul de drepturi si libertati a sustinut, practic a reprosat procurorului ca lipseste o anume proba, iar sub acest aspect, in motivare a retinut ca nu se desprinde vreun dialog dintre inculpatul Mazare Radu si inculpatul Morgerstern Avraham din care sa rezulte ca banii au fost primiti de inculpatul Mazare Radu de la inculpatul Morgerstern Avraham – fila nr.34 motivare judecator fraza 4.

Practic, judecatorul de drepturi si libertati a apreciat ca, daca ar fi existat o astfel de proba, aceasta ar fi fost in masura sa dea greutate faptelor retinute in sarcina inculpatilor si sa consacre/consfinteasca realitatea de necontestat ca banii, obiectul mitei sunt in contul inculpatului Mazare Radu.

Se observa asadar ca judecatorul de drepturi si libertati Rodica Cosma este exponenta sustinerii ca luarea masurii arestarii preventive este posibila numai daca printre probele administrate de procuror, supuse evaluarii judecatorului se regaseste o anumita proba indicata de acesta! Deci, per a contrario in absenta probei pe care o indica judecatorul de drepturi si libertati nu se poate in mod rezonabil sustine acuzatia.

O asemenea interpretare este gresita iar un asemenea mod de aplicare a dispozitiilor legale referitoare la masurile preventive sunt profund straine spiritului ce se degaja din scopul, conditiile generale de aplicare a masurilor preventive in general dar si din conditiile, cazurile de aplicare a masurii arestarii preventive reglementate prin dispozitiile art.202, art.223 CPP si denota incalcarea normelor de procedura.

Mai mult acrediteaza ideea ca ori de cate ori nu exista o proba la care se “gandeste” judecatorul de drepturi si libertati, nu poate fi justificata masura arestarii preventive, iar cand exista o proba evidenta, directa sau la limita evidentei, exista obligatia dispunerii masurii preventive. Nimic mai absurd, cu atat mai mult cu cat in faza de urmarire penala este chiar imposibila diferentierea intre probe si ce indicii temeinice, pe de o parte, iar pe de alta parte o asemenea interpretare a judecatorului induce obligatia evaluarii cantitative, ceea ce de asemenea contravine dispozitiilor legale.

Incalcarea normelor de procedura de catre doamna judecator Cosma Rodica nu s-a oprit aici ci, a continuat, deoarece, contrar asertiunilor anterioare a aratat, ca “dat fiind, insa, faptul ca impotriva celor doi inculpati se deruleaza o procedura judiciara, pentru buna desfasurare a acesteia, judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca se impune luarea masurii preventive a controlului judiciar”.

Asadar, in aceste circumstante descrise, judecatorul de drepturi si libertati a acreditat interpretarea, contrara dispozitiilor legale, conform careia, in lipsa dialogului dintre inculpatul Mazare Radu si inculpatul Morgerstern Avraham din care sa rezulte ca banii au fost primiti de inculpatul Mazare Radu de la inculpatul Morgerstern Avraham, restul probelor pe care procurorul si-a intemeiat propunerea de arestare daca nu confirma aceasta ipoteza nu confirma presupunerea rezonabila in raport cu acuzatia.

Apreciem ca, in raport cu normele interne si europene, doamna judecator Cosma Rodica a nesocotit in mod grav, neindoielnic si nescuzabil normele de drept procesual penal. Concluzia instantei de judecata nu are nicio legatura cu procesul de evaluare a probelor si de analiza a scopului, conditiilor generale de aplicare a masurilor preventive, a cazurilor de aplicare a masurii arestarii preventive reglementate prin dispozitiile art.202, art.223 CPP.

Concluzia judecatorului de dreptului si libertati Cosma Rodica reflecta doar stradania de a evoca fara analiza sustinerile partilor, contrar responsabilitatii functiei de judecator care impune major interpretarea judiciara prin aplicarea legii, nu creativitate si originalitate.

Fata de cele de mai sus, urmeaza sa stabiliti daca exista indiciile savarsirii vreunei abateri disciplinare de catre doamna Rodica Cosma, judecator de drepturi si libertati in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala, fapta ce ar putea constitui abatere disciplinara, prevazuta de art.99 lit.r) si t) din Legea nr.303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare”.

UPDATE – Dupa aflarea deciziei CSM, care a concluzionat ca DNA a afectat independenta Justitiei, parchetul condus de Kovesi a fost postat urmatoarea replica:

„La data de 17 decembrie 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca o sesizare a Directiei NationaleAnticoruptie referitoare la posibila savarsire a unor abateri disciplinare de catre un judecator al Inaltei Curti de Casatie siJustitie – Sectia penala, cu ocazia solutionarii propunerii de arestare preventiva a doi inculpati, este de natura sa aducaatingere independentei sistemului judiciar in ansamblulsau. Raportat la aceasta imprejurare, Biroul de Informare sRelatiiPublice este abilitat sa faca urmatoarele precizari: SesizareaInspectiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, de catreDirectia Nationala Anticoruptie, a fost intemeiata exclusiv pe art. 97, din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, potrivit caruia ‘orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducatoriiinstantelor si parchetelor, ilegatura cu activitatea sau conduitanecorespunzatoare a judecatorilor sau procurorilor, incalcareaobligatiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori savarsireade catre acestia a unor abateri disciplinare.

Respectiva sesizare a fost facuta la data de 25.04.2014, adica dupa solutionarea definitiva a cererii legate de masura preventiva formulata in cauza. Prin urmare, demersul DNA a fost efectuat cu respectarea cadrului legal, in exercitarea dreptul anterior mentionat. Mai mult, respectivul demers nu a fost facut public prin comunicat de presa”.

CSM : procurorul Telepatia, “exercitarea functiei cu rea-credinta”

emilian_eva

Lumea justitiei (www.luju.ro) aduce dovada abuzurilor savarsite de procurorul Emilian Eva.

La sfarsitul lunii octombrie 2014, procurorul Emilian Eva (foto), autorul rechizitoriului din “Dosarul Telepatia”, a fost sanctionat disciplinar de Sectia pentru procurori a CSM pentru “manifestari care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei” si “exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta”. Membrii CSM au stabilit, in sedinta din 29 octombrie 2014, ca Eva, in prezent procuror la Parchetul Tribunalului Iasi, a comis abaterile disciplinare prevazute de art. 99 lit. a) si lit. t) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, astfel ca au dispus sanctionarea procurorului cu diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu 20% pe o perioada de 5 luni. Tot atunci si pentru aceleasi abateri disciplinare, CSM a decis sanctionarea cu avertisment si a procurorului Calin Sorin Mihai, de la Parchetul Tribunalului Iasi, fost sef al DNA Iasi. De altfel, faptele pentru care Emilian Eva a fost sanctionat ar fi fost comise pe vremea in care acesta activa la structura DNA condusa de Calin Sorin Mihai.

Hotararea Sectiei pentru procurori a CSM dezvaluie insa modul de lucru al procurorului Emilian Eva. Acesta a fost cercetat disciplinar si ulterior sanctionat dupa ce a facut un pact cu un inculpat dintr-un dosar pe care il instrumenta.

Kovesi a sesizat Inspectia Judiciara

Mai exact, este vorba despre un troc. Emilian Eva i-a cerut inculpatului sa accepte sa poarte tehnica pentru a obtine informatii utile in vederea instrumentarii unor eventuale dosare cu judecatori de pe raza Curtii de Apel Iasi. In Hotararea CSM se precizeaza cat se poate de limpede ca Emilian Eva i-a promis inculpatului ca “il va pune in libertate daca va accepta sa colaboreze in scopul organizarii unui flagrant si obtinerii de probe impotriva unor persoane vizati fiind unii judecatori din cadrul Curtii de Apel Iasi”. O acuzatie extrem de grava. De precizat este ca Inspectia Judiciara a fost sesizata la 1 noiembrie 2013, chiar de catre sefa DNA, Laura Codruta Kovesi.

Potrivit Hotararii CSM nr. 10P din 29 octombrie 2014, procurorul Emilian Eva a facut o intelegere cu un inculpat dintr-un dosar pe care il instrumenta, promitandu-i acestuia ca va fi pus in libertate, ceea ce in prima faza s-a si intamplat. In schimb, se arata in Hotararea CSM, inculpatul trebuia sa faca denunturi si sa accepte sa poarte tehnica de interceptare, in vederea realizarii unor dosare care sa vizeze judecatori din Iasi: “In motivarea actiunii disciplinare s-a retinut, in esenta, ca paratul procuror Emilian Eva, la acel moment procuror in cadrul DNA – ST Iasi, a incheiat o intelegere cu CTF, inculpat in dosarul nr…./P/2013 instrumentat de parat, caruia i-a promis punerea in libertate daca va fi de acord sa poarte tehnica in vederea obtinerii de informatii utile instrumentarii unor eventuale alte dosare de coruptie care vizau mai multi judecatori de pe raza Curtii de Apel Iasi.

Pentru punerea in practica a intelegerii, paratul a recurs la plasmuirea unor situatii aparent reale care sa atraga competenta DIICOT, in vederea obtinerii de la aceasta structura a unei adrese din care sa rezulte ca inculpatul a forumulat un denunt si, ca in aceasta situatie poate fi pus in libertate”.

Modul in care procurorul Emilian Eva a actionat a fost insa unul neprofesionist. Asta scrie negru pe alb in Hotararea CSM de sanctionare a lui Emilian Eva si a fostului sef DNA Iasi Calin Sorin Mihai. In opinia CSM, negocierea dintre Emilian Eva si inculpat a adus prejudicii imaginii Justitiei in ansamblul sau, o astfel de practica neavand suport in procedura penala, existand texte de lege care interzic asemenea metode. CSM a decis ca Emilian Eva si-a depasit competentele, inoculandu-se ideea ca procurorul poate influenta deciziile instantei prin alte mijloace decat cele stabilite de lege.

In aceeasi Hotarare CSM se arata ca Eva a savarsit cu intentie abaterea disciplinara constand in exercitarea functiei cu rea credinta, incalcand normele de drept procesual cu stiinta. De asemenea, despre procurorul Emilian Eva se mentioneaza ca a urmarit sa vatameze interesele si drepturile unor persoane care ar fi putut fi subiectul unor anchete in dosare penale pe o constructie probatorie interzisa de lege.

Iata ce a retinut Sectia pentru procurori din CSM referitor la abaterea disciplinara privind “manifestari care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei” savarsita de Emilian Eva:

Sectia pentru procurori apreciaza ca negocierea purtata intre paratul procuror Emilian Eva si inculpatul CT, ce avea ca obiect revocarea sau inlocuirea unei masuri preventive in schimbul denuntarii si participarii de catre inculpat la organizarea unui flagrant in vederea descoperirii unor fapte penale, constituie elementul material care a adus prejudicii nu numai reputatiei magistratilor parati in cauza, ci si imaginii justitiei in ansamblul sau.

Sectia pentru procurori constata ca o astfel de intelegere intre procuror si inculpat nu are suport in procedura penala, existand chiar texte de lege care interzic asemenea practici. Astfel, strategia unei anchete criminalistice nu poate exista decat in conformitate cu legea si, asa cum rezulta si din declaratiile martorului IAC, unul din aparatorii inculpatului, promisiunea paratului procuror in sensul ca il va pune in libertate pe inculpat, in schimbul denunturilor sale, nu are niciun fel de fundament juridic, procurorul nefiind cel care dispune starea de libertate a inculpatului, ci doar face propuneri cu privire la acest aspect.

Fapta paratului procuror Emilian Eva se caracterizeaza printr-un vadit neprofesionalism, fiind bazata pe depasirea competentelor, pe inocularea ideii ca procurorul poate influenta insasi deciziile instantei-prin alte mijloace decat cele stabilite prin lege, ca are putere discretionara asupra starii de libertate a inculpatului, creand aparenta acestui abuz de putere nu numai in ochii inculpatului in cauza si ai aparatorilor acestuia, dar, mai grav, si in ochii opiniei publice. Faptul ca actiunea deliberata a procurorului Emilian Eva nu a fost doar subiectul unei analize cu conotatie subiectiva si negativa din partea ziaristilor din presa locala este demonstrata prin reactia ulterioara aparitiei articolelor in presa din partea conducerii structurii centrale a DNA, care a declarat imediat recurs la solutia instantei de fond de inlocuire a masurii arestarii preventive a inculpatului CT, situandu-se astfel pe pozitie contrara celei avute de procurorul de sedinta, paratul CSM.

Solutia instantei de recurs, de admitere a recursului formulat de DNA si de casare a solutiei instantei de fond, a aparut ca o reparatie a imaginii parchetului si de restabilire a climatului de siguranta si legalitate in randul opiniei publice.

In ceea ce priveste latura subiectiva, intentia paratului procuror apare ca evidenta in opinia Sectiei prin insasi modul in care a pregatit si realizat, asa cum sustine chiar paratul, aceasta ‘strategie de ancheta’, actionand conform principiului ‘scopul scuza mijloacele’. Desi paratul procuror nu a recunoscut existenta unei negocieri directe intre el si inculpat, acesta recunoaste existenta acesteia cu avocatii inculpatului, considerand acest demers legal, fara insa a justifica juridic aceasta sustinere.

Implicarea avocatilor inculpatului si ofiterilor de politie judiciara, la indemnul procurorului parat Emilian Eva in redactarea unor denunturi in numele inculpatului, o parte dintre ele neinregistrate si nesemnate decat ulterior solutiei de punere in libertate a inculpatului, demonstreaza o practica interzisa de lege, straina oricaror proceduri penale, probata prin declaratiile martorilor implicati.

Aceasta negociere procuror-inculpat, prin incalcarea de catre cel dintai a principiului legalitatii procesului penal, a avut ca urmare imediata stirbirea imaginii si autoritatii procurorului, dar si a judecatorului, care, in conditiile unei astfel de ipoteze, poate fi privit de catre un observator extren ca fiind lipsit de impartialitate, judecand nu numai pe baza probelor din dosare, ci si in temeiul unor alte regului cu vadit caracter neprincipial.

O astfel de intelegere a inoculat ideea periculoasa pentru activitatea procurorilor si respectarea legii in esenta ei, ca inlocuirea arestarii preventive ar trebui sa intervina in toate situatiile in care se formuleaza denunturi, indiferent daca acestea sunt apte sau nu sa se finalizeze cu trimiteri in judecata.

Pe de alt parte, orice eventual denunt pe care un inculpat l-ar face ‘la schimb’ nu reprezinta un argument pentru punerea sa in libertate, deoarece un inculpat nu prezinta un pericol pentru ordinea publica in functie de denunturile formulate, ci de circumstantele cauzei in care este cercetat”.

Iata ce a retinut Sectia pentru procurori din CSM referitor la abaterea disciplinara privind exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta savarsita de Emilian Eva:

In cazul paratului procuror Emilian Eva, Sectia constata ca a savarsit aceasta abatere cu intentie, incalcand cu stiinta normele de drept procesual, respectiv, pe cele referitoare la legalitatea urmaririi penale si a procesului penal prevazute in art. 2 CPP (art. 1 si 2 din NCPP), cu consecinta afectarii imaginii si a credibilitatii activitatii DNA, prin crearea unei aparente de lipsa de impartialitate din partea acestei institutii.

De asemenea, a incalcat dispozitiile art. 68 alin. 1) CPP, actualul art. 101 NCPP, in care se prevede ‘este oprit a se intrebuinta violente, amenintari ori alte mijloace de constrangere, precum si promisiuni sau indemnuri in scopul de a se obtine probe‘.

Din intreg probatoriul administrat rezulta ca paratul Emilian Eva i-a promis inculpatului C.T. ca il va pune in libertate daca va accepta sa colaboreze in scopul organizarii unui flagrant si obtinerii de probe impotriva unor persoane vizati fiind unii judecatori din cadrul Curtii de Apel Iasi.

In scopul realizarii acestei activitati a convenit cu aparatorul inculpatului ca parte din faptele dezvaluite de inculpat sa se materializeze intr-un denunt pe care sa-l inregistreze la DIICOT, scopul exclusiv al depunerii denuntului fiind obtinerea unei adrese din partea acestei structuri din care sa rezulte ca inculpatul ar putea beneficia de prevederile art. 19 din Legea nr. 692/2002, adresa pe care sa o foloseasca ulterior la instanta in sustinerea cererilor de revocare sau inlocuire a masurii arestarii preventive.

In dovedirea celor expuse trebuie mentionat faptul ca denuntul depus si inregistrat la DIICOT nu a demonstrat vreun caracter de urgenta, acesta nefiind inregistrat in registrul de dosare penale, ci doar in registrul general si nici nu a continut informatii relevante, motiv pentru care, fara a fi necesare verificari amanuntite, prin referatul intocmit de procurorul DIICOT la data de 11.02.2014 s-a dispus clasarea lucrarii.

Pe de alta parte, in situatia in care amenintarea directa sau indirecta din partea inculpatului C.G., dezvaluita prin acel denunt de catre inculpatul C., ar fi fost una reala, fiind vorba de o amenintare cu moartea care privea persoana procurorului Emilian Eva, acesta ar fi trebuit sa solicite protectie din partea organelor abilitate, ceea ce nu s-a intamplat, demonstrand inca o data caracterul nerealist al denuntului.

In ceea ce priveste faptele de coruptie ce au facut obiectul denunturilor de competenta DNA intocmite de ofiterul de politie judiciara si semnate de inculpat abia dupa pronuntarea solutiei de punere in libertate, din probele dosarului a rezultat ca, dupa ce s-a dispus trimiterea in judecata prin rechizitoriul nr. …/P/2013 din 26.08.2013, inculpatul a fost informat de aparatorul sau C.M. ca procurorul Emilian Eva le-a inregistrat in doua dosare penale, ca ii propune sa-l inregistreze pe inculpatul C. in penitenciar, iar in situatia in care nu il ajuta, va da solutii de neinceperea urmaririi penale pe care le va comunica la penitenciar sa afle toata lumea ca a facut denunturi, raspunsul inculpatului fiind in sensul ca nu-l intereseaza intrucat el nu a facut niciun denunt.

Aceasta situatie de fapt, ulterioara admiterii recursului prin incheierea nr. … din 26.08.2013 a Curtii de Apel Iasi, demonstreaza atat netemeinicia informatiilor ce au facut obiectul denunturilor inculpatului C., cat si faptul ca inculpatul a negociat cu procurorul de caz libertatea sa, nefiind vorba de o colaborare propriu-zisa cu organele de ancheta intemeiata pe cerintele art. 19 din Legea nr. 682/2002.

O alta incalcare a normelor de procedura din partea paratului procuror Emilian Eva a constat in aceea ca nu a emis nicio ordonanta prin care sa dispuna audierea de catre ofiterii de politie judiciara a inculpatului C.T., iar ‘audierea’ inculpatului la data de 16.08.2013 s-a efectuat fara a i se aduce la cunostinta inculpatului ca este inregistrat, fara sa se respecte dispozitiile referitoare la formularea unui denunt sau la audierea ca martor a inculpatului si fara a i se inmana spre citire si semnare de catre acesta in cazul in care cele mentionate ar fi corespuns cu ce a declarat, incalcandu-se dispozitiile art. 223 si art. 86 CPP care reglementeaza modul de sesizare si ascultarea martorilor.

O alta neregularitate in procedura ‘audierii’ o constituie faptul ca exemplarele declaratiilor inculpatului C.T., ce sunt datate manual cu data de 21.08.2013, care apar in dosarele cu nr. …/P/2013 si …/P/2013 si care au fost transmise la Cabinetul Procurorului sef al DNA la 11.09.2013, nu sunt vizate, pe cand ulterior, la data de 18.12.2013 cand s-au efectuat copii dupa ele la solicitarea inspectorilor, acestea apar vizate cu data de 21.08.2013 ca si cand la acea data au fost date de inculpat, fapt contrazis de cercetarile efectuate din care a rezultat ca declaratiile, daca au fost redactate in acea forma, au fost redactate la 16.08.2013 si semnate de inculpat la 21.08.2013, cand i-au fost aduse la arest de catre avocata A.O. la solicitarea ofiterului de politie C.F. si numai in urma indeplinirii conditiei puse procurorului Emilian Eva, respectiv dupa ce instanta il va pune in libertate.

Toate aceste fapte probeaza intentia clara a paratului procuror de nerespectare a normelor de procedura si exercitarea cu rea-credinta a profesiei in scopul urmarit de a vatama interesele si drepturile unor persoane care ar fi putut fi subiectul unor anchete in dosare penale intemeiate pe o constructie probatorie interzisa prin lege”. (www.luju.ro)